Endometrioza: simptome, complicatii, analize, tratament

Endometrioza reprezinta o afectiune din sfera genitala feminina, predominant dureroasa, ce apare ca urmare a prezentei tesutului endometrial in zone anatomice extrauterine. Adesea, acest tesut endometrial extrauterin se regaseste in limitele pelvisului, insa in cazuri rare se poate extinde in alte locuri ale corpului. Principalele probleme asociate edometriozei variaza de la menstruatii dureroase pana la instalarea infertilitatii.

Afla, in cele ce urmeaza, ce este endometrioza, din ce cauze apare, care sunt potentialii factori de risc, prin ce tablou clinic poate fi recunoscuta, precum si care sunt etapele de diagnostic si tratament ale unei astfel de afectiuni.

• Anatomia uterului. Ce inseamna endometru
• Ce este endometrioza. Tipuri de endometrioza
• Cauze endometrioza. Factori de risc
• Semne si simptome endometrioza
• Diagnostic afectiuni endometriale
• Tratament endometrioza

Anatomia si fiziologia uterului. Ce inseamna endometru

Uterul este un organ cavitar, musculos, in forma de para ce indeplineste o multitudine de functii ale sistemului reproducator feminin (ciclul menstrual, fertilitatea, sarcina).

Din punct de vedere anatomic, acesta este impartit in patru regiuni principale:

1. fund;
2. corp;
3. istm;
4. cervix.

In plus, uterul este format din pereti tristratificati ce delimiteaza cavitatea uterina. Din exterior spre interior, straturile peretilor uterini sunt:

1. perimetrul – stratul extern, protector;
2. miometrul – stratul muscular, ce permite expansiunea in volum;
3. endometrul – stratul intern activ din punct de vedere hormonal (ce este endometrul uterin).

In timpul unui ciclu menstrual, endometrul se modifica din punct de vedere al structurii si al functiei. Astfel, el trece prin etape de proliferare celulara, secretorie si de eliminare  in cursul menstruatiei (ce este endometru ingrosat/endometru marit si subtiat).

Ce este endometrioza. Tipuri de endometrioza

Endometrioza este o stare patologica reprezentata prin prezenta tesutului endometrial, fiziologic intalnit doar la nivelul stratului intern al uterului, in zone anatomice distincte (ce inseamna endometrioza).

Intrucat endometrul este un strat cu functii bine delimitate ce se desfasoara in mod normal doar la nivel uterin, prezenta tesutului endometrial in mediul extrauterin determina trecerea prin etapele sale de evolutie in locuri in care organismul nu poate sustine astfel de modificari.

Prin urmare, tesutul endometrial, indiferent unde este localizat, parcurge aceleasi faze evolutive ciclice, sub influenta estrogenului si progesteronului: se ingroasa, se vascularizeaza, se elimina si se subtiaza (trece, progresiv, de la un endometru ingrosat la un endometru subtire). Intrucat doar uterul are o comunicare eficienta cu exteriorul si poate elimina endometrul, tesuturile din vecinatatea endometrului extrauterin sunt invadate de sange menstrual.

Efectele includ inflamatia tesuturilor vecine cu iritatie si durere asociate si cu diferite consecinte pe termen lung, precum fibroza si aderentele intre tesuturi diferite (ce este endometrioza la femei/ce este un endometru disfunctional).

Tipuri de endometrioza

In functie atat de procesul fiziopatologic implicat, cat si de localizarea endometrului ectopic (aflat in alta zona anatomica), se pot distinge patru tipuri principale de endometrioza:

1. endometrioza peritoneala (endometrioza intestinala/endometrioza abdominala);
2. endometrioza ovariana (chist endometriozic, endometrioza pelvina/endometrioza ovariana);
3. endometrioza profund infiltrativa tip I;
4. endometrioza profund infiltrativa tip II.

Cauze endometrioza. Factori de risc

Aparitia endometriozei poate aparea ca urmare a uneia sau mai multor cauze identificate in practica medicala pana la momentul actual (cauze endometru ingrosat ectopic). Printre aceste cauze, se pot enumera:

• menstruatia retrograda (cu flux invers) – in cazul unor fete/femei, eliminarea sangelui menstrual ce contine celule endometriale se poate realiza pe cale inversa, refluand in trompele uterine si ajungand in cavitatea pelvina (pereti si/sau organe pelvine);
• transformarea celulelor embrionare – activitatea estrogenilor poate transforma anumite celule aflate in stadii incipiente de dezvoltare in celule endometriale;
• transformarea celulelor peritoneale – precum in cazul transformarii celulelor embrionare, celulele peritoneale timpurii pot primi informatii incorecte referitor la evolutia lor fiziologica si se pot transforma in celule endometriale situate la nivel peritoneal;
• transportarea celulelor endometriale pe cale sangvina sau limfatica – intrucat endometrul este un tesut bogat vascularizat, un numar de celule endometriale pot patrunde in vasul sangvin sau limfatic, ajungand in alte zone ale corpului;
• postchirurgical (cicatricial) – in urma operatiilor la nivel pelvin (de exemplu, histerectomie, endometrioza dupa cezariana), celulele endometriale pot fi accidental atasate cicatricii formate in urma inciziei chirurgicale;
• raspuns imunitar absent sau insuficient – in situatia unui sistem imunitar ce nu functioneaza optim, tesutul endometrial ectopic nu poate fi recunoscut de catre celulele specifice si, astfel, nu este stopat din a se dezvolta.

Factori de risc si agravanti

Anumiti factori pot creste probabilitatea femeilor de a dezvolta endometrioza la un moment dat in timpul vietii.

Este important de retinut faptul ca absenta lor nu atrage dupa sine un risc inexistent de a suferi de endometrioza si, in acelasi timp, prezenta lor nu determina o relatie directa cauza-efect, ei fiind prezenti in unele cazuri si la persoane sanatoase.

Cateva exemple bine cunoscute de factori de risc includ:

• istoricul familial de endometrioza (mama, bunica, sora);
• varsta mica la momentul experimentarii primei menstruatii;
• varsta inaintata a instalarii menopauzei (endometrioza la menopauza/endometru ingrosat la menopauza);
• tulburari ale ciclului menstrual (de exemplu, un ciclu menstrual scurt, o perioada de sangerare menstruala prelungita);
• lipsa a cel putin o nastere in timpul vietii (endometrioza si sarcina);
• afectiuni la nivelul sistemului reproducator (boli ale uterului si/sau ovarelor);
• nivelul crescut de estrogeni.

Semne si simptome endometrioza

Tabloul clinic intalnit in endometrioza este centrat in jurul durerii intense, adesea asociata cu perioadele de sangerare menstruala.

Acestea pot fi de intensitatea crampelor abdominale obisnuite unei astfel de etape a ciclului menstrual sau, de cele mai multe ori, au o intensitate mult crescuta greu de suportat de catre paciente.

Pe langa durerile specifice intalnite in acest interval de timp, se pot adauga si urmatoarele manifestari (simptome endometrioza):

• dureri abdominale in timpul sau ulterior actului sexual – unul dintre cele mai comune si sugestive simptome;
• durere in timpul urinarii si/sau defecatiei – resimtite in timpul intervalului corespunzator sangerarilor menstruale;
• sangerari menstruale abundente si/sau in perioade in care nu ar trebui sa se petreaca;
• simptome generale – oboseala, greata, balonare, diaree sau constipatie;
• complicatii – infertilitatea.

Severitatea simptomatologiei poate diferi de la o femeie la alta, la fel si varietatea tabloului clinic. In plus, multe dintre manifestarile clinice sunt nespecifice, fapt ce poate genera o dificultate suplimentara a procesului diagnostic.

Diagnostic afectiuni endometriale

Diagnosticul de endometrioza presupune efectuarea unor pasi progresivi, incepand cu metode uzuale, neinvazive si ajungand pana la explorare de tip invaziv in unele situatii (de exemplu, in caz de incertitudine).

Pentru inceput, medicul ginecolog va prelua istoricul medical al pacientei si va incerca sa identifice posibile cauze si factori de risc. Ulterior, acesta va efectua un examen al regiunii pelvine pentru a putea observa si palpa structurile pelvisului.

In cadrul examenului pelvin, se pot cauta leziunile chistice ovariene (chist ovarian endometriozic, endometriom ovarian) sau semne specifice la nivel uterin (observare mucoasa uterina).

Pentru a putea completa aceasta etapa cu o investigatie imagistica, se foloseste de prima intentie examenul ecografic (endometrioza ecografie). In situatia in care ecografia nu poate reda imaginile necesare, se poate recurge la solicitarea unui examen de rezonanta magnetica nucleara (RMN) pentru o mai buna precizie (acuitate test endometrioza).

Laparoscopia exploratorie este metoda diagnostica de ultima intentie, insa, de multe ori, este cea care aduce majoritatea informatiilor. In cadrul laparoscopiei, se pot prelua probe de biopsie ce vor fi trimise catre laboratorul de histopatologie cu scopul obtinerii unei certitudini diagnostice.

Stadiile endometriozei

In functie de loc, grad de dezvoltare, profunzime si numarul celulelor endometriale, endometrioza se poate imparti in patru stadii evolutive:

• endometrioza grad 1 (stadiul 1) – invazie minima cu celule endometriale superficiale;
• endometrioza grad 2 (stadiul 2) – invazie redusa cu cresteri celulare mai in profunzime si mici adeziuni intre tesuturi;
• endometrioza grad 3 (stadiul 3) – invazie moderata cu cresteri profunde in tesut, chisturi ovariene si adeziuni bine reprezentate;
• endometrioza grad 4 (stadiul 4) – invazie severa cu adeziuni extinse, organe pelvine lipite si chisturi ovariene voluminoase.

Tratament endometrioza

Tratamentul din endometrioza poate fi atat simptomatic, cat si etiologic. De asemenea, se poate vorbi despre tratament medicamentos sau tratament chirurgical.

1. Tratament medicamentos endometrioza – optiunile terapeutice medicamentoase includ tratamentul simptomatic (analgezic, antiinflamator), precum si pe cel etiologic (anticonceptionale administrate continuu, fara pauza sau alte preparate hormonale cu rolul de a inhiba ciclul estroprogestativ care produce sangerarea  menstruala);
2. Tratament chirurgical endometrioza – fie ca este vorba de tratament pentru a mentine fertilitatea constand in  proceduri laparoscopice de indepartare a implanturilor endometriale si a tesutului cicatricial (incercare de vindecare endometrioza), fie de  interventie de inlaturare a organelor sistemului reproducator (histerectomie cu anexectomie).

Nu in ultimul rand, exista tot mai multe referinte catre tratamentele naturiste (tratament naturist endometrioza, tratament naturist uter ingrosat sau subtiat). Cu toate ca pot exista astfel de terapii alternative, cele mai bune terapii adjuvante sunt cele legate de stilul de viata (exercitii fizice, somn odihnitor, dieta endometrioza/regim dupa operatia de endometrioza).

In concluzie, endometrioza este o afectiune relativ comuna a sistemului reproducator feminin, preponderent dureroasa si ce presupune un tablou clinic variat, insa nu intotdeauna sugestiv. Totusi, optiunile terapeutice disponibile la momentul actual sunt eficiente si pot obtine o calitate mai buna a vietii.

 

Bibliografie:

Anatomia si fiziologia uterului https://my.clevelandclinic.org/health/body/22467-uterus

Despre endometru https://www.verywellhealth.com/what-is-the-endometrium-2721857

Endometrioza https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/symptoms-causes/syc-20354656

Despre endometrioza https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/endometriosis#:~:text=Endometriosis%20is%20a%20disease%20in,period%20and%20last%20until%20menopause.

Diagnostic si tratament https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/endometriosis/diagnosis-treatment/drc-20354661

Stadii endometrioza https://maidenlanemedical.com/endometriosis/types-and-stages-of-endometriosis/

Tablou clinic https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10857-endometriosis

Cauze si factori de risc https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/endometriosis