Ce este fibromul uterin

Fibromul uterin, denumit si leiomiom sau miom, este o tumora benigna care poate creste in pereteleuterin. Rareori, se transforma in tumora maligna, canceroasa.

Fibromul poate varia foarte mult ca dimensiune, forma si localizare. El poate aparea in profunzimea peretelui uterin sau pe suprafata acestuia.

Unele fibroame sunt atat de mici incat medicul nici macar nu le poate depista. Altele se dezvolta in formatiuni mari, care pot afecta dimensiunea si forma uterului tau.

Fibroamele uterine apar, de obicei, la varsta fertile, in general intre 30 si 40 de ani, dar se pot forma la orice varsta.

Tipuri de fibroame uterine

Exista mai multe tipuri de fibrom, care difera in functie de localizarea, in sau pe uter, astfel:

• Fibroame intramurale: sunt cele mai frecvente tipuri. Apar in peretele muscular al uterului. Ele pot creste si pot intinde uterul.
• Fibroame subserozale: se formeaza in exteriorul uterului. Ele pot creste suficient de mult pentru a face uterul sa para mai mare pe o parte.
• Fibroame pedunculate: fibroamele subseroase pot dezvolta o tulpina, o baza subtire care sustine tumora. Cand o fac, sunt cunoscute ca fibroame pedunculate.
• Fibroame submucoase: se dezvolta in miometru, stratul muscular mediu al uterului, imediat sub mucoasa uterina. Tumorile submucoase nu sunt la fel de frecvente ca alte tipuri de fibroame.
• Fibroame cervicale: fibroamele cervicale se dezvolta pe colul uterin, care leaga uterul de vagin. Si acestea sunt rar intalnite.

Semne si simptome

Este posibil sa nu stii ca ai un fibrom uterin, deoarece adesea nu provoaca niciun simptom. Daca ai fibroame care manifesta simptome, poate fi din cauza localizarii, cate ai sau cat de mari sunt.

Aceste tumori necanceroase, formate din tesut si muschi, pot fi la fel de mici ca un bob de mazare sau mai mari decat un grapefruit. Ele pot creste in afara sau in interiorul peretelui uterului sau in interiorul uterului. Poti avea mai multe fibroame uterine, de diferite dimensiuni.

Fibroamele mici nu prezinta, de obicei, niciun simptom. Cele mai mari pot cauza:

Menstruații lungi sau dureroase: cantitatea de sange eliminata este abundenta, cu  cheaguri de sange. Este posibil sa ai si sangerare intre menstruatii. Uneori, sangerarea este atat de grava incat provoaca anemie.

Disconfort in abdomenul inferior: acest lucru s-ar putea simti ca presiune, plenitudine sau greutate. S-ar putea sa intampini probleme cu aplecarea inainte sau sa stai intinsa pe burta.

Durere in abdomenul inferior: mai rar, unele persoane au dureri ascutite intr-un anumit punct. Acest lucru se imbunatateste de obicei in 2-4 saptamani.

Balonare: burta ta poate parea umflata, ca si cum ai fi insarcinata.

Dureri de spate: pot aparea atunci cand fibroamele preseaza nervii si muschii din partea inferioara a spatelui.

Durere la contactul sexual: este posibil sa simti durere sau disconfort in anumite pozitii sexuale sau numai in anumite etape ale ciclului menstrual.

Probleme la urinare: s-ar putea sa fii nevoita sa urinezi des si chiar sa te trezesti in timpul noptii pentru a urina.

Scurgere vaginala care dureaza perioade lungi.

Constipatie.

Rareori, un fibrom poate provoca durere acuta, atunci cand isi depaseste aportul de sange si incepe sa moara.

Cand sa te adresezi medicului

Programeaza-te la medic daca ai:

• durere pelvina care nu dispare;
• perioade menstruale excesiv de grele, prelungite sau dureroase;
• sangerari intre menstruatii;
• dificultate la golirea vezicii urinare;
• numar scazut inexplicabil de celule rosii din sange (anemie).

Solicita imediat asistenta medicala daca ai sangerari vaginale severe sau dureri pelvine ascutite care apar brusc.

Cauze ale fibromului uterin

Medicii nu cunosc cauza fibromului uterin, dar cercetarile si experienta clinica indica urmatorii factori:

• Modificari genetice: multe fibroame contin modificari ale genelor care difera de cele din celulele musculare uterine tipice.
• Hormonii: estrogenul si progesteronul, doi hormoni care stimuleaza dezvoltarea mucoasei uterine in timpul fiecarui ciclu menstrual in pregatirea sarcinii, par sa favorizeze cresterea fibroamelor.
• Fibroamele contin mai multi receptori de estrogen si progesteron decat celulele musculare uterine tipice. Fibromul tinde sa se micsoreze dupa menopauza din cauza scaderii productiei de hormoni.
• Alti factori de crestere: substantele care ajuta organismul sa mentina tesuturile, cum ar fi factorul de crestere asemanator insulinei, pot afecta cresterea fibroamelor.
• Matricea extracelulara (ECM): este materialul care face ca celulele sa se lipeasca intre ele, ca mortarul intre caramizi. ECM este crescuta in fibroame si le face fibroase. ECM stocheaza, de asemenea, factori de crestere si provoaca modificari biologice in celulele in sine.

Medicii cred ca fibromul uterin se dezvolta dintr-o celula stem din tesutul muscular neted al uterului (miometrul). O singura celula se divide in mod repetat, creand in cele din urma o masa ferma, cauciucoasa, distincta de tesutul din apropiere.

Modelele de crestere ale fibromului uterin variaza. Pot creste lent sau rapid sau pot ramane la aceeasi dimensiune. Unele fibroame trec prin crize de crestere, iar altele se pot micsora de la sine.

Multe fibroame care au fost prezente in timpul sarcinii se micsoreaza sau dispar dupa sarcina, pe masura ce uterul revine la dimensiunea obisnuita.

Factori de risc

Exista putini factori de risc cunoscuti pentru fibromul uterin, in afara de faptul ca femeile de varsta reproductiva sunt expuse. Factorii care pot avea un impact asupra dezvoltarii fibromului includ:

Rasa: desi toate femeile de varsta reproductiva ar putea dezvolta fibrom, femeile de culoare au mai multe riscuri de a avea fibrom decat femeile din alte grupuri rasiale. In plus, femeile de culoare au fibroame la varste mai mici si, de asemenea, este probabil sa aiba fibroame mai multe sau mai mari, impreuna cu simptome mai severe.

Ereditate: daca mama sau sora ta a avut fibrom, si tu ai un risc crescut de a dezvolta.

Alti factori:

• debutul menstruatiei la o varsta frageda;
• obezitatea;
• deficienta de vitamina D;
• dieta mai bogata in carne rosie si mai scazuta in legume verzi, fructe si lactate;
• consumul de alcool, inclusiv bere, par sa creasca riscul de a dezvolta fibrom.

Complicatii

Desi fibroamele uterine de obicei nu sunt periculoase, ele pot provoca disconfort si pot duce la complicatii, cum ar fi scaderea globulelor rosii (anemie) care provoaca oboseala, din cauza pierderii mari de sange. Rareori, este necesara o transfuzie din cauza pierderii de sange.

Prevenire

Fibromul nu poate fi prevenit, dar cercetarile sugereaza ca anumite obiceiuri ale stilului de viata pot reduce riscurile de aparitie al acestuia.

Un studiu a constatat ca dietele bogate in zahar pot fi legate de un risc mai mare la unele femei. Un alt studiu a constatat ca consumul de fructe proaspete si legume crucifere, cum ar fi rucola, broccoli, varza, conopida, verdeata si verdeata de napi  poate reduce riscurile. Legumele crucifere sunt bogate in beta-caroten, acid folic, vitaminele C, E si K si alte minerale. De asemenea, sunt pline de fibre.

Totodata, exercitiile fizice regulate pot reduce riscurile de fibrom uterin.

Diagnosticare

Medicul poate banui ca ai fibrom uterin doar in urma unui examen pelvin de rutina, din cauza felului in care simte uterul. Daca forma uterului este neregulata sau neobisnuit de mare, medicul va recomanda investigatii suplimentare, cum ar fi:

Ecografie: ultrasunetele folosesc unde sonore pentru crea o imagine a uterului. Ecografia se poate face transvaginal sau pe abdomen. Apoi, medicul poate vedea daca exista fibrom, unde este localizat si cat de mare este.

Analize de laborator: Hemoleucograma completa (CBC) il poate ajuta pe medic sa vada daca ai anemie (nivel scazut de celule rosii din sange) sau alte tulburari de sangerare.

Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN): daca medicul tau are nevoie de mai multe informatii dupa efectuarea unei ecografii, este posibil sa iti recomande si un RMN. Acesta ofera imagini mai detaliate ale fibroamelor care pot ajuta la prescrierea celui mai bun tratament. Medicul poate recomanda, de asemenea, un RMN daca ai un uter marit sau esti aproape de menopauza.

Histerosonografie: in aceasta investigatie, o cantitate mica de solutie salina este injectata in cavitatea uterine, pentru a o mari. Acest lucru il ajuta pe medic sa vada fibroamele care cresc in uter (fibroame submucoase) si mucoasa uterului. Investigatia se recomanda daca incerci sa ramai gravida sau ai menstruatii abundente.

Histerosalpingografie: daca medicul trebuie sa vada daca trompele uterine sunt infundate, va apela la o histerosalpingografie. Pentru efectuarea acestei proceduri, medicul foloseste colorant,  pentru a evidentia uterul si trompele uterine pe o radiografie, pentru a vedea mai bine aceste zone.

Histeroscopie: medicul introduce un mic telescop, cu o lumina in varf, in colul uterin. Apoi, dupa injectarea de solutie salina si extinderea cavitatii uterine, medicul poate privi peretii uterului si deschiderea trompelor uterine.

Tratament pentru fibromul uterin

Exista multe modalitati de a trata fibromul. Metoda de tratament va depinde  daca ai sau nu simptome, planuiesti sa ramai insarcinata, varsta pe care o ai si unde este localizat fibromul.

Daca ai doar simptome usoare sau nu prezinti niciun simptom, medicul iti poate recomanda sa monitorizezi periodic fibromul si sa astepti pentru a vedea care este evolutia.  Fibroamele nu sunt canceroase si pot creste lent sau deloc. De asemenea, se pot micsora sau disparea dupa menopauza.

Medicamente: medicamentele pentru fibrom trateaza simptomele. Fibromul nu va disparea, dar se poate micsora cu ajutorul unui tratament medicamentos. De asemenea, pot ajuta la simptome precum durerea si sangerarea.

Pilulele contraceptive pot reduce sangerarea. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul sau naproxenul, pot ameliora durerea. Vitaminele si suplimentele de fier te pot ajuta cu energie daca sangerezi abundent si, ca urmare, ai anemie.

Alte medicamente includ:

• Agonistii hormonului de eliberare a gonadotropinei (GnRH) te pun intr-o stare temporara de menopauza, prin blocarea estrogenului si progesteronului. Acest lucru iti poate micsora fibroamele. Antagonistii GnRH actioneaza intr-un mod diferit, pentru a-ti reduce sau opri menstruatia.
• Un dispozitiv intrauterin cu eliberare de progestin (DIU) introdus in uter poate ajuta la controlul sangerarilor abundente. De asemenea, previne sarcina, dar s-ar putea sa nu fie potrivit pentru tine daca ai fibrom in cavitatea uterului.
• Acidul tranexamic este un medicament care nu implica hormoni. Il iei in zilele in care sangerezi abundant, pentru a-ti reduce fluxul.

Interventie chirurgicala: daca ai simptome moderate sau severe, este posibil sa ai nevoie de o interventie chirurgicala pentru ameliorare.

Optiunile includ:

• Miomectomie: aceasta interventie chirurgicala elimina fibroamele in timp ce incearca sa lase tesutul sanatos in pace. Aceasta ar putea fi cea mai buna optiune daca planifici sa ramai insarcinata in viitor. Exista mai multe moduri de a face o miomectomie, de la o interventie chirurgicala abdominala majora pana la laparoscopie.
• Ablatia endometriala: un chirurg foloseste fie un laser, fie un curent electric, pentru a indeparta sau distruge mucoasa uterului. Este posibil sa ai aceasta interventie chirurgicala minora in ambulatoriu. De obicei, nu vei mai avea menstruatie dupa aceea si nu vei mai putea ramane insarcinata.
• Embolizarea fibromului uterin (UFE) sau embolizarea arterei uterine (UAE). In aceasta procedura, un medic blocheaza fluxul de sange catre fibroame, prin introducerea de gel sau particule de plastic in vasele de sange din apropiere. Acest lucru face ca fibromul sa se micsoreze.
• Histerectomie: aceasta interventie chirurgicala va indeparteaza complet uterul. Acesta este singurul mod de a vindeca complet un uter fibromatos. Este o interventie chirurgicala majora, dar medicul tau are optiuni pentru cum sa o faca, inclusiv prin incizia peretelui abdominal (clasic) sau laparoscopic.

Remedii de aplicat acasa si tratamente naturiste

Anumite remedii casnice si tratamente naturiste pot avea un efect pozitiv asupra fibroamelor, inclusiv:

• acupunctura;
• exercitii precum yoga;
• masaj;
• aplicarea de comprese calde pentru crampe. Evita caldura daca ai sangerari abundente.

De asemenea, pot ajuta si unele schimbari in dieta zilnica. Astfel evita carnea si alimentele bogate in calorii, consumand mai multe:

• alimente si bauturi bogate in flavonoide;
• legume verzi;
• ceai verde;
• peste precum tonul si somonul.

Gestionarea nivelului de stres si mentinerea unei greutati moderate pot fi, de asemenea, benefice.

Intrebari si raspunsuri

Ar trebui sa mi se indeparteze fibromul inainte sau dupa sarcina?

Fibroamele din cavitatea uterina pot provoca avort spontan sau pot face mai dificila obtinerea sarcinii. Deci, acestea sunt de obicei indepartate inainte de a se incerca obtinerea sarcinii, daca ai simptome deranjante, se recomanda sa il indepartezi inainte de a ramane insarcinata.

De asemenea, in functie de dimensiunea si localizarea fibroamelor, medicul te poate sfatui sa nasti prin cezariana, intr-o sarcina viitoare, deoarece cicatricea de pe uter se poate deschide in timpul travaliului. Si asta ar fi foarte periculos, atat pentru tine, cat si pentru copil. Daca nu ai simptome severe, poti astepta pana dupa sarcina pentru a-ti indeparta fibromul. Atentie insa ca fibromul poate creste in timpul sarcinii, iar in aproximativ 20 pana la 30%  din cazuri provoaca durere. Fibroamele mari, de obicei cele mai mari de 3 pana la 5 centimetri, provoaca probleme cu placenta, cresterea copilului, sangerari excesive in timpul nasterii, travaliu prematur si uneori cauzeaza probleme cu nasterea copilului.

Pot sa revina fibroamele uterine dupa ce au fost indepartate?

Orice tratament care pastreaza uterul prezinta riscul ca fibroamele sa apara in viitor. Asadar, o histerectomie, in care uterul si colul uterin sunt indepartate, este singurul tratament actual, desi radical, care poate garanta ca fibroamele nu vor reaparea. Fibromul poate reapare la aproximativ 60% dintre persoanele care le au.

Fibroamele dispar dupa menopauza?

Deoarece fibroamele sunt cresteri sensibile de cauze hormonale, majoritatea femeilor prezinta o scadere a dimensiunii fibromului si probleme legate de acesta, pe masura ce se apropie de menopauza. De fapt, intregul uter scade in dimensiune dupa menopauza. Cu toate acestea, studiile arata ca fibroamele pot continua sa creasca dupa menopauza, deoarece exista si alte tesuturi in corpul nostru care produc estrogen in afara de ovare. Aceasta crestere continua nu inseamna ca fibroamele sunt canceroase sau chiar ca trebuie tratate, dar daca ai simptome deranjante, tratamentul este necesar.

Fibroamele sunt canceroase?

Fibroamele au un aspect foarte tipic la o ecografie si, deoarece sunt atat de comune, sunt aproape intotdeauna diagnosticate cu acuratete. In unele situatii, medicul iti poate recomanda o biopsie a mucoasei uterine, daca exista o ingrijorare legata de cancer. Daca ai o suspiciune legata de cancer, vei fi indrumata catre un specialist, pentru a discuta daca histerectomia este cea mai buna optiune, mai degraba decat sa incerci tratamente de pastrare a uterului.

Fibromul uterin provoaca cresterea in greutate?

Fibromul nu iti modifica metabolismul si nici nu determina in alt mod corpul sa ia in greutate. Un fibrom foarte mare poate cantari pana la aproximativ 5 kilograme si poate creste greutatea corporala cu aceasta cantitate, dar de obicei nu devin atat de mari.

Un fibrom care va impinge in zona abdomenului poate provoca balonare sau umflare, ceea ce ar putea face sa para ca te-ai ingrasat.

Surse:

www.mayoclinic.org

www.healthline.com

www.webmd.com/women