Sifilis: cauze, simptome, diagnostic si tratament

Sifilisul este o afectiune cu transmitere sexuala. Aceasta poate fi diagnosticata precoce si tratata medicamentos. In lipsa administrarii tratamentului corespunzator, pacientii pot prezenta complicatii la nivelul sistemului nervos si cardiovascular. Pentru a preveni transmiterea sifilisului, pacientii trebuie sa evite actele sexuale neprotejate.

• Ce este sifilis
• Factori de risc
• Etapele sifilisului
• Cauze sifilis
• Transmitere sifilis
• Simptome sifilis
• Diagnostic sifilis
• Tratament sifilis
• Complicatiile sifilisului
• Preventia

Ce este sifilis

Sifilisul reprezinta o afectiune cu transmitere sexuala. Aceasta apare in urma sexului oral, anal sau vaginal neprotejat. Initial, pacientii sunt asimptomatici. Dupa aproximaitv 4 saptamani din momentul infectarii, debuteaza simptomatologia specifica sifilisului.

Este recomandat ca pacientii care prezinta simptome specifice acestei afectiuni sa efectueze o vizita la medicul dermato-venerolog. Acesta va stabili cauza care a declansat patologia si va institui tratamentul corespunzator.

Factori de risc

Sunt predispusi la dezvoltarea unei infectii cu Treponema pallidum pacientii care prezinta urmatorii factori de risc:

• acte sexuale neprotejate;
• istoric medical personal de infectie cu virusul HIV;
• poligamia;
• homosexualitate;
• parteneri sexuali cu istoric medical de sifilis.

Este important ca persoanele care prezinta semne si simptome specifice sifilisului sa se prezinte la medic pentru stabilirea diagnosticului si instituirea tratamentului corespunzator. De asemenea, acestia trebuie sa informeze partenerii sexuali despre afectiunea lor, pentru a putea fi diagnosticati si tratati precoce.

Etapele sifilisului

Sifilisul se poate diagnostica in patru stadii diferite. Simptomatologia si durata tratamentului variaza in functie de momentul in care pacientul s-a prezentat la medic. Contagiozitatea este ridicata in primele doua etape, infectia putand fi transmisa cu usurinta altor persoane.

Stadiile de dezvoltare ale sifilisului sunt:

• primar;
• secundar;
• latent;

Stadiul primar

Stadiul primar debuteaza dupa un interval de doua pana la 12 saptamani din momentul infectarii. El este caracterizat de aparitia unor leziuni proeminente, netede initial ( papule), de consistenta dura, nedureroase, care ulterior formeaza o ulceratie cu suprafata neteda si margini proeminente si dure. Leziunea poarta denumirea de sancru sifilitic si este contagioasa, continand numeroase spirochete care pot infecta alti parteneri sau pot migra  la distanta, in organism. Apare la nivelul organelor genitale externe,  colului uterin  sau a cavitatii bucale, respectiv . e in locurile unde bacteria a patruns in organism.

In aceasta etapa pacientii pot prezenta durere, care se amelioreaza dupa aproximativ cateva saptamani. Pacientii sunt contagiosi si pot transmite patologia prin efectuarea actelor sexuale anale, vaginale sau orale. De asemenea, in lipsa administrarii tratamentului corespunzator, simptomatologia se agraveaza, iar sifilisul trece in stadiul urmator.

Stadiul secundar

Dupa o perioada cuprinsa intre 1 pana la 6 luni de la debutul simptomatologiei stadiului primar,poate aparea o eruptie cutanata, denumita rash, care poate fi foarte variabila incluzand pete, formatiuni proeminente sau care contin lichid (macule, papule, pustule). Leziunile cutanate diseminate acoperă întreaga suprafaţă a pielii (inclusiv palmele şi tălpile) și dureaza  de la câteva zile la câteva săptămâni.

In aceasta etapa, simptomatologia sifilisului este completata de aparitia febrei, a oboselii si a altor elemente caracteristice. De asemenea, poate aparea tumefierea nodulilor limfatici. Pacientii sunt contagiosi si pot transmite patologia prin sex vaginal, anal sau oral. In lipsa diagnosticarii patologiei si a aplicarii unui tratament corespunzator, patologia avanseaza in stadiul urmator.

Stadiul latent

Stadiul latent se caracterizeaza prin diminuarea in intensitate a simptomatologiei. De asemenea, in aceasta etapa,spirochetele migreaza la nivelul altor regiuni ale corpului:

• oase;
• organe genitale;
• inima;
• globi oculari;
• aparat auditiv;
• sistem nervos.

Stadiul de latenta se poate extinde pe o durata de pana la 20 de ani. In acest timp, pacientul nu este contagios. De asemenea, in lipsa aplicarii tratamentului, patologia avanseaza spre stadiul tertiar.

Stadiul tertiar

Pentru aproximativ 20% dintre pacientii care prezinta sifilis, patologia avanseaza pana in stadiul tertiar. Acesta este caracterizat de aparitia manifestarilor sistemice ale bolii. Cele mai importante localizari ale simptomelor caracteristice stadiului tertiar sunt la nivel:

• cerebral;
• cardiac;
• hepatic;
• osos;
• articular;
• vascular.

Sifilisul congenital

In cazul pacientelor insarcinate care dezvolta sifilis, infectia se transmite cu usurinta fatului transplacentar sau in timpul nasterii. Prezenta acestei afectiuni poate duce la tulburari de dezvoltare ale nou-nascutului sau chiar la deces.

Femeilor insarcinate care prezinta semne si simptome specifice infectiei cu Treponema pallidum le este recomandata vizita la medicul specialist. Dupa stabilirea diagnosticului, acesta va oferi informatii pacientei despre:

• tratamentul optim;
• complicatiile prezentei sifilisului asupra nou-nascutului;
• riscul de transmitere a bolii catre alte persoane.

Prezenta sifilisului poate determina in dezvoltarea fatului afectiuni ale:

• creierului;
• oaselor;
• globilor oculari;
• danturii;
• aparatului auditiv.

Cauze sifilis

Sifilisul este o patologie determinata de infectia cu bacteria Treponema pallidum. Aceasta poate patrunde in organism la nivelul:

• penisului;
• anusului;
• vaginului;
• oral;
• leziunilor cutanate.

Pacientilor care prezinta simptomatologie specifica sifilisului le este recomandata vizita la medic. Acesta va stabili diagnosticul corespunzator si va indica pacientului tratamentul optim pentru aceasta afectiune.

Transmitere sifilis

Sifilisul se transmite prin:

• contact cu leziuni cutanate;
• contact sexual neprotejat;
• transplacentar;
• sarut;
• transfuzii sanguine.

De asemenea, persoanele care prezinta patologia sunt contagioase mai ales in stadiile primare si secundare ale bolii, cand la nivelul mucoaselor si cutanat se pot observa:

• leziuni;
• eruptii cutanate;

Bacteria responsabila de aparitia patologiei este sensibila la conditiile de mediu si nu poate supravietui pe obiecte. De aceea, persoanele care iau contact cu obiecte folosite de pacientii cu sifilis (toaleta, hainele, tacamurile) nu prezinta risc de imbolnavire.

Simptome sifilis

Simptomele sifilisului variaza in functie de stadiul infectiei. Acestea debuteaza dupa aproximativ 4 saptamani de la momentul infectarii.  Astfel, in prima etapa a bolii, pacientii pot observa leziuni la nivelul organelor genitale. Acestea pot fi usor confundate cu alte patologii cutanate.

In a doua etapa, sifilisul se evidentiaza prin urmatoarele simptome:

• febra;
• rash (roseata) palmar;
• cefalee (durere de cap);
• mialgii;
• scadere ponderala;
• stare generala alterata (oboseala);
• alopecie (caderea parului);
• eruptii cutanate.

Dupa aceasta perioada, simptomatologia se remite, sifilisul intrand in perioada de latenta. Progresia bolii poate fi incetinita prin administrarea tratamentului corespunzator. Tabloul simptomatic caracteristic etapei tertiare cuprinde urmatoarele manifestari:

• convulsii;
• boli cardiovasculare;
• leziuni ale sistemului nervos;
• dementa;
• alterarea sistemului cognitiv;
• tulburari de vedere (orbire).

Simptome sifilis femei

Leziunile specifice sifilisului pot aparea in cazul pacientelor la nivelul:

• vulvei;
• anusului;
• vaginului;
• colului uterin
• buzelor;
• cavitatii orale.

De asemenea, pacientele pot prezenta ulceratii in interiorul rectului. Acestea sunt dificil de observat de catre paciente.

Simptome sifilis barbati

In cazul pacientilor de sex masculin, sifilisul se manifesta in stadiul primar prin aparitia unor ulceratii (sancrul sifilitic) la nivelul:

• penisului;
• anusului;
• scrotului;
• cavitatii bucale;

Identificarea leziunilor ajuta in stabilirea diagnosticului corespunzator. De asemenea, in cazul celor care practica sexul anal, bacteria Treponema pallidum poate determina aparitia unor leziuni in interiorul rectului, dificil de observat de catre pacient.

Simptome sifilis nou-nascuti

La nastere, nou-nascutii cu sifilis congenital pot prezenta:

• leziuni la nivelul palmelor;
• hepatomegalie (ficat marit);
• ulceratii;
• tumefactie ganglionara;
• afectiuni neurologice;
• patologii osoase.

Este important ca pacienta sa informeze medicul despre istoricul de sifilis pentru ca medicul sa stabileasca diagnosticul precoce.

Diagnostic sifilis

Pacientilor care prezinta semne si simptome specifice infectiei cu Treponema pallidum le este recomandat sa mearga la medic in cel mai scurt timp. Acesta va efectua anamneza, examenul clinic si paraclinic pentru stabilirea diagnosticului corespunzator.

Anamneza cuprinde intrebari despre:

• debutul simptomelor;
• durata;
• antecedentele heredocolaterale (istoricul familial de boala);
• istoricul personal de boala;
• consumul de alcool;
• fumat;
• istoricul de acte sexuale neprotejate.

Dupa aceasta etapa, medicul va examina regiunea de interes folosind tehnici de observatie si palpare. Examenul paraclinic include efectuarea unor teste pentru stabilirea diagnosticului.

Medicul dermato-venerolog recomanda pacientilor recoltarea unei probe de:

• fluid de la nivelul sancrelor sifilitice;

Aceasta metoda de investigatie este recomandata in stadiul primar si secundar al bolii. Proba recoltata va fi trimisa la laboratorul de analize.

• sange;

In scop de screening cel mai frecvent sunt folosite testele care identifică anticorpi nespecifici (teste non-treponemice), urmate, in cazul in care sunt pozitive, de teste serologice specifice.

• VDRL analiza – Venereal Disease Research Laboratory
• RPR analiza – Rapid Plasma Reagin test

Analizele de sange sunt efectuate cu scopul de a confirma prezenta anticorpilor specifici sifilisului la nivel sanguin. Printre testele sanguine efectuate se regasesc TPHA (testul de hemaglutinare pasiva), EIA (imunotestul enzimatic) si FTA-Abs (anticorpi anti-Treponema pallidum IgM);

• lichid cefalorahidian;

Prelevarea lichidului cefalorahidian se realizeaza prin punctie lombara. Aceasta procedura este indicata in cazul pacientilor care prezinta complicatii la nivelul sistemului nervos.

Tratament sifilis

Dupa stabilirea diagnosticului, medicul prescrie pacientului care prezinta sifilis tratamentul medicamentos. Cel mai eficient tratament medicamentos utilizat contine preparate cu penicilina.

De asemenea, este important ca pacientul sa informeze toti partenerii sexuali despre patologia sa, pentru a putea fi diagnosticati precoce.

Cat dureaza tratamentul pentru sifilis

Durata tratamentului este raportata la momentul in care este diagnosticata patologia. Astfel, in cazul sifilisului aflat in stadiu primar, secudar sau latent precoce, este necesara administrarea unei singure doze de tratament.

In cazul pacientilor diagnosticati in stadiu latent tardiv sau latent cu durata necunoscuta, este recomandata administrarea a trei doze de medicament la interval de o saptamana. Medicul poate stabili doza de tratament in functie de stadiul bolii si de momentul diagnosticarii. De asemenea, este important ca pacientul sa evite contactele sexuale pana la vindecarea sifilisului.

Complicatiile sifilisului

In lipsa administrarii tratamentului corespunzator, pacientul poate suferi urmatoarele complicatii:

• meningita;
• accident vascular cerebral;
• disfunctii sexuale;
• pierderea auzului;
• incontinenta urinara;
• pierderea vederii;
• anevrisme;
• valvulopatii;
• cresterea riscului de a dezvolta o infectie cu virusul HIV.

Preventia

Pentru a preveni infectia cu Treponema pallidum, medicul recomanda:

• folosirea prezervativelor;
• abstinenta;
• screeningul pacientelor insarcinate;
• relatiile monogame.

De asemenea, este important ca pacientul sa se informeze cu privire la starea de sanatate a partenerului sexual. In acest mod, poate preveni infectarea.

Sifilisul este o patologie cu transmitere sexuala care apare in urma infectiei cu Treponema pallidum. Pacientii diagnosticati cu aceasta afectiune prezinta leziuni si ulceratii la nivelul organelor genitale. Diagnosticarea patologiei se realizeaza prin anamneza, examen clinic si paraclinic. Este important ca pacientul sa urmeze tratamentul corespunzator pentru a putea preveni aparitia complicatiilor sistemice.

Bibliografie:

clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4622-syphilis#diagnosis-and-tests, accesat la data de 19.03.2023;

mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/syphilis/symptoms-causes/syc-20351756, accesat la data de 19.03.2023;

endinghiv.org.au, https://endinghiv.org.au/blog/syphilis-symptoms-in-men/, accesat la data de 19.03.2023;

cdc.gov, https://www.cdc.gov/std/syphilis/treatment.htm, accesat la data de 19.03.2023;

healthline.com, https://www.healthline.com/health/std/syphilis#pregnancy, accesat la data de 19.03.2023;

nhs.uk, https://www.nhs.uk/conditions/syphilis/, accesat la data de 19.03.2023.