Steatoza hepatica (ficatul gras) – simptome, diagnostic, preventie

Steatoza hepatica, numita popular si boala ficatului gras de cauza alcoolica sau non-alcoolica, reprezinta o afectiune a ficatului, care consta intr-o acumulare anormală a anumitor grăsimi (trigliceride) în interiorul celulelor hepatice si care poate aparea in urma consumului excesiv de grasimi, zahar sau de alcool, manifestata prin afectarea structurii si functiei hepatice. Aceasta boala este tratabila si cursul ei poate fi reversibil. Totusi, in lipsa monitorizarii evolutiei, poate determina aparitia unor complicatii. Afla, in cele ce urmeaza, care sunt factorii de risc ai steatozei hepatice, ce simptomatologie prezinta, cum se poate diagnostica si ce optiuni terapeutice exista.

• Cand si de ce apare steatoza hepatica
• Tipurile de ficat gras
• Factori de risc
• Simptomatologia in steatoza hepatica
• Diagnostic
• Tratament
• Preventia steatozei hepatice

Cand si de ce apare steatoza hepatica

Steatoza hepatica, de cauza alcoolica, dar si non-alcoolica, apare ca o consecinta a mai multor factori.

Se considera ca principalul motiv pentru care apare ficatul gras este obezitatea, intrucat reprezinta o expresie a unui consum excesiv de zahar si lipide. Atunci cand ficatul are o cantitate de lipide ce depaseste 5% din masa lui, se poate pune diagnosticul de ficat gras. In cazul steatozei alcoolice, cauza principala o reprezinta, in mod evident, un consum excesiv de bauturi alcoolice.

Pe langa obezitate si un consum excesiv de alcool, exista si alte cauze care pot determina aparitia ficatului gras:

• Cauze ce tin de nutritie – malnutritia (cu aport extrem de scazut de proteine), nutritia parenterala, operatia de by-pass gastric, slabitul brusc si excesiv;
• Hiperlipidemia – nivelul crescut al lipidelor in sange;
• Diabetul tip II;
• Sindromul metabolic – rezistenta la insulina, hipertensiunea si hiperlipidemia;
• Factorii genetici;
• Reactiile adverse medicamentoase;
• Toxine.

Tipurile de ficat gras

Steatoza hepatica (ficatul gras) se imparte, in functie de cauza/cauzele declansatoare, in doua mari categorii:

• Steatoza hepatica alcoolica;
• Steatoza hepatica non-alcoolica.

Steatoza hepatica alcoolica

Apare in urma unui consum excesiv (in general acut) de alcool. Ficatul are, printre multiplele functii metabolice pe care le indeplineste in organism, si rolul de a procesa molecula de alcool, pentru a putea fi eliminata din circulatie. Totusi, in acest proces de dezintegrare a moleculei de alcool, se formeaza anumiti compusi daunatori lui. In cazul unui consum excesiv de alcool, mai ales al unuia prelungit, structura si functiile ficatului incep sa se altereze, iar steatoza poate evolua cu hepatita alcoolica si, mai tarziu, cu ciroza.

Steatoza hepatica non-alcoolica

Se imparte in doua grupe:

• Ficatul gras non-alcoolic -reprezinta faza necomplicata, de acumulare a trigliceridelor in celula hepatica. – fara inflamatie si distructie celulara, fiind prezent doar surplusul de lipide;
• Steatohepatita non-alcoolica – este prezenta o inflamatie pronuntata, care determina alterarea structurala a celulelor hepatice si care, in timp, poate evolua cu aparitia fibrozei, cirozei si carcinomului hepatic.

Factori de risc

Chiar si in cazul evidentierii cauzelor pentru care se dezvolta ficatul gras, exista anumiti factori care pot creste probabilitatea aparitiei steatozei la unele categorii de persoane. Printre acesti factori intalnim:

• Varsta inaintata;
• Menopauza – in cazul femeilor;
• Indicele taliei marit;
• Hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia – colesterolul si trigliceridele crescute in sange;
• Apneea in somn – blocarea  periodica si temporara a cailor aeriene in timpul somnului;
• Hipotiroidismul si hipopituitarismul;
• Sindromul ovarului polichistic.

Simptomatologia in steatoza hepatica

O mare parte din persoanele care au steatoza hepatica nu prezinta niciun simptom (sunt asimptomatice) pentru o perioada indelungata de timp. Uneori, primele simptome incep sa apara abia cand boala a progresat catre stadiul de ciroza. Totusi, cand sunt prezente manifestarile clinice, ele pot include:

• Durere abdominala in hipocondrul drept (zona abdominala situata sub rebordul costal  drept), insotita de disconfort si explicabila datorita maririi de volum a ficatului (hepatomegalie);

• Senzatie de plenitudine (satietate);
• Greata;
• Lipsa apetitului;
• Oboseala;
• Manifestari specifice cirozei – ascita (acumulare de lichid in cavitatea abdominala), coloratie galbena a tegumentelor, splina marita de volum, aparitia unei circulatii venoase vizibile la nivelul abdominal superficial, coloratia in rosu a palmelor.

Diagnostic

Exista mai multe modalitati prin care se poate identifica prezenta unei steatoze hepatice. In plus fata de un istoric medical complet si de un examen fizic al abdomenului, etapele suplimentare care orienteaza diagnosticul includ investigatii precum:

1. Testele de sange – hemoleucograma, glicemia, enzimele hepatice, profilul lipidic, testele specifice hepatitei, testele pentru identificarea bolii celiace;

1. Ecografia abdominala si FibroScan (o ecografie speciala, care indica gradul de fibroza);
2. CT si/sau RMN – extrem de utile in identificarea structurii unui ficat steatozic;
3. Biopsia hepatica – determina cat de avansata este boala in momentul recoltarii.

In urma parcurgerii etapelor diagnostice, steatoza hepatica se poate incadra in unul din gradele de evolutie ale bolii. Acestea sunt:

1. Steatoza hepatica grad 1 (ficat gras simplu, necomplicat) – cu acumulare de surplus lipidic la nivel hepatic;
2. Steatoza hepatica grad 2 (steatohepatita sau inflamatia ficatului) – intervine procesul inflamator, care, in timp, determina afectarea celulara, atat structurala, cat si functionala;
3. Steatoza hepatica grad 3 (fibroza) – inflamatia prelungita determina aparitia cicatricilor de vindecare a tesutului afectat, cu rigidizarea zonelor respective, dar cu functia hepatica inca pastrata;
4. Steatoza hepatica grad 4 (ciroza) – este un stadiu avansat, ireversibil, cu o afectare pronuntata a celulelor hepatice, cu multiple cicatrici si cu pierderea functiei ficatului, urmand dezvoltarea, in timp, a cancerului hepatic.

Tratament

Nu a fost identificat un tratament medicamentos specific pentru steatoza hepatica, pana la momentul actual. In general, pierderea in greutate este cea mai utila metoda de combatere a ficatului gras.

Singurul obiectiv de tratament larg acceptat de medici este eliminarea cauzelor potentiale si a factorilor de risc. Un astfel de obiectiv, in cazul steatozei hepatice non-alcoolice, poate include intreruperea medicamentelor sau toxinelor, pierderea in greutate si tratamentul pentru dislipidemie sau tratamentul hiperglicemiei. Dovezile preliminare sugereaza ca tiazolidindionele si vitamina E pot ajuta la corectarea anomaliilor biochimice si histologice in steatoza hepatica nonalcoolica, dar nu imbunatatesc fibroza.  In cazul in care boala a ajuns deja la stadiul de ciroza, transplantul de ficat este metoda de electie pentru a restabili functia hepatica normala.

In cazul steatozei hepatice alcoolice, tratamentul vizeaza:

• Abstinenta este pilonul principal al tratamentului previne deteriorarea ulterioară a bolilor hepatice legate de alcool È™i prelungeste, astfel, viata;
• Ingrijirea de sustinere;
• Corticosteroizi si nutritie enterala pentru hepatita alcoolica severa;
• Uneori, transplant.

Preventia steatozei hepatice

Dat fiind ca primele trei grade ale steatozei sunt inca reversibile, pe langa evitarea riscului de aparitie a oricarei forme de ficat gras, metodele de preventie pot fi utile si in evitarea stadiului de ciroza. Cele mai utile masuri sunt:

• Mentinerea unei greutati corporale optime – cu ajutorul unei diete echilibrate si al unui program regulat de exercitii fizice;
• Evitarea, pe cat de mult posibil, a consumului de alcool (mai ales in mod excesiv);
• Controlul diabetului;
• Mentinerea lipidelor din sange in limite normale;
• Adoptarea unor terapii alternative – studii recente au aratat ca suplimentarea cu vitamina E si consumul de cafea se asociaza cu un nivel scazut de afectare a celulelor hepatice.

Astfel, steatoza hepatica reprezinta o afectiune care poate trece neobservata o perioada indelungata de timp si care, depistata in timp util, este usor de tinut sub control. Cu ajutorul aplicarii metodelor de preventie, care sunt niste masuri generale, utile atat pentru o viata sanatoasa, cat si pentru o stare de bine per total, aceasta afectiune poate fi evitata sau, in cazul in care ea este deja prezenta, evolutia ei poate deveni una favorabila.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

1. Boala ficatului gras https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15831-fatty-liver-disease
2. Ficatul gras non-alcoolic. Simptome https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonalcoholic-fatty-liver-disease/symptoms-causes/syc-20354567
3. Ficatul gras non-alcoolic. Diagnostic si tratament https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/nonalcoholic-fatty-liver-disease/diagnosis-treatment/drc-20354573
4. Ficatul gras non-alcoolic https://www.nhs.uk/conditions/non-alcoholic-fatty-liver-disease/
5. Boala ficatului gras https://www.liver.ca/patients-caregivers/liver-diseases/fatty-liver-disease/
6. Tipuri de ficat gras https://medlineplus.gov/fattyliverdisease.html
7. Ficatul gras alcoolic https://my.clevelandclinic.org/departments/digestive/medical-professionals/hepatology/alcoholic-liver-disease