0319108 
Boala Crohn este o boala cronica, inflamatorie, a tractului gastrointestinal. Afectiunea este o tulburare autoimuna, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar ataca in mod gresit tesutul sanatos din corp.
Din cauza caracterului sau cronic, boala Crohn poate aparea si disparea in diferite momente. La inceput, poate afecta doar o mica parte a tractului gastrointestinal, dar poate progresa intens.
De obicei, boala Crohn debuteaza la varste fragede. Statisticile arata ca aproximativ o sesime dintre pacienti prezinta simptome inainte de varsta de 15 ani. Desi cauza este inca necunoscuta, medicii suspecteaza o influenta genetica, deoarece multi membri ai aceleiasi familii pot fi afectati.
Inflamatia cauzata de boala Crohn poate implica diferite zone ale tractului digestiv, acestea fiind diferite de la o persoana la alta. Cel mai frecvent este afectat intestinul subtire. Inflamatia se raspandeste adesea in straturile mai profunde ale intestinului.
Boala Crohn poate fi atat dureroasa, cat si debilitanta, respectiv poate provoca o dizabilitate. Uneori, poate duce la complicatii care pun viata in pericol.
Desi nu exista un tratament cunoscut pentru boala Crohn, diferite terapii pot reduce semnificativ semnele si simptomele si chiar se poate obtine o remisiune pe termen lung, precum si vindecarea inflamatiei. Cu ajutorul diferitelor terapii, multi pacienti cu boala Crohn pot sa duca o viata normala.
Semne si simptome
Semnele si simptomele bolii Crohn pot fi diferite de la pacient la pacient, dar cele mai intalnite depind de care parte a tractului gastrointestinal este afectata.
Boala Crohn este o boala cronica, ceea ce inseamna ca pacientii au perioade in care simptomele sunt active, urmate de perioade de remisie, in care este posibil sa nu aiba deloc niciun simptom.
Desi este important sa recunosti semnele bolii Crohn, doar un medic poate confirma diagnosticul. Daca banuiesti ca ai putea avea boli inflamatorii intestinale, programeaza-te la medic pentru diagnosticare si tratament.
Boala Crohn poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal, de la gura pana la anus. In timp ce simptomele variaza de la pacient la pacient, exista unele simptome comune ale inflamatiei tractului gastrointestinal cauzate de boala Crohn. Iata care sunt acestea:
- diaree persistenta;
- sangerare rectala;
- nevoia urgenta de a merge la toaleta;
- crampe abdominale si dureri;
- senzatie de golire incompleta a intestinului;
- constipatie, care poate duce la obstructie intestinala;
- pierderea poftei de mancare;
- pierdere in greutate;
- energie scazuta si oboseala;
- crestere si dezvoltare intarziata la copii.
Complicatii ale bolii Crohn
In timp ce boala Crohn este localizata in tractul gastrointestinal, ea poate afecta sanatatea generala si poate cauza probleme medicale mai grave. In cazuri mai severe, boala Crohn poate duce la complicatii grave, precum:
- Fisurile in mucoasa anusului, care pot provoca durere si sangerare in special in timpul miscarilor intestinale.
- Fistulizarea: Boala Crohn este cauzata de inflamatia care are ca rezultat formarea unei fistule – un canal anormal intre intestin si canalul anal, vezica urinara, vagin, piele sau alta parte a intestinului. Fistulele sunt cele mai frecvente in zona anala si necesita asistenta medicala imediata.
- Strictura: este o ingustare a intestinului ca urmare a inflamatiei cronice.
Alte simptome
Boala poate provoca simptome in afara tractului gastrointestinal, care sa afecteze sanatatea generala si calitatea vietii. Printre acestea se regasesc:
- roseata sau durere in ochi sau modificari ale vederii;
- afte bucale;
- articulatii umflate si dureroase;
- complicatii aparute pe piele, cum ar fi umflaturi, rani sau eruptii cutanate;
- febra;
- pierderea poftei de mancare;
- pierdere in greutate;
- oboseala;
- transpiratii nocturne;
- dereglarea sau chiar pierderea ciclului menstrual;
- osteoporoza;
- pietre la rinichi;
- complicatii hepatice rar intalnite, inclusiv colangita sclerozanta primara si ciroza.
Tipuri de boala Crohn
In functie de partea tractului digestiv care este afectata, exista cinci tipuri de boala Crohn, respectiv:
Ileocolita: este cea mai frecventa forma a bolii Crohn. Implica colonul si ultima parte a intestinului subtire, numita ileon sau ileon terminal.
Colita Crohn sau colita granulomatoasa afecteaza doar colonul.
Boala Crohn gastroduodenala afecteaza stomacul si prima parte a intestinului subtire, numita duoden.
Ileita afecteaza ileonul, ultima parte a intestinului subtire.
Jejunoileita provoaca zone mici de inflamatie in jumatatea superioara a intestinului subtire, numita jejun.
Cauze ale bolii Crohn
In prezent, cauzele bolii Crohn nu sunt pe deplin stabilite, cercetarile fiind in desfasurare. Pana acum, se cunoaste ca barbatii si femeile sunt expusi in mod egal riscului de a dezvolta aceasta boala. De asemenea, boala Crohn poate aparea la orice varsta, dar este mai raspandita in randul adolescentilor si a persoanelor cu varsta cuprinsa intre 15 si 35 de ani.
Medicii sunt de parere ca dieta si stresul pot agrava boala Crohn, dar nu o provoaca. In acelasi timp, cercetarile recente sugereaza ca factorii ereditari, genetici si de mediu contribuie la dezvoltarea bolii Crohn.
Boala Crohn si sistemul imunitar
De obicei, sistemul imunitar al unei persoane ataca si ucide invadatorii straini, cum ar fi bacteriile, virusii, ciupercile si alte microorganisme. In timpul unui raspuns imun normal, celulele sistemului imunitar calatoresc din sange catre intestine si ataca germenii patogeni, producand inflamatie. In conditii normale, flora inofensiva prezenta in tractul gastrointestinal este protejata de un atac al sistemului imunitar.
La persoanele care sufera de boala inflamatorie intestinala, aceste bacterii inofensive sunt confundate cu invadatori straini si sistemul imunitar reactioneaza. Inflamatia cauzata de raspunsul imun nu dispare. Acest lucru duce la inflamatie cronica, ulceratie, ingrosarea peretelui intestinal si, in cele din urma, simptome ale bolii Crohn.
Factori genetici
Boala Crohn tinde sa apara in familii, asa ca daca tu sau o ruda apropiata suferiti de aceasta boala, membrii familiei prezinta un risc crescut de a dezvolta si ei boala Crohn. Studiile au aratat ca intre 5% si 20% dintre persoanele cu boala inflamatorie intestinala au o ruda de gradul I, cum ar fi un parinte, un copil sau un frate, care sufera de una dintre astfel de boli. Riscul genetic este mai mare in cazul bolii Crohn decat in caz de colita ulceroasa, de exemplu.
Alti factori de risc genetic
Riscul de boala Crohn sau colita ulcerativa este substantial mai mare atunci cand ambii parinti sufera de boala inflamatorie intestinala. Boala este cel mai des intalnita in randul persoanelor din mediul est-european, dar in ultimii ani, s-a inregistrat o crestere a numarului de cazuri in randul populatiilor afro-americane.
Factori de mediu
Si locul unde traiesti pare sa joace un rol in aparitia si dezvoltarea bolii Crohn. Iata unde este intalnita mai frecvent:
- in tarile dezvoltate, mai des decat in tarile nedezvoltate;
- la oras, mai des decat in zonele rurale;
- tarile cu clima nordica, mai degraba decat in cele sudice.
Factori de risc
Exista cativa factori de risc care te pot expune la boala Crohn. Acestia sunt:
Genele: boala Crohn este adesea mostenita.
Varsta: desi poate afecta oameni de toate varstele, este in mare parte o boala a tinerilor. Majoritatea oamenilor sunt diagnosticati inainte de varsta de 30 de ani, dar boala poate afecta persoanele cu varsta de 50, 60, 70 de ani sau chiar mai batrani.
Fumat: acesta este un factor de risc care este usor de controlat. Fumatul poate provoca o forma mai grava a bolii Crohn si creste riscul de a avea nevoie de o interventie chirurgicala.
Medicamente: medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul, naproxenul si medicamentele similare nu provoaca boala Crohn, dar pot duce la inflamarea intestinelor, care o agraveaza.
Zona in care traiesti: oamenii care locuiesc in zonele urbane sau in tarile industrializate au un risc mai mare de a face boala Crohn.
Alimentatia: daca consumi multe alimente bogate in grasimi sau procesate, ai un risc mai mare de a dezvolta boala Crohn.
Infectii: bacteriile legate de boala Crohn includ Mycobacterium aviumparatuberculosis, care provoaca o afectiune similara la bovine, impreuna cu un tip de Escherichia coli.
Epidemiologia bolii Crohn
Boala se intalneste cel mai des in randul populatiei din America de Nord si Europa de Vest, unde afecteaza intre 100 si 300 de persoane la fiecare 100.000 de oameni.
In SUA, exista mai mult de jumatate de milion de persoane cu aceasta boala, iar cercetatorii sustin ca numarul cazurilor este in crestere.
Complicatii
Complicatiile bolii Crohn pot fi sau nu legate de inflamatia din intestin. Complicatiile intestinale ale bolii Crohn includ:
- obstructia si perforarea intestinului subtire sau a colonului;
- abcese;
- fistule;
- sangerari intestinale;
- pietre la rinichi.
De asmenea, distensia sau dilatarea masiva a colonului (megacolon) si ruptura (perforarea) intestinului sunt posibile complicatii ce pun viata in pericol. Ambele pot necesita interventii chirurgicale, dar, din fericire, aceste doua complicatii sunt rare. Date recente sugereaza ca exista un risc crescut de cancer al intestinului subtire si al colonului la pacientii cu boala Crohn de lunga durata, dar studiile sunt contradictorii.
Alte complicatii implica pielea, articulatiile, coloana vertebrala, ochii, ficatul, oasele si caile biliare.
Complicatiile la nivelul pielii includ pete dureroase, rosii si umflate, pe picioare (eritem nodos) si o afectiune a pielii, ulceroasa, intalnita in general in jurul gleznelor, numita pyoderma gangrenosum.
Afectiunile oculare dureroase (uveita, episclerita) pot provoca dificultati de vedere.
De asemenea, poate aparea inflamatia ficatului (hepatita) sau a cailor biliare (colangita sclerozanta primara). Colangita sclerozanta determina ingustarea si obstructia canalelor care dreneaza ficatul si poate duce la ingalbenirea pielii (icter), infectii bacteriene recurente si ciroza hepatica cu insuficienta hepatica. Colangita sclerozanta cu insuficienta hepatica este unul dintre motivele pentru efectuarea unui transplant de ficat. Colangita sclerozanta este adesea complicata de dezvoltarea cancerului cailor biliare sau a vezicii biliare. Persoanele care au si ciroza au un risc crescut de a dezvolta cancer la ficat.
Deficientele nutritionale asociate cu boala Crohn pot compromite cresterea copilului si pot slabi oasele, ducand la osteoporoza.
Diagnosticare
Medicul va diagnostica boala Crohn numai dupa ce a exclus alte cauze posibile pentru semnele si simptomele existente. Nu exista un singur test pentru a diagnostica boala Crohn. Cel mai probabil, medicul va folosi o combinatie de teste pentru a confirma diagnosticul. Iata care sunt acestea:
Teste de laborator
- analize de sange: cu ajutorul lor, medicul va verifica anemia – o afectiune in care nu exista suficiente celule rosii din sange pentru a transporta oxigenul adecvat catre tesuturi – sau va verifica semnele de infectie.
Medicul poate efectua si alte analize, pentru a verifica nivelurile de inflamatie, functia hepatica sau prezenta infectiilor inactive, cum ar fi tuberculoza. De asemenea, poate prescrie si efectuarea unei alte analize de sange pentru a verifica prezenta imunitatii impotriva infectiilor.
- Coprocultura: este posibil sa fie necesara si analiza unei probe de scaun, astfel incat medicul sa poata verifica daca exista sange sau microorganisme, cum ar fi bacteriile, care cauzeaza infectii sau, rareori, paraziti in scaun.
Alte investigatii
Colonoscopia: acest test este singurul care permite medicului sa vada direct mucoasa intregului colon si chiar capatul ileonului, folosind un tub subtire, flexibil, iluminat, cu o camera la capat. In timpul procedurii, medicul poate preleva, de asemenea, mostre mici de tesut (biopsie) pentru analize de laborator, ceea ce poate ajuta la stabilirea unui diagnostic. Grupurile de celule inflamatorii numite granuloame pot fi un semn pentru diagnosticarea bolii Crohn.
Tomografia computerizata (CT): este posibil sa ai nevoie de o scanare CT. Aceasta este o tehnica speciala cu raze X care ofera mai multe detalii decat o radiografie standard. Acest test analizeaza intregul intestin, precum si tesuturile din afara intestinului.
Enterografia CT este o scanare CT speciala, care implica administrarea orala sau intravenoasa de substante de contrast si obtinerea de imagini ale intestinelor. Acest test ofera imagini mai bune ale intestinului subtire si a inlocuit, in multe centre medicale, folosirea razelor X cu bariu.
Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). Un scaner RMN utilizeaza un camp magnetic si unde radio pentru a crea imagini detaliate ale organelor si tesuturilor. RMN-ul este util in special pentru evaluarea unei fistule in jurul zonei anale (RMN pelvina) sau a intestinului subtire (enterografie prin RMN). Uneori, se poate efectua o enterografie prin RMN pentru a verifica starea sau progresia bolii. Aceasta investigatie poate fi utilizata in locul enterografiei CT, pentru a reduce riscul de radiatii, in special la persoanele mai tinere.
Endoscopie cu capsule. Pentru acest test, vei inghiti o capsula care are o camera in ea. Aparatul foto face fotografii ale intestinului subtire si le trimite la un aparat pe care il porti la centura. Imaginile sunt apoi descarcate pe un computer, redate pe un monitor si verificate pentru semne ale bolii Crohn. Camera este eliminata apoi, din corpul tau, fara durere, in scaun.
Endoscopie cu biopsie. Pentru confirmarea diagnosticului de boala Crohn, este posibil sa ai in nevoie si de endoscopie cu biopsie. Endoscopia cu capsula nu trebuie efectuata in cazul in care exista o suspiciune de obstructie in intestin.
Enteroscopie asistata cu balon. Pentru acest test, se foloseste o luneta, impreuna cu un dispozitiv numit supratub. Acesta ii permite medicului sa se uite mai departe in intestinul subtire, acolo unde endoscopul standard nu poate ajunge. Aceasta tehnica este utila atunci cand endoscopia cu capsula prezinta anomalii, dar diagnosticul este inca pus sub semnul intrebarii.
Tratament
O combinatie de terapii te poate ajuta sa tii boala sub control si sa duci o viata normala. Retine insa ca nu exista un tratament standard care sa functioneze pentru toti pacientii. Situatia fiecarui pacient este diferita si tratamentul trebuie personalizat.
Tratamentul pentru boala Crohn si alte tipuri de boli inflamatorii intestinale poate include utilizarea de medicamente, modificari ale dietei si nutritiei si, uneori, proceduri chirurgicale, pentru a repara sau elimina portiunile afectate ale tractului gastro-intestinal.
Medicamente
Medicamentele care trateaza boala Crohn sunt concepute pentru a suprima raspunsul inflamator anormal al sistemului imunitar care cauzeaza simptomele. Suprimarea inflamatiei nu numai ca ofera ameliorarea simptomelor comune cum ar fi febra, diareea si durerea, ci permite si tesuturilor intestinale sa se vindece.
Pe langa controlul si suprimarea simptomelor, respectiv inducerea remisiunii, medicamentele pot fi utilizate si pentru a scadea frecventa aparitiei simptomelor, respectiv mentinerea remisiunii. Cu un tratament adecvat, in timp, perioadele de remisie pot fi prelungite, iar perioadele de aparitie a simptomelor pot fi reduse. Mai multe tipuri de medicamente sunt folosite astazi pentru a trata boala Crohn.
Terapia combinata
In unele cazuri, medicul poate recomanda adaugarea unei terapii suplimentare care va functiona in combinatie cu medicamentele, pentru a creste eficacitatea acesteia. De exemplu, terapia combinata ar putea include adaugarea unui agent biologic la un imunomodulator. Ca si in cazul oricarei terapii, exista riscuri si beneficii ale terapiei combinate. Combinarea terapiilor poate creste eficacitatea tratamentului, dar poate exista si un risc crescut de efecte secundare suplimentare si toxicitate. Medicul va identifica optiunea de tratament care este cea mai eficienta pentru nevoile individuale de ingrijire a sanatatii.
Dieta si nutritie
In timp ce boala Crohn poate sa nu fie rezultatul reactiilor la consumul anumitor alimente, acordarea unei atentii deosebite dietei poate ajuta la reducerea simptomelor, la inlocuirea nutrientilor pierduti si la vindecare.
Pentru persoanele diagnosticate cu boala Crohn, este esential sa isi mentina o alimentatie buna, deoarece boala Crohn reduce adesea pofta de mancare, crescand in acelasi timp nevoile de energie ale corpului. In plus, simptomele comune ale bolii Crohn, cum ar fi diareea, pot reduce capacitatea corpului de a absorbi proteine, grasimi, carbohidrati, precum si apa, vitamine si minerale.
Multi oameni care sufera de crize ale bolii Crohn constata ca alimentele moi si usoare provoaca mai putin disconfort decat alimentele picante sau bogate in fibre. In timp ce dieta poate ramane flexibila – ar trebui sa includa o varietate de alimente din toate grupele- medicul va recomanda, probabil, sa restrictionezi aportul de lactate daca se constata ca ai intoleranta la lactoza.
Interventie chirurgicala
Chiar si cu medicamentele si dieta adecvate, doua treimi pana la trei sferturi dintre persoanele cu boala Crohn vor necesita interventii chirurgicale, la un moment dat, in timpul vietii. Desi interventia chirurgicala nu vindeca boala Crohn, ea poate conserva portiuni din tractul gastro-intestinal si iti poate oferi cea mai buna calitate posibila a vietii.
Interventia chirurgicala devine necesara atunci cand medicamentele nu mai pot controla simptomele sau daca dezvolti o fistula, fisura sau obstructie intestinala. Interventia chirurgicala implica, adesea, indepartarea segmentului bolnav al intestinului (rezectie). Apoi, cele doua capete ale intestinului sanatos sunt unite, procedura numita anastomoza. In timp ce aceste proceduri pot face ca simptomele sa dispara timp de multi ani, boala Crohn reapare frecvent, mai tarziu in viata.
Lucruri de retinut despre interventia chirurgicala
Studiile au aratat ca 18% dintre pacientii cu Crohn pot necesita, dupa o perioada de 5 ani, o noua interventie chirurgicala. Pot fi efectuate diferite tipuri de proceduri, in functie de motivul, severitatea si localizarea bolii.
Aproximativ 31% dintre pacientii cu boala Crohn pot necesita o a doua rezectie, la o distanta de 10 ani dupa prima rezectie.
Surse:
