0319108 
Hipotiroidismul apare atunci cand tiroida nu produce suficienti hormoni tiroidieni, provocand simptome precum crestere in greutate si oboseala. Medicamentele si anumite modificari ale stilului de viata pot ajuta la ameliorarea simptomelor.
Tiroida este o glanda mica, in forma de fluture, care se afla in fata traheei. Ea elibereaza hormoni care ajuta organismul sa regleze si sa utilizeze energia. Hormonii tiroidieni ajuta la controlul functiilor organismului, inclusiv al modului in care bate inima si cum functioneaza sistemul digestiv. Fara cantitatea potrivita de hormoni tiroidieni, functiile naturale ale corpului incep sa incetineasca.
Denumita si tiroida subactiva, hipotiroidismul afecteaza de obicei persoanele cu varsta de peste 60 de ani si este mai frecventa la femei decat la barbati. Poate fi depistata printr-o analiza de sange de rutina sau dupa aparitia simptomelor.
In forma sa usoara, precoce, afectiunea poarta numele de hipotiroidism subclinic.
Hipotiroidism vs hipertiroidism
Hipotiroidismul si hipertiroidismul au efecte opuse. In caz de hipertiroidism sau tiroida hiperactiva, glanda tiroida produce prea mult hormon tiroidian. Cantitatea mai mare de hormon tiroidian face ca unele functii ale corpului sa se accelereze, cum ar fi ritmul cardiac. De asemenea, te poti confrunta cu pierderea in greutate si dificultati de somn.
Hipertiroidismul este mai putin frecvent decat hipotiroidismul. Ca si hipotiroidismul, apare mai frecvent la femei si la persoanele de peste 60 de ani.
Medicamentele, terapia cu iod radioactiv si interventia chirurgicala pot fi utilizate pentru a trata hipertiroidismul.
Semne si simptome ale hipotiroidismului
Multe simptome ale unei tiroide subactive, respectiv hipotiroidism, sunt aceleasi cu cele ale altor afectiuni, asa ca poate fi usor confundata cu o alta boala. De obicei, simptomele se dezvolta lent si este posibil sa nu iti dai seama ca ai o problema medicala, timp de cativa ani. Simptomele comune includ:
- oboseala;
- sensibilitate la frig;
- crestere in greutate;
- constipatie;
- depresie;
- miscari si gandire lente;
- dureri musculare si slabiciune;
- crampe musculare;
- piele uscata;
- par si unghii fragile;
- pierderea libidoului;
- durere, amorteala si senzatie de furnicaturi in mana si degete (sindrom de tunel carpian);
- perioade menstruale neregulate.
Persoanele in varsta, cu tiroida subactiva, pot dezvolta probleme de memorie si depresie. In acelasi timp, copiii se pot confrunta cu o crestere si o dezvoltare mai lenta, iar adolescentii isi pot incepe pubertatea mai devreme decat in mod normal.
Daca manifesti oricare dintre aceste simptome, consulta un medic de familie si cere sa fii testat pentru hipotiroidism.
Hipotiroidismul netratat
Daca o tiroida subactiva nu este tratata, inainte de a fi diagnosticata, te-ai putea confrunta cu simptome precum:
- voce joasa si ragusita;
- un chip cu aspect umflat;
- sprancene subtiate sau partial lipsa;
- un ritm cardiac lent;
- pierderea auzului;
- anemie.
Hipotiroidismul la bebelusi
Oricine poate face hipotiroidism, inclusiv sugarii. Majoritatea bebelusilor nascuti fara glanda tiroida sau cu o glanda care nu functioneaza corect nu au simptome imediat, dar daca hipotiroidismul nu este diagnosticat si tratat, simptomele incep sa apara. Acestea pot include:
- probleme de hranire;
- dezvoltare lenta;
- ingalbenirea pielii si a albului ochilor, afectiune numita icter;
- constipatie;
- tonus muscular slab;
- piele uscata;
- plans ragusit;
- limba marita;
- umflatura moale sau o umflatura in apropierea buricului, o afectiune numita hernie ombilicala.
Atunci cand hipotiroidismul la sugari nu este tratat, chiar si cazurile usoare pot duce la probleme severe de dezvoltare fizica si mentala.
Hipotiroidismul la copii si adolescenti
In general, copiii si adolescentii cu hipotiroidism au simptome similare cu cele ale adultilor, dar se pot confrunta si cu manifestari precum:
- dezvoltare redusa care poate duce la o statura mica;
- dezvoltarea intarziata a dintilor permanenti;
- pubertate intarziata;
- dezvoltare mentala slaba.
Cauze ale hipotiroidismului
Tiroida este o glanda mica, in forma de fluture, situata la baza gatului, chiar sub marul lui Adam. Glanda tiroida produce doi hormoni principali: tiroxina (T4) si triiodotironina (T3). Acesti hormoni afecteaza fiecare celula din organism si indeplinesc mai multe roluri, respectiv:
- sustin rata la care organismul foloseste grasimi si carbohidrati;
- ajuta la controlul temperaturii corpului;
- au efect asupra ritmului cardiac;
- ajuta la controlul a cat de multa proteina produce organismul.
Hipotiroidismul apare atunci cand glanda tiroida nu produce suficienti hormoni. Conditiile sau problemele care pot duce la hipotiroidism includ:
Boala autoimuna: cea mai frecventa cauza a hipotiroidismului este o boala autoimuna numita boala Hashimoto. Bolile autoimune apar atunci cand sistemul imunitar produce anticorpi care ataca tesuturile sanatoase. Uneori, acest proces implica glanda tiroida si ii afecteaza capacitatea de a produce hormoni.
Chirurgia tiroidiana: interventia chirurgicala pentru indepartarea totala sau partiala a glandei tiroide poate scadea capacitatea glandei de a produce hormoni tiroidieni sau o poate opri complet.
Terapie cu radiatii: radiatiile utilizate pentru tratarea cancerelor de cap si gat pot afecta glanda tiroida si pot duce la hipotiroidism.
Tiroidita: apare atunci cand glanda tiroida devine inflamata. Acest lucru poate fi cauzat de o infectie sau poate rezulta dintr-o tulburare autoimuna sau o alta afectiune medicala care afecteaza tiroida. Tiroidita poate determina tiroida sa elibereze tot hormonul tiroidian stocat simultan. Aceasta provoaca o crestere a activitatii tiroidei, o afectiune numita hipertiroidism. Ulterior, tiroida devine subactiva.
Medicamente: o serie de medicamente pot duce la hipotiroidism. Un astfel de medicament este litiul, care este utilizat pentru a trata unele tulburari psihice. Daca iei medicamente, intreaba medicul despre efectul acestora asupra glandei tiroide.
Mai rar, hipotiroidismul poate fi cauzat de:
Probleme prezente la nastere: unii bebelusi se nasc cu o glanda tiroida care nu functioneaza corect. Altii se nasc fara glanda tiroida. In cele mai multe cazuri, motivul pentru care glanda tiroida nu s-a dezvoltat corespunzator nu este clar. Unii copii au o forma mostenita a unei tulburari tiroidiene. Adesea, copiii nascuti cu hipotiroidism nu au simptome vizibile la inceput. Acesta este unul dintre motivele pentru care majoritatea statelor aplica nou-nascutului screening tiroidian.
Tulburare pituitara: o cauza relativ rara a hipotiroidismului este incapacitatea glandei pituitare de a produce suficient hormon de stimulare a tiroidei (TSH). Acest lucru este cauzat, de obicei, de o tumora necanceroasa a glandei pituitare.
Sarcina: unele persoane dezvolta hipotiroidism in timpul sau dupa sarcina. Daca hipotiroidismul apare in timpul sarcinii si nu este tratat, creste riscul de pierdere a sarcinii, nastere prematura si preeclampsie. Preeclampsia determina o crestere semnificativa a tensiunii arteriale in ultimele trei luni de sarcina. Hipotiroidismul poate afecta grav fatul in curs de dezvoltare.
Insuficienta iodului in organism: glanda tiroida are nevoie de iod mineral pentru a produce hormoni tiroidieni. Iodul se gaseste in principal in fructe de mare, alge marine, plante crescute in sol bogat in iod si sare iodata. Prea putin iod poate duce la hipotiroidism. Prea mult iod poate agrava hipotiroidismul la persoanele care au deja aceasta afectiune. In unele parti ale lumii, oamenii nu consuma suficient iod in dieta lor, dar adaugarea de iod la sarea de masa aproape ca a eliminat aceasta problema.
Factori de risc
Femeile, in special femeile in varsta, au un risc mai mare de a dezvolta hipotiroidism, comparativ cu barbatii. De asemenea, prezinti un risc mai ridicat de a dezvolta hipotiroidism daca ai un membru apropiat al familiei cu o boala autoimuna. Alti factori de risc includ:
- varsta;
- par incaruntit prematur;
- tulburari autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1, scleroza multipla, artrita reumatoida, boala celiaca, boala Addison, anemia pernicioasa sau vitiligo;
- tulburare bipolara;
- Sindromul Down;
- sindromul Turner.
​
Complicatii
Pot aparea mai multe complicatii daca suferi de tiroida subactiva care nu este tratata. Iata la ce ar putea duce acest lucru:
Probleme cu inima
Daca ai o tiroida subactiva netratata, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este crescut. Acest lucru este cauzat de faptul ca un nivel scazut al hormonului tiroxina poate duce la cresterea nivelului de colesterol in sange. Colesterolul ridicat poate determina acumularea de depozite de grasime in arterele tale, limitand fluxul de sange.
Anunta medicul daca esti tratat pentru o tiroida subactiva si ai dureri in piept, astfel incat orice posibila problema sa poata fi depistata si tratata, daca este necesar.
Gusa
Gusa este o umflare anormala a glandei tiroide care determina formarea unui nod in gat. Gusa se poate dezvolta la persoanele cu tiroida subactiva atunci cand organismul incearca sa stimuleze tiroida pentru a produce mai multi hormoni tiroidieni.
Complicatii ale sarcinii
Daca o tiroida subactiva nu este tratata in timpul sarcinii, exista riscul sa apara probleme. Acestea includ:
- preeclampsie – care poate provoca hipertensiune arterial, retentie de lichide la mama si probleme de crestere la copil;
- anemie la mama;
- tiroida subactiva la copil;
- defecte congenitale;
- sangerare dupa nastere;
- probleme cu dezvoltarea fizica si psihica a copilului;
- nastere prematura sau greutate mica la nastere;
- bebelus nascut mort sau avort spontan.
Aceste probleme pot fi evitate prin tratament, sub indrumarea unui specialist in tulburari hormonale, respectiv un endocrinolog.
Coma mixedematoasa
In cazuri foarte rare, o tiroida hipoactiva severa poate duce la o afectiune care pune viata in pericol, numita coma mixedematoasa. Aici, nivelurile hormonilor tiroidieni devin foarte scazute, provocand simptome precum confuzie, hipotermie si somnolenta.
Coma mixedematoasa necesita tratament de urgenta in spital. De obicei, este tratata cu medicamente de inlocuire a hormonilor tiroidieni administrate direct in vena. In unele cazuri, sunt necesare si alte tratamente precum suportul respirator, antibioticele si medicamentele cu steroizi (corticosteroizi).
Diagnosticare
Doua instrumente principale sunt utilizate pentru a determina prezenta hipotiroidismului: o evaluare medicala si analize de sange.
Evaluare medicala
Medicul curant va efectua un examen fizic amanuntit si te va intreba despre istoricul tau medical. El va verifica semnele fizice ale hipotiroidismului, inclusive pe cele de:
- piele uscata;
- reflexe incetinite;
- umflarea gatului;
- un ritm cardiac mai lent.
In plus, medicul iti va cere sa ii spui despre orice simptome pe care le-ai intalnit, cum ar fi oboseala, constipatie sau senzatie constanta de frig.
Daca ai un istoric familial cunoscut de afectiuni tiroidiene, spune medicului, in timpul consultului medical.
Analize de sange
Analizele de sange sunt singura modalitate de a confirma un diagnostic de hipotiroidism. O analiza pentru hormonul de stimulare a tiroidei (TSH) masoara cat de mult TSH creeaza glanda pituitara.
Daca tiroida nu produce suficienti hormoni, glanda pituitara va stimula TSH pentru a creste productia de hormoni tiroidieni. Nivelurile ridicate de TSH indica hipotiroidism.
Daca ai hipertiroidism, nivelul de TSH va fi scazut, deoarece corpul tau incearca sa opreasca productia excesiva de hormoni tiroidieni.
O analiza pentru nivelul tiroxinei (T4) este, de asemenea, utila in diagnosticarea hipotiroidismului. T4 este unul dintre hormonii produsi direct de tiroida. Folosite impreuna, testele T4 si TSH pot ajuta la evaluarea functiei tiroidei.
De obicei, daca ai un nivel scazut de T4 impreuna cu un nivel ridicat de TSH, suferi de hipotiroidism. Daca ai hipotiroidism subclinic, totusi, este posibil sa ai T4 normal cu un nivel ridicat de TSH.
Deoarece exista un spectru de boli tiroidiene, alte teste ale functiei tiroidiene pot fi necesare pentru a diagnostica starea de fapt.
Daca testul T4 este normal, este posibil sa primesti si un test de triiodotironina (T3). Nivelurile scazute de T3 pot indica hipotiroidism, desi din nou, nivelurile de T3 pot fi normale in hipotiroidismul subclinic.
In cele din urma, testele de anticorpi tiroidieni cauta prezenta anticorpilor in sangele tau pentru a diagnostica tulburarile tiroidiene autoimune, cum ar fi tiroidita Hashimoto.
Tratament
De obicei, tratamentul pentru hipotiroidism include administrarea zilnica a medicamentului cu hormoni tiroidieni levotiroxina (Levo-T, Synthroid, altele). Acest medicament se administreaza pe cale orala si readuce nivelurile hormonale la un nivel sanatos, eliminand simptomele hipotiroidismului.
Probabil ca vei incepe sa te simti mai bine dupa una sau doua saptamani dupa inceperea tratamentului. Tratamentul cu levotiroxina va dura probabil pe viata. Deoarece doza de care ai nevoie se poate modifica, medicul iti poate verifica nivelul de TSH in fiecare an.
Gasirea dozei potrivite
Pentru a gasi doza potrivita de levotiroxina, medicul va verifica nivelul de TSH la aproximativ 6 pana la 8 saptamani dupa ce incepi sa iei medicamentul. Este posibil sa ai nevoie de o alta analiza de sange pentru a verifica din nou TSH, sase luni mai tarziu. Prea multa levotiroxina poate provoca reactii adverse, cum ar fi:
- oboseala;
- cresterea apetitului;
- probleme de somn;
- tremurat;
- batai neobisnuite ale inimii, respectiv palpitatii.
De obicei, levotiroxina nu provoaca efecte secundare atunci cand este utilizata in doza corecta. Daca schimbi marcile medicamentului, anunta medicul, deoarece este posibil sa fie necesara modificarea dozei.
Daca suferi de boala coronariana sau hipotiroidism sever, medicul iti poate incepe tratamentul cu o cantitate mai mica de medicament si apoi creste incet doza. Acest lucru permite inimii tale sa se adapteze la cresterea metabolismului corpului tau.
Administrarea corecta a levotiroxinei
Levotiroxina se administreaza cel mai bine pe stomacul gol, la aceeasi ora, in fiecare zi. In mod ideal, hormonul se ia dimineata, inainte cu 30 pana la 60 de minute inainte de masa sau de a lua alte medicamente. Daca iei medicamentul la culcare, administreaza-l pana la cel putin patru ore dupa ultima masa sau gustare
Nu sari peste doze si nu inceta sa iei medicamentul atunci cand te simti mai bine. Daca o faci, este posibil ca simptomele hipotiroidismului sa revina incet. Daca omiteti o doza de levotiroxina, ia doua pastile a doua zi.
Unele medicamente, suplimente si chiar unele alimente pot afecta capacitatea organismului tau de a absorbi levotiroxina. Discuta cu medicul tau daca mananci cantitati mari de produse din soia sau daca urmezi o dieta bogata in fibre. De asemenea, spune medicului tau daca iei alte medicamente, in special:
- suplimente de fier sau multivitamine care contin fier;
- hidroxid de aluminiu, care se gaseste in unele antiacide;
- suplimente de calciu;
Hipotiroidismul subclinic
Daca esti diagnosticat cu hipotiroidism subclinic, discuta despre tratament cu medicul tau. Pentru o crestere usoara a TSH, medicamentul cu hormoni tiroidieni poate sa nu fie util. Daca nivelul TSH-ului tau este mai mare, dar inca in intervalul subclinic, hormonii tiroidieni pot ameliora unele simptome.
Surse:
