Boala arteriala coronariana sau cardiopatia ischemica afecteaza arterele care furnizeaza sange catre inima, numite coronare, din cauza acumularii placilor de aterom. Aceasta ingusteaza sau blocheaza una sau mai multe dintre arterele coronare. Cel mai frecvent simptom este disconfortul, respectiv durerea precordiala, respectiv angina. Afectiunea poate duce la un atac de cord sau alte complicatii cum ar fi aritmia sau insuficienta cardiaca.
Arterele tale coronare furnizeaza sange bogat in oxigen catre inima. Acumularea de placi in aceste artere limiteaza cantitatea de sange care ajunge la inima. Imagineaza-ti doua benzi de circulatie care se unesc intr-una, din cauza unor lucrari de constructie. Traficul continua sa mearga, doar ca mai incet. In cardiopatia ischemica, posibil sa nu observi nimic in neregula pana in momentul in care placa genereaza un cheag de sange. Cheagul de sange este ca o bariera de beton in mijlocul drumului, care opreste traficul. In mod similar, sangele nu poate ajunge la inima ta si acest lucru provoaca un atac de cord (infarct de miocard).
Este posibil sa suferi de cardiopatie ischemica de multi ani si sa nu ai niciun simptom, pana cand se produce un atac de cord. De aceea, cardiopatia ischemica este un “ucigas tacut”. La asta se refera majoritatea oamenilor cand folosesc termenul general „boala de inima”.
Forme de cardiopatie ischemica
Exista doua forme ale cardiopatiei ischemice, respectiv:
Cardiopatie ischemica stabila: aceasta este forma cronica. Arterele tale coronare se ingusteaza treptat de-a lungul multor ani. In timp, inima primeste mai putin sange bogat in oxigen. Este posibil sa simti unele simptome, dar poti trai cu aceasta afectiune zi de zi.
Sindromul coronarian acut: este forma brusca a bolii, care reprezinta o urgenta medicala. Placa din artera coronariana se rupe brusc si formeaza un cheag de sange care blocheaza fluxul de sange catre inima. Acest blocaj brusc provoaca un atac de cord.
Simptome ale cardiopatiei ischemice
Cele mai frecvente simptome ale cardiopatiei ischemice sunt durerea toracica (angina pectorala) si lipsa de aer. Este insa posibil ca unii oameni sa nu aiba niciun simptom inainte de a fi diagnosticati.
Angina pectorala
Daca arterele coronare devin partial blocate, pot aparea dureri in piept (angina). Aceasta poate fi o senzatie usoara, inconfortabila. Cu toate acestea, un atac sever de angina pectorala poate provoca o senzatie dureroasa de greutate sau strangere, de obicei, in centrul pieptului, care se poate extinde la brate, gat, maxilar, spate sau stomac. Angina este adesea declansata de activitatea fizica sau de situatii stresante. Simptomele trec de obicei in mai putin de 10 minute si pot fi ameliorate prin odihna.
Atacuri de cord
Daca arterele tale devin complet blocate, se poate produce un atac de cord, respectiv infarct miocardic. Atacurile de cord pot afecta permanent muschiul inimii si, daca nu sunt tratate imediat, pot fi fatale. Desi simptomele pot varia, disconfortul sau durerea cauzata de un atac de cord este de obicei similara cu cea a anginei. Cu toate acestea, este adesea mai grav si se poate intampla atunci cand te odihnesti. In timpul unui atac de cord, este posibil sa ai si urmatoarele simptome:
- durere in alte parti ale corpului : se poate simti ca si cum durerea se deplaseaza de la piept la brate, maxilar, gat, spate sau stomac;
- ameteli;
- transpiratie;
- greata;
Simptomele unui atac de cord pot fi, de asemenea, similare cu indigestia. De exemplu, acestea pot include o senzatie de greutate in piept, o durere de stomac sau arsuri la stomac. Daca durerile de inima dureaza mai mult de 15 minute, poate fi inceputul unui atac de cord.
Un atac de cord se poate intampla uneori fara niciun simptom. Acesta este cunoscut sub numele de infarct miocardic tacut (silentios) si este mai frecvent la persoanele in varsta si la persoanele cu diabet.
Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca poate aparea si la persoanele cu cardiopatie ischemica. Inima devine prea slaba pentru a pompa sange in jurul corpului, ceea ce poate cauza acumularea de lichid in plamani. Acest lucru face respiratia din ce in ce mai dificila. Insuficienta cardiaca poate aparea brusc (insuficienta cardiaca acuta) sau treptat, in timp (insuficienta cardiaca cronica).
Cauze ale cardiopatiei ischemice
Ateroscleroza provoaca cardiopatia ischemica. Ateroscleroza este acumularea treptata a placii de aterom in peretii arterelor din corp. Cand placa afecteaza fluxul de sange in arterele coronare, exista boala coronariana.
Placa este formata din colesterol, deseuri, calciu si fibrina (o substanta care ajuta la coagularea sangelui). Pe masura ce placa se acumuleaza de-a lungul peretilor arterelor, acestea devin inguste si rigide.
Placa poate infunda sau deteriora arterele, ceea ce limiteaza sau opreste fluxul de sange catre o anumita parte a corpului. Cand placa se acumuleaza in arterele coronare, muschiul inimii nu poate primi suficient sange. Deci, inima ta nu poate obtine oxigenul si nutrientii de care are nevoie pentru a functiona corect. Aceasta afectiune se numeste ischemie miocardica. Ea provoaca disconfort toracic (angina pectorala) si te expune riscului unui atac de cord.
Persoanele care au acumulare de placa in arterele coronare au adesea acumulare si in alta parte a corpului lor. Acest lucru poate duce la afectiuni precum boala arterei carotide si boala arterelor periferice.
Cardiopatia ischemica este de obicei cauzata de acumularea de depozite grase (aterom) pe peretii arterelor din jurul inimii (arterele coronare).
Acumularea de aterom face arterele mai inguste, limitand fluxul de sange catre organele irigate, de exemplu catre muschiul inimii care are nevoie de cantitati masive de oxigen si nutrienti pentru a functiona fara repaus. Acest proces se numeste ateroscleroza. Riscul de a dezvolta ateroscleroza este semnificativ crescut daca:
- fumezi;
- ai tensiune arteriala mare (hipertensiune arteriala);
- ai colesterolul mare;
- ai niveluri ridicate de lipoproteine (a);
- nu faci miscare;
- ai diabet;
- esti obez sau supraponderal:
- antecedente familiale;
- suferi de tromboza.
Factori de risc
Exista multi factori de risc pentru boala coronariana. Pe unii nu ii poti controla, in timp ce altii pot fi tinuti sub control prin schimbari aduse stilului de viata sau urmand un tratament. Discuta cu medicul tau curant despre factorii de risc enumerati mai jos si despre cum ii poti gestiona.
Factori de risc pe care nu ii poti controla:
Varsta: pe masura ce imbatranesti, riscul de cardiopatie ischemica creste. Barbatii se confrunta cu un risc mai mare de a face boala dupa varsta de 45 de ani. Femeile se confrunta cu un risc mai mare dupa varsta de 55 de ani.
Istoric familial: ai un risc mai mare daca membrii familiei tale biologice au boli de inima. Este deosebit de important sa afli daca au boli de inima premature. Aceasta inseamna ca au fost diagnosticati la o varsta scazuta (tata sau frate inainte de 55 de ani, mama sau sora inainte de 65 de ani).
Si factori ai stilului de viata pot creste riscul de a dezvolta cardiopatie ischemica. Printre acestia se numara:
- dieta bogata in grasimi saturate sau carbohidrati rafinati;
- lipsa activitatii fizice;
- privarea de somn;
- fumatul, vapatul sau consumul de tutun sub alta forma;
Afectiuni cardiovasculare care cresc riscul de cardiopatie ischemica:
- ateroscleroza;
- tensiune arteriala crescuta;
- colesterol LDL („rau”) ridicat;
- trigliceride mari (hipertrigliceridemie);
Alte afectiuni medicale care cresc riscul unei cardiopatii ischemice:
- anemie;
- boli autoimune, inclusiv lupusul si artrita reumatoida;
- boala cronica de rinichi;
- diabet;
- HIV/SIDA;
- sindromul metabolic;
- tulburari de somn precum apneea in somn.
Exista o serie de factori specifici care afecteaza doar femeile. Acestia sunt:
- menopauza precoce (inainte de 40 de ani);
- endometrioza;
- antecedente de diabet gestational, eclampsie sau preeclampsia;
- utilizarea contraceptivelor hormonale.
Diagnosticarea cardiopatiei ischemice
Medicii diagnosticheaza boala coronariana cu ajutorul unui examen fizic si a investigatiilor. In timpul examenului fizic, medicul va:
- masura tensiunea arteriala;
- asculta inima cu un stetoscop;
- te va intreba ce simptome ai si de cat timp le ai, despre istoricul tau medical, stilul de viata.
Investigatii care ajuta la diagnosticarea cardiopatiei ischemice
Medicul poate recomanda una sau mai multe investigatii pentru a evalua functia inimii si pentru a pune diagnosticul. Acestea includ:
Analize de sange: cu ajutorul lor, medicul verifica daca exista substante care dauneaza arterelor sau cresc riscul de producere a cardiopatiei ischemice.
Vezi oferta Poliana la Pachet Analize Inima – un set de analize de preventie utile pentru monitorizarea sanatatii inimii.
Cateterismul cardiac: consta in introducerea de tuburi foarte subtiri in arterele coronare pentru a evalua sau confirma boala. Acest test este standardul de aur pentru diagnosticarea cardiopatiei ischemice.
Angiografia coronariana tomografie computerizata (CT): utilizeaza CT si colorant de contrast pentru a vizualiza imagini 3D ale inimii. Detecteaza astfel blocajele arterelor coronare.
Calcularea scorului de calciu coronarian: Masoara cantitatea de calciu din peretii arterelor coronare (un semn de ateroscleroza). Acest lucru nu determina daca ai blocaje semnificative, dar ajuta la determinarea riscului de aparitie a bolii.
Ecocardiograma: foloseste undele sonore pentru a evalua structura si functia inimii.
Electrocardiograma (EKG/ECG): Inregistreaza activitatea electrica a inimii. Poate detecta atacurile de cord vechi sau actuale, ischemia si problemele de ritm cardiac.
Test de stres pentru efort: verifica modul in care inima ta raspunde atunci cand este supusa efortului fizic intens. Poate detecta angina si blocajele arterelor coronare.
Tratamentul cardiopatiei ischemice
Tratamentul pentru cardiopatia ischemica include adesea modificari ale stilului de viata, managementul factorilor de risc si tratament medicamentos. Unii oameni pot beneficia, de asemenea, de o procedura sau o interventie chirurgicala.
Medicul va discuta cu tine despre cel mai bun plan de tratament. Este important sa il urmezi, astfel incat sa iti reduci riscul de complicatii grave.
Schimbari ale stilului de viata
Schimbarile stilului de viata joaca un rol important in gestionarea afectiunii, astfel:
- renunta la tutun;
- adopta o dieta sanatoasa pentru inima, saraca in sodiu, grasimi saturate, grasimi trans si zahar. S-a dovedit ca dieta mediteraneana reduce riscul unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral;
- miscare: aloca 30 de minute de mers pe jos, cinci zile pe saptamana sau gaseste activitati care iti plac;
- limiteaza consumul de alcool.
Medicamentele ajuta la gestionarea factorilor de risc si la tratarea simptomelor bolii coronariene. Medicul iti poate prescrie unul sau mai multe dintre medicamentele enumerate mai jos:
- medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale;
- medicamente pentru scaderea colesterolului;
- medicamente pentru tratarea anginei stabile. Acestea pot include, intre altele, nitroglicerina si ranolazina;
- medicamente pentru a reduce riscul de formare a cheagurilor de sange.
Proceduri si interventii chirurgicale
Unii oameni au nevoie de o procedura sau o interventie chirurgicala pentru a gestiona boala coronariana, inclusiv:
Interventie coronariana percutanata sau angioplastia coronariana: este minim invaziva. Medicul foloseste un mic balon pentru a redeschide artera blocata si pentru a ajuta sangele sa circule mai bine prin ea. Medicul poate introduce, de asemenea, un stent pentru a ajuta artera sa ramana deschisa.
Grefa de bypass coronarian: Aceasta interventie chirurgicala creeaza o noua cale prin care sangele sa curga in jurul blocajelor. Acest „ocol” restabileste fluxul de sange catre inima ta. Interventia ajuta persoanele care au blocaje severe in mai multe artere coronare.
Surse:
cdc.gov
clevelandclinic.org
nhs.uk