Dischinezia biliara sau bila lenesa este o afectiune a vezicii biliare.
Vezica biliara sau colecistul are rolul de a stoca bila produsa de ficat si de a o elibera in timpul meselor, sub influenta alimentelor grase, pentru a ajunge in intestinul subtire unde va contribui la descompunerea grasimilor ingerate.
In acest ciclu, vezica biliara este relaxata intre mese si se contracta sub influenta grasimilor sau altor substante, de exemplu ciocolata, in timpul meselor pentru a-si elimina continutul in canalul biliar comun, de unde bila este transportata spre duoden, prima portiune a intestinului.
Prefixul „dis” inseamna anormal sau care nu functioneaza corect, iar „chinezia” se refera la miscare. Prin urmare, termenul de “dischinezie” biliara inseamna miscarea anormala a vezicii biliare, este, asadar, o tulburare de functionare a colecistului care afecteaza tonusul si motilitatea sa. Potrivit specialistilor, afectiunea este intalnita, de obicei, la copiii mai mari si la adulti.
Simptome ale dischineziei biliare
Dischinezia biliara este considerata o tulburare functionala. Acest lucru inseamna ca functionarea normala a organismului – in acest caz, digestia normala – este perturbata. In urma examenului medical, nu pare sa existe nicio anomalie. Prin urmare, simptomele sunt in mare masura subiective sau se bazeaza pe rapoartele pacientului.
Pacientii care sufera de dischinezie biliara sau bila lenesa au adesea dureri inexplicabile in partea superioara drepta a abdomenului. Printre simptomele comune ale dischineziei biliare se numara:
- perioade episodice de durere abdominala in partea dreapta sus;
- dureri abdominale care apar dupa masa;
- intoleranta la alimente grase;
- durere suficient de intensa pentru a limita activitatile zilnice ale unei persoane;
- greata, insotita de durere;
- varsaturi;
Uneori, dischinezia biliara se manifesta cu simptome care imita colica biliara sau durerea cauzata de calculii vezicii biliare. Acestea includ:
- durere ascutita in partea drepta sus a abdomenului, care poate radia catre umarul drept;
- durere care poate fi brusca sau care poate veni si dispare pe o perioada lunga de timp;
- greata si varsaturi;
- lipsa poftei de mancare, in special frecventa la copii.
Cauze ale dischineziei biliare
Cauza exacta a dischineziei biliare este necunoscuta. De obicei, specialistii spun ca o posibila cauza ar putea fi o tulburare metabolica subiacenta, care afecteaza obtinerea energiei din alimente, dintr-o deficienta de hormoni sau enzime. Acest lucru ar putea afecta miscarea tractului gastrointestinal. Uneori, dischinezia biliara este asociata cu o afectiune numita colecistita. Aceasta este o afectiune pe termen lung care implica inflamatia vezicii biliare.
Diagnosticul dischineziei biliare
Pentru a pune diagnosticul de dischinezie biliara sunt uneori necesare o serie de investigatii medicale. Si asta dupa ce pacientul reclama dureri in partea superioara a abdomenului asemanatoare colicii biliare, in urma carora i se va face un examen ecografic al vezicii biliare. De obicei examenul ecografic nu releva modificari patologice morfologice ale vezicii biliare si diagnosticul se poate pune de medic doar pe baza anamnezei, examenului clinic si ecografiei.
Pentru pacientii care sunt suspectati a avea dischinezie biliara, trebuie luate in considerare criteriile de diagnostic Roma III pentru tulburarile functionale ale vezicii biliare. Acest sistem de criterii a fost conceput pentru a clasifica tulburarile functionale gastrointestinale, pe baza simptomelor clinice. Aceasta deoarece dovezile privind tulburarile functionale gastrointestinale nu pot fi depistate prin teste standard de diagnostic. Astfel, criteriile Roma III sunt concepute pentru a ajuta medicii sa faca diagnosticarea. Ele sunt dezvoltate printr-o colaborare intre cercetatori, medici si alti specialisti din intreaga lume.
Diagnosticarea cu ajutorul HIDA
In anumite conditii, pentru diagnosticarea dischineziei biliare, se poate apela si la investigatii mai complexe, cum ar fi o scanare cu acid iminodiacetic hepatobiliar (HIDA). Scanarea HIDA sau scintigrafia hepatobiliara reprezinta un examen imagistic prin care pot fi evaluate urmatoarele structuri:
- Ficatul;
- Vezica biliara;
- Caile biliare;
- Intestinul subtire.
O scanare HIDA implica un trasor (marker) radioactiv. Substanta este injectata intr-o vena a bratului. Trasorul calatoreste catre ficat, unde celulele producatoare de bila ale ficatului preiau trasorul. Apoi, trasorul ajunge in vezica biliara prin canalele biliare. Imaginile computerizate sunt luate in timp ce un scaner de medicina nucleara urmareste fluxul trasorului. O scanare HIDA este utilizata pentru a evalua anomaliile vezicii biliare, dar si pentru a exclude patologii ale ficatului si cailor biliare.
Diagnosticarea cu ajutorul endoscopiei superioare
De obicei, endoscopia superioara se efectueaza in ambulatoriu. Procedura de investigatie medicala implica utilizarea unui tub flexibil cu o camera, introdusa prin gura, pentru a vizualiza sistemul digestiv superior.
Aceasta procedura de diagnosticare poate fi utilizata inainte de indepartarea vezicii biliare pentru a confirma ca simptomele pacientului nu sunt cauzate de o alta tulburare a tractului gastrointestinal superior. Tulburarile pot include ulcere de stomac sau intestin subtire, tumori, alte tulburari structurale ale tractului digestiv superior sau boala de reflux gastroesofagian.
Colecistectomia sau operatia de colecist, tratament dischinezie biliara
Pentru pacientii care prezinta episoade de durere in partea dreapta superioara a abdomenului, de tip biliar, dar fara anomalii structurale la ecografie si scanare HIDA, solutia ar putea fi colecistectomia. Specialistii recomanda operatia de colecist pentru pacientii care se confrunta cu tot complexul de simptome, pe o durata de cel putin trei luni. Cand testul HIDA este realizat conform instructiunilor, o fractie de ejectie anormala a bilei este considerata a fi mai mica de 38%, situatie care ar impune colecistectomia.
Pe de alta parte, pentru pacientii cu simptome atipice care au o scanare HIDA anormala, nu se recomanda neaparat colecistectomia. Si asta pentru ca este probabil sa sufere de alte afectiuni gastrointestinale. Majoritatea specialistilor recomanda efectuarea unei endoscopii superioare inainte de colecistectomie pentru dischinezia biliara, pentru a exclude alte tulburari structurale ale tractului gastro-intestinal superior. Totodata, efectuarea unei scanari HIDA in timp ce pacientul este grav bolnav sau umeaza un tratament medicamentos, inhiba functia vezicii biliare
Pentru a exclude alte afectiuni ale ficatului si pancreasului, toti pacientii trebuie sa aiba analize de laborator normale inainte de a li se pune un diagnostic de dischinezie biliara. Acestea includ teste pentru:
- enzime hepatice;
- bilirubina conjugata – un produs rezidual eliminat de corp;
- amilaza, o enzima pentru digestie;
- lipaza, o enzima care descompune grasimile.
Astfel, analizele acestor indicatori ar trebui sa fie toate normale inainte ca interventia chirurgicala sa fie considerata o optiune pentru tratamentul dischineziei biliare.
Cifrele arata ca aproximativ 94 pana la 98% dintre pacientii cu dischinezie biliara experimenteaza ameliorarea simptomelor dupa indepartarea vezicii biliare.
Dieta pacientilor cu dischinezie biliara
Majoritatea oamenilor acorda putina atentie vezicii biliare, cu exceptia cazului in care aceasta functioneaza defectuos. Ca parte a sistemului digestiv, vezica biliara joaca un rol crucial in eliberarea lichidului de digerare a grasimilor – bila-, ca raspuns la consumul de grasimi din alimentatie. Asa cum spuneam, cand vezica biliara nu reuseste sa ejecteze in mod corespunzator bila, apare dischinezia vezicii biliare. Deoarece problemele vezicii biliare ingreuneaza digerarea grasimilor, medicii prescriu de obicei o dieta cu continut limitat de grasimi pana cand problema este tratata sau controlata.
Alimente recomandate in dischinezia biliara
O dieta cu continut limitat de grasimi include lapte, branza si produse lactate fara grasimi sau facute din lapte degresat, precum si carne slaba, peste si carne de pasare. Pacientii pot consuma si legumele si fructele proaspete, congelate sau conservate. Alte alimente permise in dieta pacientilor cu dischinezie biliara sunt si painea integrala, orezul, pastele sau cerealele integrale. Acestea sunt cateva dintre alimentele care pot fi incluse intr-o dieta a persoanei care sufera de dischinezie biliara, utilizata pentru a reduce complicatiile tulburarilor vezicii biliare.
Alimente de evitat in dischinezia biliara
Pe de alta parte, exista o serie de alimente care trebuie evitate de catre pacientii cu dischinezie biliara. Acestea sunt nucile de cocos, avocado si maslinele, toate fiind bogate in grasimi. De asemenea, vor trebui evitate alimentele prajite sau grase in general, inclusiv cartofii prajiti si chiar pestele astfel preparat. De evitat sunt si produsele de patiserie bogate in grasimi, inclusiv gogosile si vafele. De asemenea, trebuie evitate si legumele preparate cu smantana, branza, unt sau alte sosuri bogate in grasimi. Dieta pacientului cu dischinezia biliara trebuie sa excluda bauturile din lactate bogate in grasimi si dulciurile bogate in grasimi.
Medicii recomanda ca pacientii cu dischinezie biliara sa foloseasca metode de gatit cu continut scazut de grasimi, cum ar fi coacerea sau gatirea la abur si sa indeparteze orice grasime vizibila din carne inainte de a o gati. De asemenea, pe unii pacienti i-ar putea ajuta sa consume mese in cantitati mici, dar frecvent, fata de trei mese pe zi.
Surse de informatie:
verywellhealth.com
surgery.wisc.edu
https://healthfully.com/