Ce este astigmatismul?
Astigmatismul este o problema oculara comuna care afecteaza modul in care ochiul refracta (focalizeaza) lumina. Intr-un ochi sanatos, corneea si cristalinul au o forma curbata si uniforma, ceea ce permite ca razele de lumina sa fie focalizate precis pe retina, oferind o imagine clara. Insa, in cazul astigmatismului, corneea sau cristalinul au o curburaneregulata pe diferite axe, alungita, ceea ce determina focalizarea incorecta a luminii pe retina.
Astigmatismul se manifesta atunci cand suprafata anterioara a ochiului (corneea) sau cristalinul din interiorul ochiului (sau ambele) au o curbură neregulată. In loc sa aiba o forma rotunda, corneea poate fi mai curbata intr-o directie si mai plata in cealalta, asemanandu-se cu forma unui ou sau a unei mingi de rugby. Aceasta face ca lumina să nu se focalizeze într-un singur punct pe retină, ci în mai multe puncte, rezultând o imagine încețoșată sau distorsionată.
Exista doua componente principale ale astigmatismului:
- Astigmatism cornean: cel mai intalnit, apare atunci cand corneea, care este structura frontala transparenta a ochiului, are o curbura neregulata.
- Astigmatism lenticular: este cauzat de o deformare a cristalinului, structura interna a ochiului responsabila de focalizarea luminii.
Tipuri de astigmatism
Astigmatismul poate afecta atat vederea la distanta, cat si vederea de aproape, in functie de severitate si de tipul de astigmatism. Exista mai multe forme ale acestei afectiuni:
- Astigmatism miopic: atunci cand axa principala a ochiului focalizeaza lumina anterior de retina, determinand miopia.
- Astigmatism hipermetropic: apare cand lumina este focalizata dincolo de retina, cauzand hipermetropie.
- Astigmatism mixt: o combinatie a ambelor tipuri, in care una dintre axele principale este miopica, iar cealalta este hipermetropica.
Pentru a înțelege mai bine această afecțiune, este important să ne concentrăm asupra conceptului de meridiane ale ochiului.
Meridianele ochiului sunt linii imaginare care traversează corneea, partea transparentă a ochiului. Aceste linii reprezintă diferite curburi ale corneei , fiind comparate cu liniile care marcheaza longitudinea la nivelul globului pamantesc. De exemplu, meridianul orizontal trece din stânga observatorului, prin punctul de fixare (centrul corneei) spre dreapta observatorului. Meridianul vertical trece de deasupra liniei vizuale a observatorului, prin punctul de fixare și până sub linia vizuală a observatorului. În cazul unei persoane cu vedere perfectă, aceste curburi sunt uniforme pe toate meridianele, in schimb, in astigmatism acest lucru se schimba, curburile devin inegale si asimetrice.
De ce sunt importante meridianele?
- Astigmatism: Astigmatismul apare atunci când curbura corneei nu este uniformă pe toate meridianele. Cu alte cuvinte, corneea are o formă mai mult ovală decât sferică, iar acest lucru afectează modul în care lumina este focalizată pe retină.
- Măsurători optice: Când un oftalmolog îți face o rețetă pentru ochelari sau lentile de contact, el măsoară puterea de refracție a ochiului tău pe diferite meridiane. Aceste măsurători sunt esențiale pentru a determina tipul și gradul de astigmatism pe care îl ai.
Astigmatism miopic
Astigmatismul miopic este un tip de astigmatism in care unul sau ambele meridiane principale ale ochiului focalizeaza lumina prea aproape de retina, provocand miopie. In aceasta situatie, ochiul are o curba prea accentuata pe un meridian (de obicei orizontal sau vertical), ceea ce duce la distorsionarea imaginii si la o vedere neclara la distanta.
Pacientii cu astigmatism miopic au dificultati in a vedea clar obiectele aflate la distanta. In unele cazuri, doar unul dintre meridiane este miopic (miopia simpla), iar in altele, ambele sunt miopice, dar cu grade diferite (miopia compusa). Persoanele afectate de astigmatism miopic pot experimenta oboseala oculara si dureri de cap, mai ales atunci cand incearca sa se concentreze asupra obiectelor aflate la distanta.
Astigmatism hipermetropic
Astigmatismul hipermetropic apare atunci cand unul sau ambele meridiane ale ochiului sunt hipermetropice, adica lumina este focalizata in spatele retinei. Acest tip de astigmatism face ca vederea de aproape sa fie neclara, iar pacientii pot experimenta dificultati in a citi sau a desfasura activitati care necesita o buna vedere in apropiere.
Persoanele cu astigmatism hipermetropic au dificultati in a vedea clar obiectele aflate la o distanta mica, dar pot avea o vedere relativ buna la distanta. Ca si in cazul astigmatismului miopic, pot aparea simptome precum oboseala oculara si dureri de cap, in special dupa activitati de aproape prelungite. In cazuri severe, atat vederea de aproape, cat si cea de la distanta pot fi afectate.
Astigmatism mixt
Astigmatismul mixt este cel mai complex tip de astigmatism si apare atunci cand un meridian principal al ochiului este miopic, iar celalalt este hipermetropic. Aceasta inseamna ca lumina este focalizata in doua puncte diferite, unul in fata retinei si celalalt in spatele ei, ceea ce produce o vedere extrem de neclara si distorsionata, atat la distanta, cat si in apropiere.
Pacientii cu astigmatism mixt au dificultati in a vedea clar la orice distanta. Imaginile pot aparea deformate, iar orientarea obiectelor poate fi distorsionata. Oboseala oculara, durerile de cap si disconfortul vizual sunt frecvent resimtite.
Astigmatismul la copii
Astigmatismul la copii este o afectiune comuna, dar poate trece neobservata, deoarece copiii nu stiu intotdeauna sa descrie dificultatile vizuale pe care le experimenteaza. Daca astigmatismul nu este detectat si corectat la timp, acesta poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltarii vizuale si educationale a copilului.
Copiii cu astigmatism pot avea dificultati in a vedea clar atat de aproape, cat si de la distanta, ceea ce poate duce la probleme de concentrare la scoala sau la activitati sportive. Astigmatismul necorectat poate duce la ambliopie („ochi lenes”) sau strabism (alinierea incorecta a ochilor). Simptomele astigmatismului la copii includ inclinarea capului pentru a vedea mai clar, apropierea excesiva de carti sau ecrane si oboseala oculara.
Este esential ca parintii sa programeze controale oftalmologice periodice pentru copii, incepand de la o varsta frageda, pentru a depista astigmatismul sau alte probleme de vedere; exista teste pentru astigmatism care se pot face de la varste fragede. Ochelarii cu lentile corective sunt, in general, prima optiune de tratament la copii, insa este important ca prescriptia pentru lentile pentru astigmatism (lentile cilindrice) sa fie actualizata in mod regulat. In cazurile severe, se poate recomanda utilizarea lentilelor de contact pentru astigmatism sau interventii chirurgicale atunci cand copilul ajunge la o varsta corespunzatoare.
Problemele de vedere pot avea un impact puternic asupra calitatii vietii si este bine sa fie tratate cat mai prompt. Programeaza un consult oftalmologic si ai grija de ochii tai!
Cauzele astigmatismului
Astigmatismul este un viciu de refractie cauzat de forma neregulata a corneei sau a cristalinului, care impiedica focalizarea corecta a luminii pe retina. Aceasta deformare a structurii oculare face ca razele de lumina sa fie refractate in mod inegal, ceea ce duce la o imagine neclara sau distorsionata. Cauzele astigmatismului pot fi variate si pot fi impartite in doua categorii principale: cauze genetice (ereditare) si cauze dobandite.
Cauze genetice (ereditare)
Astigmatismul este adesea prezent inca de la nastere si este considerat, in mare parte, o problema ereditara. Daca unul sau ambii parinti sufera de astigmatism este mai probabil ca si copilul sa dezvolte aceasta afectiune.
Factori genetici care contribuie la astigmatism:
- Mostenirea familiala: forma corneei si cristalinului, care contribuie la aparitia astigmatismului, este in mare parte determinata genetic. Persoanele care au un istoric familial de astigmatism sunt mai predispuse la aceasta afectiune.
- Defecte de dezvoltare a ochiului: uneori, ochiul nu se dezvolta complet simetric in timpul copilariei sau chiar inainte de nastere, ceea ce duce la o cornee neregulata si, implicit, la astigmatism.
- Afectiuni oculare asociate: alte probleme ereditare, cum ar fi keratoconusul, care este o degenerare a corneei, pot contribui la aparitia astigmatismului sever. In keratoconus, corneea devine subtire si se deformeaza progresiv intr-o forma conica, determinand aparitia astigmatismului neregulat.
Cauze dobandite
Desi majoritatea cazurilor de astigmatism sunt mostenite, exista si factori care pot cauza sau agrava astigmatismul dupa nastere. Acesti factori sunt de obicei legati de traume, boli sau interventii chirurgicale care afecteaza corneea sau cristalinul.
Factori care pot determina aparitia astigmatismului dobandit:
- Leziuni sau traumatisme oculare: orice lovitura sau accident care afecteaza ochiul poate cauza modificari in structura corneei sau a cristalinului, ducand la aparitia astigmatismului. Traumele pot provoca cicatrizarea corneei sau deformarea acesteia.
- Interventii chirurgicale oculare: astigmatismul poate aparea ca urmare a unor interventii chirurgicale oculare, cum ar fi chirurgia cataractei. In astfel de cazuri, daca inciziile efectuate in cornee pentru a inlatura cristalinul afectat nu se vindeca simetric, corneea poate deveni usor neregulata, ceea ce duce la aparitia astigmatismului postoperator.
- Afectiuni corneene, precum keratoconusul: keratoconusul este o afectiune in care corneea se subtiaza progresiv si capata o forma conica, in loc de forma sferica obisnuita. Aceasta deformare provoaca un astigmatism sever si neregulat. Aceasta este o afectiune dobandita si se dezvolta de obicei la adolescenti sau tineri adulti.
- Inflamatii sau infectii ale corneei: inflamatiile corneei (keratitele) cauzate de infectii bacteriene, virale sau fungice pot duce la formarea de cicatrici pe cornee. Aceste cicatrici pot deforma suprafata corneei, ceea ce determina aparitia astigmatismului neregulat.
- Modificari legate de varsta: pe masura ce imbatranim, forma ochiului poate suferi schimbari subtile. Corneea sau cristalinul isi pot pierde uniformitatea, contribuind la dezvoltarea sau agravarea astigmatismului. Acest lucru este mai frecvent intalnit la persoanele in varsta care au suferit si alte modificari ale vederii, precum cataracta.
- Stil de viata si suprasolicitarea ochilor: desi astigmatismul nu este direct cauzat de stilul de viata, cum ar fi cititul indelungat sau utilizarea excesiva a dispozitivelor electronice, aceste activitati pot agrava simptomele astigmatismului existent. Oboseala oculara cauzata de activitatile care necesita efort vizual sustinut poate accentua neclaritatea si disconfortul asociat astigmatismului.
Factori de risc pentru astigmatism
Desi cauzele genetice si dobandite sunt principalele declansatoare ale astigmatismului, exista si o serie de factori de risc ce pot contribui la dezvoltarea sau agravarea acestuia:
- Mostenirea genetica: daca unul sau ambii parinti sufera de astigmatism, miopie sau hipermetropie, riscul copilului de a dezvolta astigmatism creste considerabil.
- Boli oculare: persoanele care sufera de afectiuni ale ochilor, cum ar fi cataracta, glaucomul sau keratoconusul, sunt mai predispuse sa dezvolte astigmatism.
- Interventii chirurgicale anterioare: cei care au suferit operatii oculare, in special pentru cataracta, au un risc mai mare de a dezvolta astigmatism postoperator.
Patologia oftalmologica este variata, iar pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la controale medicale regulate sau ori de cate ori observa un simptom nou, pentru a preveni agravarea problemelor existente. Descopera ce este glaucomul, cum se manifesta acesta si de ce este important ca el sa fie tratat prompt!
Simptomele astigmatismului
Astigmatismul poate provoca o serie de simptome vizuale si fizice care variaza in functie de severitatea afectiunii si de tipul de astigmatism prezent (miopic, hipermetropic sau mixt). In formele usoare, astigmatismul poate trece neobservat, dar in formele mai severe, acesta poate afecta semnificativ calitatea vederii si poate genera disconfort. In general, simptomele astigmatismului apar atunci cand corneea sau cristalinul au o forma neregulata, ceea ce face dificila focalizarea corecta a luminii pe retina.
Vedere neclara sau distorsionata
Unul dintre cele mai comune simptome ale astigmatismului este vederea incetosata sau distorsionata, atat la distanta, cat si de aproape. Aceasta se datoreaza faptului ca lumina nu este focalizata corect pe retina, iar imaginea rezultata este neclara.
Persoanele cu astigmatism miopic vor avea dificultati in a vedea clar obiectele aflate la distanta; in cazul astigmatismului hipermetropic, vederea de aproape este cea afectata, iar cititul sau desfasurarea activitatilor care necesita concentrare vizuala de aproape pot deveni dificile. In astigmatismul mixt vederea este afectata la toate distantele, obiectele parand distorsionate indiferent daca se afla aproape sau la departare.
Dificultati de adaptare la lumina
O alta manifestare comuna a astigmatismului este sensibilitatea la lumina. Persoanele cu astigmatism pot avea probleme in a se adapta la schimbarile rapide de lumina sau pot simti un disconfort vizual in medii puternic iluminate. Acest simptom apare deoarece ochiul trebuie sa compenseze pentru incapacitatea de a focaliza corect lumina pe retina.
Dureri de cap frecvente
Durerile de cap sunt un simptom obisnuit la persoanele cu astigmatism, in special dupa perioade prelungite de efort vizual. Acestea apar deoarece ochii incearca in mod constant sa se ajusteze pentru a compensa distorsiunea vederii, ceea ce solicita muschii oculari.
De obicei, durerile de cap apar in zona frontala sau in jurul ochilor si pot varia de la usoare la intense, in functie de cat de mult este solicitata vederea.
Oboseala oculara
Persoanele cu astigmatism pot experimenta oboseala oculara (astenopie) in timpul sau dupa activitati vizuale prelungite, cum ar fi cititul, utilizarea dispozitivelor digitale sau condusul pe timp de noapte. Aceasta apare deoarece ochii incearca sa se adapteze la distorsiunile vizuale, ceea ce poate cauza o senzatie de oboseala si disconfort.
Oboseala oculara este insotita adesea de senzatii de uscaciune oculara, iritatie, greutate la nivelul ochilor sau dificultate in mentinerea concentrarii vizuale.
Inclinarea capului sau strangerea ochilor
Copiii si adultii cu astigmatism pot incerca sa compenseze distorsiunile vederii prin inclinarea capului sau strangerea ochilor pentru a vedea mai clar. Aceste comportamente sunt semne ca vederea este neclara si ca ochii nu pot focaliza corect imaginea.
Persoanele cu astigmatism incearca adesea sa isi imbunatateasca vederea prin micsorarea fantei prin care patrunde lumina in ochi, strangand ochii. Acest gest poate reduce temporar neclaritatea imaginii, dar nu reprezinta o solutie eficienta.
In incercarea de a schimba unghiul vizual si de a reduce distorsiunile, unele persoane isi inclina capul, in special atunci cand incearca sa vada clar la distanta.
Vedere dubla (diplopie)
In cazurile severe de astigmatism, poate aparea diplopia (vederea dubla), care face ca obiectele sa fie percepute ca fiind suprapuse. Aceasta manifestare este de obicei mai pronuntata in conditii de lumina scazuta sau dupa perioade lungi de efort vizual.
Vederea dubla cauzata de astigmatism afecteaza de obicei un singur ochi (diplopie monoculara), spre deosebire de diplopia binoculara, care este cauzata de o problema de aliniere a ochilor.
Vedere slaba pe timp de noapte
Astigmatismul poate face vederea nocturna mai dificila, deoarece ochiul nu poate procesa in mod eficient lumina redusa, ceea ce duce la o vedere neclara in conditii de iluminare slaba. Condusul pe timp de noapte poate deveni astfel periculos pentru cei afectati de astigmatism, din cauza dificultatilor de a vedea clar indicatoarele rutiere si obiectele aflate la distanta.
De asemenea, persoanele cu astigmatism pot percepe lumina farurilor sau a lampilor stradale ca avand halouri sau reflexii distorsionate.
Adaptare dificila la utilizarea lentilelor corective
Unele persoane cu astigmatism, in special cele care nu au purtat ochelari sau lentile de contact anterior, pot intampina dificultati in adaptarea la lentilele de contact torice sau la ochelari cu lentile cilindrice pentru astigmatism. Aceasta poate include senzatia ca imaginea este distorsionata sau prezenta unei usoare ameteli in primele zile de purtare a lentilelor.
Diagnosticul astigmatismului
Diagnosticul astigmatismului se realizeaza printr-un set de teste oftalmologice care au scopul de a evalua acuratetea si claritatea vederii, precum si forma si structura corneei si cristalinului. Un diagnostic corect si precoce este esential pentru a preveni complicatiile si pentru a prescrie solutia corectiva potrivita, fie ca este vorba de ochelari, lentile de contact sau tratamente chirurgicale.
Anamneza medicala
Primul pas in diagnosticarea astigmatismului este discutia cu pacientul despre simptomele resimtite si istoricul sau medical. Medicul oftalmolog va intreba despre:
- Simptome vizuale: vedere neclara, dificultati de focalizare la distanta sau aproape, oboseala oculara, dureri de cap frecvente sau sensibilitate la lumina.
- Istoric familial: astigmatismul are un caracter ereditar, astfel incat daca exista membri ai familiei cu aceasta afectiune, riscul de a o dezvolta este mai mare.
- Traumatisme sau interventii chirurgicale anterioare: unele leziuni oculare sau interventii chirurgicale, cum ar fi cele pentru cataracta, pot modifica forma corneei si duce la aparitia astigmatismului.
Examinarea refractiei
Testul de refractie este principalul test folosit pentru a diagnostica astigmatismul. Acesta determina exact cat de bine refracteaza ochiul lumina si cat de clar poate vedea pacientul. Examinarea refractiei se realizeaza in mai multe moduri:
- Refractie subiectiva: in timpul acestui test, pacientului i se cere sa priveasca printr-un dispozitiv numit foropter, care contine o serie de lentile corective. Medicul schimba lentilele in fata ochiului pacientului si ii cere sa identifice care dintre ele imbunatateste claritatea vederii. Astfel, se determina gradul de refractie al ochiului si tipul de corectie necesara.
- Refractie obiectiva (autorefractometrie): un dispozitiv automat numit autorefractometru este folosit pentru a evalua automat modul in care ochiul refracteaza lumina. Pacientul priveste un punct de lumina in interiorul aparatului, iar acesta masoara distorsiunile razelor de lumina care trec prin ochi, determinand valorile exacte ale astigmatismului.
Keratometria
Keratometria este un test care masoara curbura corneei, principala cauza a astigmatismului. Acesta este realizat cu ajutorul unui aparat numit keratometru, care evalueaza raza de curbura a corneei. Acest test este crucial pentru identificarea astigmatismului cornean, care este cel mai comun tip.
Topografia corneana
Topografia corneana este un test avansat si detaliat folosit pentru a evalua forma si conturul corneei. Aceasta ofera o harta tridimensionala a suprafetei corneei, evidentiind orice neregularitate. Este un test important in cazurile de astigmatism sever sau neregulat, cum ar fi in keratoconus.
Pe langa diagnosticarea astigmatismului, topografia corneana este folosita si pentru a planifica interventiile chirurgicale refractive (precum LASIK) si pentru a ajusta lentilele de contact la pacientii cu cornee neregulata.
Testul de acuitate vizuala
Testul de acuitate vizuala este o metoda standard folosita pentru a evalua claritatea vederii. Pacientului i se cere sa citeasca o serie de litere sau simboluri de diferite dimensiuni de pe un grafic, denumit tabla Snellen, la o anumita distanta. Acest test ajuta la evaluarea a cat de clar poate vedea pacientul si poate indica daca exista o problema de refractie, cum ar fi astigmatismul.
Testul de retinoscopie
Retinoscopia este o alta metoda obiectiva de masurare a erorilor de refractie, utilizata in special la copii sau la pacientii care nu pot oferi raspunsuri clare in timpul testului de refractie subiectiva. Oftalmologul foloseste un retinoscop pentru a proiecta o lumina in ochi si a observa modul in care aceasta se reflecta de pe retina. Pe baza acestui reflex luminos, medicul poate estima daca exista astigmatism si cat de sever este acesta.
Testul cu lentile cilindrice
Astigmatismul este corectat folosind lentile cilindrice, care au puterea de a corecta doar in anumite axe ale ochiului. In cadrul testului de refractie, oftalmologul poate ajusta axele si puterea lentilei cilindrice pentru a determina gradul precis de astigmatism si pozitia acestuia. Acest test este util pentru a corecta vederea pacientului si pentru a oferi prescriptia exacta pentru ochelari sau lentile de contact.
Evaluarea la copii
Diagnosticul astigmatismului la copii este extrem de important, deoarece acestia nu pot descrie intotdeauna clar simptomele sau dificultatile vizuale pe care le intampina. Testele de refractie si keratometrie sunt folosite frecvent pentru a evalua forma corneei si capacitatea vizuala a copiilor.
Copiii mici pot fi evaluati cu ajutorul graficelor vizuale adaptate varstei lor, precum si cu ajutorul dispozitivelor automate de refractie, care pot diagnostica astigmatismul fara a fi necesara cooperarea deplina a copilului.
Sanatatea oftalmologica a copiilor este cu atat mai importanta cu cat acestia sunt frecvent expusi la infectii, de pilda. Descopera ce este si cum se manifesta conjunctivita, care sunt optiunile de tratament si cand trebuie sa mergi la medic.
Tratamentul astigmatismului
Corectia astigmatismului urmareste corectarea vederii distorsionate si imbunatatirea confortului vizual. In functie de severitatea si tipul de astigmatism (miopic, hipermetropic sau mixt), tratamentele pot varia de la solutii optice, cum ar fi ochelarii si lentilele de contact, la proceduri chirurgicale avansate care corecteaza definitiv deformarile corneei sau cristalinului. De asemenea, unele terapii complementare si exercitii oculare pot fi folosite pentru a sustine sanatatea oculara si a reduce disconfortul asociat astigmatismului.
Corectia optica
Corectia optica este cea mai comuna si accesibila metoda de tratament pentru astigmatism. Aceasta include utilizarea de ochelari sau lentile de contact care corecteaza modul in care lumina este focalizata pe retina, eliminand distorsiunile vizuale cauzate de forma neregulata a corneei sau cristalinului.
Ochelari de corectie
Ochelarii pentru astigmatism sunt o solutie eficienta si non-invaziva pentru corectarea acestui viciu. Lentilele corective pentru astigmatism sunt proiectate cu o putere cilindrica speciala, care compenseaza pentru diferentele de curbura ale corneei.
Lentilele cilindrice ajuta la redirectionarea luminii astfel incat aceasta sa fie focalizata corect pe retina. Acestea au o axa orientata specific, pentru a corecta astigmatismul intr-o directie particulara.
Ochelarii sunt o solutie convenabila si simpla, cu costuri reduse si fara riscuri majore. De asemenea, pot corecta simultan alte probleme de refractie, cum ar fi miopia sau hipermetropia.
Ca dezavantaj, trebuie spus ca pot limita campul vizual periferic si pot crea disconfort la purtare in anumite conditii (de exemplu, in ploaie sau la schimbarea rapida a pozitiei capului).
Lentile de contact torice
Lentilele de contact torice sau lentilele de contact cu cilindru sunt special concepute pentru a corecta astigmatismul. Spre deosebire de lentilele de contact standard, care sunt sferice, lentilele torice au o forma speciala care permite corectarea astigmatismului in doua axe diferite.
Lentilele torice au o geometrie specifica, cu puteri de refractie diferite pe directii perpendiculare, astfel incat sa corecteze atat astigmatismul, cat si alte erori de refractie, cum ar fi miopia sau hipermetropia.
Lentilele de contact torice ofera un camp vizual mai larg decat ochelarii si sunt mai discrete din punct de vedere estetic. Pot fi o solutie ideala pentru persoanele care practica sporturi sau activitati fizice intense.
Ca dezavantaje principale, lentilele de contact necesita o ingrijire si o manipulare mai atenta decat ochelarii, iar adaptarea la ele poate dura mai mult. De asemenea, nu toate formele de astigmatism pot fi corectate eficient cu lentile de contact.
Chirurgia refractiva
Chirurgia refractiva este o solutie permanenta pentru tratarea astigmatismului, fiind recomandata in special in cazurile moderate sau severe, atunci cand pacientul doreste sa reduca dependenta de ochelari sau lentile de contact. Procedurile chirurgicale modifica forma corneei, astfel incat lumina sa fie focalizata corect pe retina. Exista mai multe protocoale de operatie pentru astigmatism, despre care poti discuta in detaliu cu medicul.
LASIK (Laser-Assisted in Situ Keratomileusis)
LASIK este cea mai frecventa si bine cunoscuta procedura pentru corectarea astigmatismului. Aceasta implica utilizarea unui laser pentru a remodela stratul intern al corneei.
In timpul procedurii se ridica un strat subtire de pe suprafata corneei (flap), iar laserul este folosit pentru a indeparta tesutul cornean si a corecta curburile neregulate. Flapul este apoi repozitionat fara a fi necesare cusaturi.
Este o procedura rapida si eficienta, cu recuperare relativ rapida. Majoritatea pacientilor observa o imbunatatire semnificativa a vederii la scurt timp dupa operatie.
Pe de alta parte, LASIK poate fi asociat cu riscuri precum uscaciunea oculara, aparitia de halouri in jurul luminilor sau alte complicatii temporare. De asemenea, nu toti pacientii sunt candidati pentru LASIK.
PRK (Photorefractive Keratectomy)
PRK este o alta procedura laser similara cu LASIK, dar fara crearea unui flap cornean. Aceasta este recomandata pentru persoanele care au o cornee subtire sau neregulata.
In cazul PRK, stratul exterior al corneei (epiteliul) este indepartat complet, iar un laser este folosit pentru a remodela corneea. Epiteliul se regenereaza in cateva zile dupa operatie.
PRK este o optiune sigura pentru pacientii care nu pot face LASIK. De asemenea, riscul de complicatii legate de flap este eliminat. Pe de alta parte, recuperarea este mai lenta decat in cazul LASIK-ului si poate fi mai dureroasa in primele zile post-operatorii.
SMILE (Small Incision Lenticule Extraction)
SMILE este o procedura laser minim invaziva pentru corectarea astigmatismului si a miopiei. Este mai recenta decat LASIK si PRK si implica o incizie foarte mica in cornee.
Un laser special este utilizat pentru a crea un lambou cornean care este apoi extras printr-o mica incizie, remodeland astfel corneea.
Procedura SMILE este minim invaziva, ceea ce inseamna o recuperare mai rapida si un risc mai mic de uscaciune oculara. Desi eficienta, SMILE nu este inca disponibila pentru toate tipurile de astigmatism si poate fi mai costisitoare.
Impactul astigmatismului netratat
Astigmatismul netratat poate avea multiple efecte negative asupra calitatii vietii si sanatatii vizuale, variind de la disconfort si oboseala oculara pana la complicatii mai severe care pot afecta functionarea zilnica si performanta generala.
Persoanele cu astigmatism netratat pot experimenta distorsiuni vizuale semnificative, care pot afecta abilitatea de a vedea detaliile fine si pot face dificila identificarea obiectelor sau citirea textului. Astigmatismul sever poate duce la vedere dubla, in care aceleasi obiecte apar suprapuse sau in multiple imagini. Acest simptom poate fi deranjant si poate interfera cu sarcinile zilnice, cum ar fi cititul sau condusul.
Persoanele cu astigmatism pot avea dificultati in a focaliza obiectele, in special in conditii de iluminare scazuta sau atunci cand trec de la observarea obiectelor apropiate la cele indepartate. Acest lucru poate duce la o experienta vizuala inconfortabila si la dificultati in realizarea activitatilor care necesita o concentrare vizuala intensa.
Lipsa corectiei adecvate pentru astigmatism poate duce la oboseala oculara cronica. Ochii trebuie sa depuna un efort suplimentar pentru a compensa distorsiunile vizuale, ceea ce poate cauza oboseala, durere si tensiune in zona oculara si in jurul ochilor.
Oboseala oculara cauzata de astigmatismul netratat poate conduce la dureri de cap frecvente, in special in zona fruntii si a tamplelor. Aceste dureri pot varia de la moderate la severe si pot afecta performanta zilnica si calitatea vietii.
Problemele de vedere cauzate de astigmatismul netratat pot afecta performanta academica si profesionala. In special pentru copii si tineri, dificultatile de concentrare si de citit pot duce la scaderea performantei scolare. La adulti, problemele vizuale pot afecta eficienta la locul de munca, in special in activitatile care necesita o vedere precisa.
La copii, astigmatismul netratat poate duce la dezvoltarea ambliopiei, o afectiune in care unul dintre ochi nu se dezvolta corect si devine mai putin eficient in procesul vizual. Ambliopia poate afecta permanent vederea daca nu este tratata la timp.
Astigmatismul netratat poate contribui la dezvoltarea altor probleme de refractie, cum ar fi miopia sau hipermetropia. Aceste afectiuni suplimentare pot agrava problemele de vedere si pot complica tratamentele ulterioare.
Asadar, astigmatismul, daca nu este tratat, poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii, afectand claritatea vederii si provocand disconfort ocular, dureri de cap si dificultati in activitatile zilnice. Diagnosticarea timpurie si tratamentul adecvat, fie prin corectie optica, chirurgie refractiva sau alte metode, sunt esentiale pentru a preveni complicatiile si a imbunatati calitatea vietii. Consultarea unui specialist oftalmolog este cruciala pentru a selecta solutia potrivita si a asigura o vedere clara si confortabila, protejand astfel sanatatea oculara pe termen lung.
Surse:
- https://www.healthline.com/health/astigmatism
- https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/astigmatism/symptoms-causes/syc-20353835
- https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8576-astigmatism
- https://www.aao.org/eye-health/diseases/what-is-astigmatism
- https://www.nei.nih.gov/learn-about-eye-health/eye-conditions-and-diseases/astigmatism
- https://www.webmd.com/eye-health/astigmatism-eyes