Refluxul gastroesofagian

Ce este refluxul gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian este o tulburare digestiva care afecteaza inelul muscular dintre esofag si stomac. Acest inel se numeste sfincterul esofagian inferior. Refluxul gastroesofagian apare atunci cand continut din stomac ajunge in mod repetat inapoi in esofag. Lichidul contine uneori acid in exces, ce irita esofagul.

Sunt oameni care pot prezenta reflux acid, indigestie sau arsuri la stomac din cand in cand. Daca ai simptome de reflux acid de mai mult de doua ori pe saptamana, este posibil sa suferi de reflux gastroesofagian. Daca afectiunea este lasata netratata, poate duce la complicatii grave.

Medicii sunt de parere ca unii pacienti pot avea boala de reflux gastroesofagian din cauza unei afectiuni numite hernie hiatala. In cele mai multe cazuri, simptomele refluxului pot fi reduse prin modificarea dietei si a stilului de viata, dar sunt cazuri cand poate fi nevoie de medicamente sau interventii chirurgicale.

Cauze ale refluxului gastroesofagian

Refluxul gastroesofagian provoaca reflux acid, care poate rezulta din functionarea necorespunzatoare a sfincterului esofagian inferior.

Acesta este o banda circulara de muschi, situata la capatul esofagului. Cand inghiti, sfincterul esofagian se relaxeaza si se deschide pentru a permite alimentelor si lichidelor sa circule de la gura la stomac. Apoi, se strange si se inchide din nou.

Refluxul acid apare atunci cand sfincterul esofagian nu se strange sau nu se inchide corect. Acest lucru permite sucurilor digestive si altor continuturi ale stomacului sa se ridice in esofag.

Este posibil ca sfincterul esofagian inferior sa nu functioneze corect daca:

• Ai hernie hiatala: aceasta apare atunci cand o parte a stomacului tau se deplaseaza deasupra diafragmei catre piept. Daca diafragma este compromisa, aceasta poate impiedica functionarea corecta a sfincterului esofagian.
• Mananci frecvent cantitati mari: acest lucru poate provoca distensia partii superioare a stomacului. Aceasta distensie inseamna uneori ca nu exista suficienta presiune asupra sfincterului esofagian, iar acesta nu se inchide corect.
• Te asezi in pozitie culcata dupa masa: este posibil sa nu se creeze suficienta presiune pentru ca sfincterul esofagian sa functioneze corect.

Exista si alti factori ce pot contribui la aparitia arsurilor la stomac cu o frecventa mai mare de doua ori pe saptamana. Acestia sunt:

Factori ai stilului de viata

Factorii stilului de viata care pot contribui la reflux persistent cu inflamatie esofagiana includ:

• fumatul sau expunerea la fumatul pasiv;
• consumul de cantitati mari de alimente inainte de te se culca;
• medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina si ibuprofenul.

Factori de sanatate

Urmatorii factori de sanatate pot contribui la manifestarea refluxului gastroesofagian:

• obezitatea;
• sarcina;
• tulburari ale tesutului conjunctiv;
• varsta mai inaintata.

Alte conditii

Alte conditii de sanatate care pot agrava simptomele refluxului gastroesofagian includ:

• anxietate;
• sarcina;
• astm;
• sindromul colonului iritabil.

Studiile sugereaza ca un consum frecvent de alcool poate creste riscul de reflux gastroesofagian. Cu cat cantitatea de alcool si frecventa consumului sunt mai mari, cu atat este mai stransa legatura dintre cele doua. Limitarea sau oprirea consumului de alcool poate ameliorara simptomele.

Declansatoare alimentare

Unele alimente pot declansa simptome ale refluxului gastroesofagian mai mult decat altele, inclusiv:

• alimente bogate in grasimi, cum ar fi alimentele prajite si fast-food;
• mancaruri picante;
• anumite fructe si legume, cum ar fi ananasul, rosiile si citricele;
• anumite lichide, cum ar fi cafeaua, ceaiul si bauturile carbogazoase.

Daca esti gravida, modificarile care au loc la nivelul hormonal iti pot relaxa si sfincterul esofagian inferior. Acest lucru, impreuna cu cresterea presiunii asupra stomacului in timpul sarcinii, poate provoca, de asemenea, simptome de reflux gastroesofagian.

Factori de risc

Studii recente arata ca refluxul gastroesofagian este mai frecvent la sugari si copii. Poate provoca varsaturi in mod repetat. De asemenea, poate provoca tuse si alte probleme de respiratie.

Hernia hiatala

Unii medici cred ca o hernie hiatala poate slabi inelul muscular dintre esofag si stomac si poate creste riscul de reflux gastroesofagian. Hernia hiatala apare atunci cand partea superioara a stomacului se misca in sus in cutia toracicaprintr-o mica deschidere a diafragmei (hiatus diafragmatic). Diafragma este muschiul care separa abdomenul de cutia toracica. Studii recente arata ca deschiderea diafragmei ajuta la sustinerea capatului inferior al esofagului.

Multi oameni cu hernie hiatala nu vor avea probleme cu arsurile la stomac sau cu refluxul, dar afectiunea poate permite continutului stomacului sa reverse mai usor in esofag.

Tusea, varsaturile si efortul fizic

Tusea, varsaturile, efortul fizic sau efortul fizic brusc pot creste presiunea in burta si pot duce la o hernie hiatala. Multi oameni altfel sanatosi de 50 de ani si peste, au reflux gastroesofagian usor. Desi este de obicei o afectiune de varsta mijlocie, herniile hiatale afecteaza oameni de toate varstele.

De obicei, herniile hiatale nu au nevoie de tratament, dar poate fi necesar daca hernia este in pericol de strangulare sau rasucire intr-un mod care intrerupe alimentarea cu sange. De asemenea, poate fi necesar sa o tratezi daca ai un reflux gastroesofagian sever sau esofagita (inflamatia esofagului). Medicul poate efectua o interventie chirurgicala pentru a micsora hernia sau pentru a preveni strangularea.

Exista si alti factori ce cresc riscul de a dezvolta reflux gastroesofagian, printre care:

• a fi supraponderal sau obez;
• sarcina;
• golirea intarziata a stomacului (gastropareza);
• boli ale tesutului conjunctiv, cum ar fi artrita reumatoida, sclerodermia sau lupusul;
• dieta si stilul de viata pot agrava refluxul acid daca il ai deja;
• fumatul;
• anumite alimente si bauturi, inclusiv ciocolata si alimente grase sau prajite, cafea si alcool;
• anumite medicamente, inclusiv aspirina.

Simptome

Cel mai frecvent simptom al refluxului gastroesofagian sunt arsurile persistente la stomac, care pot implica:

• senzatie de arsura in stomac, care se poate ridica la piept si gat;
• un gust acru sau amar in gura;
• regurgitarea alimentelor sau a lichidului din stomac, in gura.
• senzatie de plinatate sau de nod in partea din spate a gatului (senzatie de globus);
• tuse cronica;
• voce ragusita;
• respiratie urat mirositoare.

In unele cazuri, oamenii pot prezenta simptome asociate cu refluxul gastroesofagian. De obicei, acestea sunt persistente si se pot agrava progresiv in ciuda tratamentului medical. Semnele de alarma pot indica, de asemenea, o alta afectiune. Semnele de alarma pot include:

• dificultate la inghitire (disfagie);
• durere la inghitire (odinofagie);
• greata sau varsaturi;
• pierdere in greutate;
• anemie;

Daca te confruntati cu oricare dintre acestea, programeaza-te la medic.

Arsuri la stomac sau atac de cord?

Arsurile la stomac si atacurile de cord (infarct de miocard)  sunt doua cauze comune ale durerii in piept. Cu toate acestea, cauzele si senzatiile lor sunt diferite.

Arsurile la stomac pot aparea atunci cand continutul acid al stomacului se deplaseaza inapoi in esofag. Acest lucru poate provoca o senzatie de arsura care se ridica din stomac si iradiaza in piept.

Atacul de cord este atunci cand inima ta nu primeste suficient sange si oxigen din cauza unui flux redus de sange in una sau mai multe artere majore. Acest lucru poate provoca durere brusca, inconfortabila sau ascutita in centrul sau partea stanga a pieptului, care se simte ca o presiune sau o strangere. S-ar putea raspandi si la gat, maxilar si umar.

Daca simti orice simptom de atac de cord, cum ar fi dificultate la respiratie sau lesin, solicita imediat asistenta medicala de urgenta.

Simptome la sugari

Este normal ca bebelusii sa regurgiteze uneori mancare sau lapte, dar  daca face acest lucru in mod frecvent, este posibil sa aiba reflux gastroesofagian.

Alte semne si simptome ale refluxului gastroesofagian la sugari pot include:

• refuzul de a manca;
• probleme la inghitire;
• sufocarea;
• sughit;
• iritabilitate sau arcuire a spatelui in timpul sau dupa hranire;
• pierdere in greutate sau crestere slaba;
• tuse recurenta sau pneumonie;
• dificultati de somn.

Diagnosticare

De obicei, un medic va analiza istoricul medical si va efectua un examen fizic pentru a-ti evalua simptomele. Daca intampini simptome severe, cum ar fi durere in piept sau probleme la inghitire, te poate trimite la un gastroenterolog sau poate recomanda anumite teste, inclusiv:

Sonda de pH ambulatorie de 24 de ore: un tub mic este introdus prin nas in esofag. Un senzor de pH de la varful tubului masoara cat de multa expunere la acid primeste esofagul si trimite datele la un computer portabil. Vei purta acest tub timp de aproximativ 24 de ore.

Esofagografie: dupa ce bei o solutie de bariu, medicul folosesc imagistica cu raze X pentru a-ti examina tractul digestiv superior.

Endoscopie superioara: un tub flexibil cu o camera minuscula este introdus in esofag pentru a-l examina si pentru a colecta o proba de tesut (biopsie), daca este necesar.

Manometrie esofagiana: un tub flexibil este trecut prin nas in esofag pentru a masura puterea muschilor esofagieni.

Monitorizarea pH-ului esofagian: o mica camera video este introdusa in esofag pentru a ajuta medicul sa afle cum este reglat acidul in corpul tau, in cateva zile.

Dupa ce ti-a fost pus un diagnostic, medicul va discuta cu tine pentru a decide ce plan de tratament vei urma.

Tratament

Daca refluxul gastroesofagian este cauzat de o afectiune secundara, aceasta va trebui tratata. Exista, de asemenea, modalitati de a trata si gestiona simptomele, printre care:

Schimbari ale stilului de viata: sunt esentiale pentru a gestiona si a preveni simptomele refluxului gastroesofagian.

Pierderea kilogramelor daca esti supraponderal sau obez: chiar si o mica pierdere in greutate iti poate ameliora simptomele.

Dieta si alimentatia

Majoritatea persoanelor cu reflux gastroesofagian constata ca simptomele lor sunt influentate de ceea ce mananca si beau, precum si de cum si cand mananca.

Trebuie sa vezi ce alimente iti declanseaza simptomele, astfel incat sa le eviti. Alimentele declansatoare sunt diferite pentru fiecare, asa ca elimina-le doar pe cele care sunt o problema pentru tine.

Pentru multi oameni, alimentele care provoaca reflux gastroesofagian includ:

• cafea;
• alcool;
• alimente grase sau picante si piperate;
• bauturi care contin cofeina;
• bauturi nealcoolice;
• sucuri de citrice;
• ciocolata;

De asemenea, incearca sa eviti:

• alimente prajite;
• produsele de patiserie;
• prajituri si biscuiti bogati in grasimi
• alimente grase, cum ar fi hamburgeri, pui prajit si pizza.

Totodata, poti face cateva modificari in ceea ce priveste obiceiurile alimentare, printre care:

• servirea meselor mai mici si mai dese;
• servirea mesei de seara cu cel putin 2 pana la 3 ore inainte de a merge la culcare;
• evita sa te culci imediat dupa masa.

Renuntarea la fumat

Fumul iti irita sistemul digestiv si iti agraveaza simptomele. S-a demonstrat ca renuntarea la fumat imbunatateste semnificativ simptomele la persoanele care iau medicamente impotriva refluxului gastroesofagian.

Inclina capul patului

Ridicarea in siguranta a capului patului cu aproximativ 20 cm, cu ajutorul unei bucati de lemn sau blocuri de lemn, sau folosirea unei perne pentru a fixa salteaua, te poate ajuta daca ai simptome de reflux noaptea. Totodata, incearca sa nu te intinzi imediat dupa ce mananci.

Medicamente

Uneori, schimbarile stilului de viata sunt tot ce ai nevoie pentru a-ti gestiona refluxul gastroesofagian. Daca modificarile stilului de viata nu te ajuta sa iti controlezi simptomele, poate fi necesar sa iei medicamente.

Poti cumpara medicamente fara prescriptie medicala de la farmacie, care te vor ajuta sa controlezi cantitatea de acid produsa in stomac. Acestea includ :

• antiacide;
• antagonisti ai receptorilor H2 (blocante);
• inhibitori ai pompei de protoni (IPP).

Discuta cu farmacistul despre ce medicament este cel mai bun pentru tine si urmeaza intotdeauna instructiunile. Spune-i medicului tau ce medicamente fara prescriptie medicala iei.

Daca simptomele nu dispar, adreseaza-te medicului. Acesta iti poate prescrie un inhibitor al pompei de protoni timp de 4 pana la 8 saptamani. Aceste medicamente actioneaza mai puternic pentru a reduce acidul din stomac.

Inhibitorii pompei de protoni nu ar trebui sa fie luati pe termen lung daca nu ai nevoie de ei. Daca simptomele sunt bine gestionate sau se amelioreaza, discuta cu medicul tau despre revizuirea medicamentului. Medicul iti poate reduce treptat medicamentul sau il poate limita la momentul in care prezinti simptome. Dupa ce ai incetat sa iei un inhibitor al pompei de protoni, modificarile stilului de viata devin si mai importante pentru a-ti controla simptomele.

Interventie chirurgicala

Operatia este necesara doar pentru un numar mic de pacienti care:

• au simptome severe;
• au simptome care nu se amelioreaza cu medicamente;
• nu doresc sa ia medicamente pe termen lung;
• au o hernie hiatala;

Complicatii

Pentru majoritatea oamenilor, refluxul gastroesofagian este o afectiune destul de simpla, dar pentru unii, poate duce in cele din urma la complicatii precum;

• esofagul Barrett;
• strictura esofagiana;
• cancer esofagian.

Daca medicul tau crede ca ai putea avea riscul de a dezvolta complicatii, iti poate recomanda o endoscopie.

Esofagul Barrett

Pe termen lung, refluxul gastroesofagian poate deteriora celulele care captusesc partea inferioara a esofagului. Aceasta afectiune se numeste esofag Barrett, care apare la aproximativ 1 din 10 persoane cu reflux.

De asemenea, poate provoca inflamatie (esofagita) si poate provoca formarea de ulcere esofagiene. Esofagul Barrett este, de obicei, diagnosticat printr-o endoscopie si poate creste riscul de cancer esofagian.

Strictura esofagiana

Daca captuseala conductei alimentare este deteriorata in mod continuu, se poate forma tesut cicatricial. Daca tesutul cicatricial se acumuleaza, iti poate ingusta esofagul  si poate ingreuna inghitirea. Aceasta este o strictura esofagiana.

Este posibil sa ai nevoie de o procedura chirurgicala pentru a-ti largi conducta alimentara (esofagul).

Cancerul esofagian

La unii oameni, esofagul Barrett se poate transforma in cancer esofagian. Simptomele cancerului esofagian sunt:

• durere si dificultati la inghitire;
• arsuri la stomac si reflux;
• pierdere in greutate inexplicabila;
• varsaturi si varsaturi cu sange;
• oboseala;
• scaun negru sau cu sange.

Surse:

www.webmd.com

www.medlineplus.gov

www.healthline.com

www.healthdirect.gov.au