0319108 
Ce este astmul?
Astmul este o boala pulmonara cronica, ce poate afecta atat adultii, cat si copiii. El este cauzat de inflamatie si contractie a muschilor din jurul cailor respiratorii mici (bronhiole), ceea ce face respiratia mai dificila.
Simptomele pot include tuse, respiratie suieratoare si dificila, senzatie de apasare in piept. Aceste simptome pot fi usoare sau severe si pot aparea si disparea in timp.
Desi astmul bronsic poate fi o afectiune grava, poate fi gestionat cu ajutorul tratamentului potrivit. In cazul in care suferi de astm si nu te tratezi sau te tratezi necorespunzator, te poti confrunta cu tulburari de somn, oboseala in timpul zilei si concentrare slaba. Daca simptomele sunt severe, ai putea avea nevoie de asistenta medicala de urgenta si internare la spital pentru tratament si monitorizare. In cele mai severe cazuri, astmul poate duce la moarte.
Cifrele Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca in 2019 astmul a afectat aproximativ 262 de milioane de oameni si a provocat 455.000 de decese.
Tratamentul inhalator poate controla simptomele astmului si permite persoanelor cu astm bronsic sa duca o viata normala, activa. Evitarea factorilor care declanseaza astmul poate ajuta, de asemenea, la reducerea simptomelor.
Cele mai multe decese legate de astm bronsic apar in tarile cu venituri mici si medii, unde diagnosticarea insuficienta si tratamentul deficitar reprezinta o provocare majora.
Tipuri de astm
Astmul se poate manifesta in multe moduri, avand declansatori comuni, precum:
- alergeni, inclusiv matreata si polenul;
- iritanti, cum ar fi fumul si substantele chimice;
- exercitiu fizic;
- alte afectiuni de sanatate;
- vreme;
- anumite medicamente;
- emotii puternice.
Exista mai multe tipuri de astm, respectiv:
Astmul copilariei
Astmul este cea mai frecventa afectiune cronica la copii. Se poate dezvolta la orice varsta, dar este putin mai frecvent la copii decat la adulti. Cifrele arata ca in 2019, copiii cu varsta cuprinsa intre 12 si 14 ani aveau cel mai mare risc sa sufere de astm. In aceasta grupa de varsta, astmul a afectat 10,8% dintre copii, la nivel mondial. A doua categorie cu cea mai mare prevalenta a fost la copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 14 ani, cu o medie de 9,1%.
In acelasi an, astmul s-a dezvoltat la 8% dintre persoanele cu varsta de peste 18 ani.
Potrivit Asociatiei Americane a Bolilor de Plamani, unii factori declansatori comuni ai astmului in copilarie includ:
- infectii respiratorii si raceli;
- fumul de tigara, inclusiv fumatul pasiv;
- alergeni;
- poluantii atmosferici, cum ar fi poluarea cu ozon si particule, atat in interior, cat si in exterior;
- expunerea la aer rece;
- schimbari bruste de temperatura;
- entuziasm;
- stres;
- exercitiu fizic.
Daca un copil incepe sa sufere de astm, tratamentul este vital deoarece ii este pusa viata in pericol. Un medic te poate sfatui cu privire la cele mai bune modalitati de a gestiona afectiunea copilului tau.
In unele cazuri, astmul se poate imbunatati pe masura ce copilul ajunge la maturitate. Pentru multi oameni, astmul ramane o boala pe tot parcursul vietii.
Astmul cu debut la adulti
Astmul se poate dezvolta la orice varsta. Unii factori care cresc riscul de a dezvolta astm la varsta adulta includ:
- boli respiratorii;
- alergii si expunerea la alergeni;
- factori hormonali;
- obezitatea;
- stres;
Astmul profesional
Astmul profesional apare ca urmare a expunerii la un alergen sau iritant prezent la locul de munca. Aproximativ 1 din 6 cazuri de astm la adulti se produce la locul de munca.
In plus, aproximativ 21% dintre adultii care lucreaza si traiesc cu astm bronsic au constatat ca simptomele lor se agraveaza la locul de munca. Atat mediile de lucru interioare, cat si cele exterioare pot expune o persoana la factori declansatori ai astmului.
Astm sever si greu de controlat
Un studiu din 2014 sugereaza ca intre 5 si 10% dintre persoanele cu astm bronsic au astm bronsic sever. Unele persoane au simptome severe din motive care nu au legatura directa cu astmul. De exemplu, este posibil sa nu fi invatat inca modul corect de a folosi un inhalator.
Alte persoane se confrunta cu astm refractar sever. In aceste cazuri, astmul nu raspunde la tratament, chiar si cu doze mari de medicamente sau cu utilizarea corecta a inhalatoarelor. Acest tip poate afecta 3,6% dintre persoanele cu astm.
Astmul eozinofil este un alt tip de astm care, in cazuri severe, poate sa nu raspunda la medicamentele obisnuite. Desi unii oameni cu astm eozinofil il tin sub control cu medicamente standard, altii pot beneficia de terapii biologice specifice. Un tip de medicamente biologice reduce numarul de eozinofile, care sunt un tip de celule sanguine implicate intr-o reactie alergica care poate declansa astmul.
Astmul sezonier
Acest tip de astm apare ca raspuns la alergenii care se afla doar in mediul inconjurator, in anumite perioade ale anului.
De exemplu, aerul rece, iarna sau polenul, primavara sau vara, pot declansa simptome de astm sezonier.
Persoanele afectate de astm bronsic sezonier nu prezinta simptome, de obicei, in restul anului.
Cu toate acestea, astmul nu provine intotdeauna dintr-o alergie.
Semne si simptome
Astmul este provocat de inflamarea tuburilor bronsice, ce contin secretii extra lipicioase in interiorul lor. Persoanele cu astm bronsic au simptome atunci cand caile respiratorii se strang, se inflameaza sau se umplu cu mucus.
Exista trei semne majore de astm:
Blocarea cailor respiratorii: cand respiri in mod normal, benzile musculare din jurul cailor respiratorii sunt relaxate, iar aerul se misca liber. Cand ai astm, muschii se strang si este mai greu sa treaca aerul.
Inflamatie: astmul provoaca edemul mucoasei care captuseste tuburile bronsice mici, numite bronhiole, din plamani. Aceasta inflamatie iti poate afecta plamanii, iar tratarea ei este solutia pentru gestionarea astmului pe termen lung.
Iritabilitatea cailor respiratorii: persoanele cu astm bronsic au cai respiratorii sensibile care tind sa reactioneze exagerat si sa se ingusteze atunci cand intra in contact cu factori declansatori.
Aceste probleme pot provoca simptome precum:
- tuse, mai ales noaptea sau dimineata;
- suierat cand respiri (numit wheezing);
- dificultati de respiratie;
- constrangere, durere sau presiune in piept;
- probleme de somn din cauza dificultatilor de respiratie.
Nu orice persoana cu astm bronsic are aceleasi simptome, in acelasi mod. Este posibil sa nu ai toate aceste simptome sau este posibil sa ai simptome diferite in momente diferite. Simptomele pot varia, de asemenea, de la un atac de astm la altul, fiind usoare in timpul unuia si severe in timpul celuilalt.
Unele persoane cu astm bronsic pot sa nu aiba niciun simptom, perioade lungi de timp, in timp ce alti oameni ar putea avea probleme in fiecare zi. In plus, unii oameni pot avea astm bronsic numai in timpul exercitiilor fizice sau in timpul infectiilor virale, precum raceala.
In general, sunt mai frecvente crizele usoare de astm. De obicei, caile respiratorii se deschid in cateva minute pana la cateva ore. Atacurile severe sunt mai putin frecvente, dar dureaza mai mult si necesita ajutor medical imediat. Este important sa recunosti si sa tratezi chiar si simptomele usoare de astm bronsic, pentru a ajuta la prevenirea episoadelor severe si sa mentii astmul sub control.
Cand sa te adresezi medicului
Adreseaza-te imediat unui medic daca prezinti simptome precum:
- respiratie rapida;
- fata, buzele sau unghiile palide sau albastre;
- pielea din jurul coastelor tale se trage spre interior atunci cand inspiri;
- dificultati de respiratie, de mers sau de vorbit;
- simptome care nu se amelioreaza dupa ce iei medicamente.
Atacul de astm: simptome
Un atac de astm este episodul in care benzile musculare din jurul cailor respiratorii incep sa se stranga. Aceasta contractie se numeste bronhospasm. In timpul atacului, captuseala cailor respiratorii devine umflata sau inflamata, iar celulele care captusesc caile respiratorii produc mucus mai mult si mai gros decat in mod normal.
Toate aceste lucruri – bronhospasmul, inflamatia si productia de mucus – provoaca simptome precum probleme de respiratie, respiratie suieratoare, tuse, dificultati de respiratie si probleme cu activitatile zilnice normale.
Alte simptome ale unui atac de astm includ:
- respiratie suieratoare severa atunci cand inspiri si expiri;
- tuse care nu se opreste;
- respiratie foarte rapida;
- durere in piept sau presiune;
- muschii gatului si pieptului incordati, numite retractii;
- dificultate de a vorbi;
- sentimente de anxietate sau panica;
- fata palida, transpirata;
- buze sau unghii albastre daca criza se prelungeste si este impiedicata oxigenarea sangelui.
Un atac de astm se poate agrava rapid, asa ca este important sa tratezi imediat aceste simptome.
Fara tratament imediat, cum ar fi cu inhalatorul pentru astm sau bronhodilatatorul, respiratia va deveni tot mai ingreunata.
​Cauze
Cercetatorii continua sa investigheze cauzele astmului, dar pana acum, se cunoaste faptul ca urmatorii factori joaca un rol important in dezvoltarea astmului:
Istoric in familie
Daca ai un parinte cu astm bronsic, prezinti un risc de trei pana la sase ori mai crescut comparativ cu o persoana care nu are un parinte cu astm bronsic.
Alergii
Unii oameni sunt mai predispusi sa dezvolte alergii, mai ales daca unul dintre parintii lor are alergii. Anumite afectiuni alergice, cum ar fi dermatita atopica sau rinita alergica (febra fanului), pot fi prezente la persoanele care sufera de astm.
Infectii respiratorii virale
Problemele respiratorii la nou-nascuti si in timpul copilariei pot provoca respiratie suieratoare. Unii copii care sufera de infectii respiratorii virale dezvolta astm cronic.
Expunerile profesionale
Daca ai astm bronsic, expunerea la anumite elemente la locul de munca poate provoca simptome de astm. Si pentru unii oameni, expunerea la anumite pulberi (praf industrial sau de lemn), vapori si vapori chimici si mucegaiuri poate provoca dezvoltarea astmului.
Fumatul
Fumul irita caile respiratorii, astfel ca fumatorii au un risc mare de astm. De asemenea, persoanele ale caror mame au fumat in timpul sarcinii sau care au fost expuse la fumatul pasiv au, de asemenea, un risc mai mare de a avea astm.
Poluarea aerului
Expunerea la componenta principala a smogului creste riscul de astm. Cei care au crescut sau locuiesc in zonele urbane au un risc mai mare de astm.
Obezitatea
Copiii si adultii supraponderali sau obezi prezinta un risc mai mare de astm. Desi motivele sunt neclare, unii experti indica o inflamatie de grad scazut in organism, care apare cu greutatea suplimentara. Pacientii obezi folosesc adesea mai multe medicamente, sufera de simptome mai grave si sunt mai putin capabili sa-si controleze astmul decat pacientii cu o greutate normala.
Factori de risc
Exista o serie de factori care te pot expune la un risc mai mare de a face astm, printre care:
- parinti cu astm, in special mama;
- genele tale;
- sexul: baietii sunt mai predispusi la astm decat fetele. La adolescenti si adulti, astmul este mai frecvent in randul femeilor;
- serviciul;
- alte afectiuni precum infectiile pulmonare, alergiile sau obezitatea.
Complicatii
Astmul este o afectiune pe termen lung, care poate pune viata in pericol, si care necesita tratament continuu. Daca nu este tratat, exista un risc mai mare pentru efecte pe termen lung si complicatii severe. Aceste efecte pe termen lung includ:
Efecte secundare ale medicamentelor: anumite medicamente pentru astm bronsic pot provoca:
- batai rapide ale inimii;
- raguseala;
- iritatie a gatului;
- candidoza orala;
- insomnia;
- reflux gastroesofagian;
Remodelarea cailor respiratorii
Pentru unii oameni, astmul provoaca inflamatie cronica continua a cailor respiratorii. Acest lucru poate duce la modificari structurale permanente ale cailor respiratorii sau la remodelarea cailor respiratorii. Remodelarea cailor respiratorii include toate modificarile in celulele si tesuturile structurale ale cailor respiratorii astmatice. Modificarile la nivelul cailor respiratorii pot duce la:
- pierderea functiei pulmonare;
- tuse cronica;
- ingrosarea peretelui cailor respiratorii;
- cresterea glandelor mucoase si a productiei de mucus;
- aport crescut de sange in caile respiratorii.
Spitalizare
La spital, este posibil sa ti se administreze oxigen printr-o masca de fata sau prin tub nazal. De asemenea, ti se vor administra medicamente cu actiune rapida sau o doza de corticosteroizi. In cazurile severe, medicul poate introduce un tub in caile respiratorii pentru a mentine fluxul de aer in plamani. Vei fi monitorizat timp de cateva ore, pana cand vei fi intr-o stare stabila.
Criza de astm si insuficienta respiratorie
Persoanele cu astm bronsic sever au, de asemenea, un risc crescut de insuficienta respiratorie. Insuficienta respiratorie apare atunci cand nu ajunge suficient oxigen de la plamani la sange. Astmul care pune viata in pericol este rar, dar tinde sa provoace simptome care se agraveaza progresiv in cateva zile.
Daca insuficienta respiratorie nu este tratata imediat, poate duce la deces.
Pneumonie: astmul afecteaza caile respiratorii si respiratia. Acest lucru poate afecta timpul necesar pentru a te recupera dupa pneumonie. Aceasta infectie provoaca inflamatie in plamani. Simptomele includ dificultati de respiratie, febra, dureri in piept si batai rapide ale inimii. Astmul nu creste insa riscul de pneumonie.
Sanatate mintala: studiile au aratat ca persoanele cu astm bronsic au avut o rata mai mare de tulburari psihice decat cele fara astm. Aceasta incidenta crescuta este mai frecventa in cazul depresiei si anxietatii. Un alt studiu a demonstrat ca depresia a fost asociata cu un risc crescut de a dezvolta astm la adulti.
De ce apar complicatiile
Complicatiile astmului apar din diverse motive. Declansatoarele obisnuite ale eruptiilor includ expunerea frecventa sau puternica la iritanti sau alergeni, cum ar fi:
- polen;
- acarieni;
- par de animale de companie;
- fum de tigara;
- produse de curatare casnice.
In plus, unii oameni sunt mai predispusi la un atac de astm dupa ce au participat la o activitate fizica. Acest lucru este cunoscut sub numele de astm indus de efort.
Factorii emotionali si medicali pot declansa, de asemenea, complicatii. Stresul sau anxietatea pot agrava simptomele astmului. O raceala sau un reflux acid poate face acelasi lucru. Unii oameni prezinta, de asemenea, simptome de astm dupa ce au luat anumite medicamente, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul.
Discuta cu medicul tau pentru a afla cum sa identifici factorii declansatori individuali. Cunoasterea acestora te poate ajuta sa iti gestionezi astmul. Pastreaza o evidenta a fiecarui atac sau criza pentru a identifica cauza de baza.
Diagnosticare
Diagnosticarea astmului include, in general, un istoric medical, un examen fizic si teste pulmonare.
Istoricul medical
Primul pas in diagnosticarea astmului este discutia cu medicul tau despre simptomele pe care le ai si despre starea generala de sanatate. Acest lucru poate stabili daca simptomele sunt provocate de astm sau de altceva.
Examinarea fizica
Medicul iti va examina nasul, gatul si caile respiratorii superioare. El foloseste un stetoscop pentru a-ti asculta respiratia. Wheezingul – sunete ascutite de suierat atunci cand expiri – reprezinta unul dintre principalele semne de astm.
De asemenea, iti va examina pielea pentru semne de afectiuni alergice, cum ar fi eczema si urticaria.
Medicul te va intreba daca ai semne si simptome comune de astm, cum ar fi:
- wheezing recurent;
- tuse;
- probleme de respiratie;
- presiune pe piept;
- simptome care apar sau se agraveaza noaptea;
- simptome care sunt declansate de aerul rece, exercitii fizice sau expunerea la alergeni.
Semne si simptome de astm la copii
La copii, semne si simptome suplimentare pot semnala astmul. Acestea pot include:
- respiratia mai tare sau mai rapida decat cea obisnuita;
- tuse frecventa sau tuse care se agraveaza dupa un joc activ;
- tuse, mucus curat si nas care curge, cauzate de febra fanului;
- participare limitata la activitati fizice.
Teste utilizate pentru diagnosticare
Medicul poate utiliza mai multe teste pentru a determina cat de bine functioneaza plamanii tai, respectiv poate apela la:
Spirometrie
Acesta este principalul test pe care medicii il folosesc in general pentru a diagnostica astmul la persoanele de peste 5 ani.
Pentru a vedea cat de bine functioneaza plamanii – functia pulmonara-, medicul iti va spune sa respiri adanc si sa expiri, intr-un tub conectat la un spirometru. Spirometria inregistreaza atat volumul de aer pe care il expiri, cat si cat de repede expiri. Daca anumite masuratori sunt sub normale pentru o persoana de varsta ta, aceasta poate indica faptul ca astmul bronsic ti-a ingustat caile respiratorii.
Dupa efectuarea masuratorilor testelor pulmonare, medicul iti poate cere sa inhalezi un medicament pentru astm bronsic, pentru a deschide caile de aer si apoi sa faci din nou testul. Aparitia unei imbunatatiri semnificative dupa administrarea medicamentului ar putea insemna ca ai astm.
Test de provocare bronsica
Daca rezultatele spirometriei sunt normale sau aproape normale, medicul ar putea incerca sa declanseze simptome de astm prin inhalarea unei substante care provoaca ingustarea cailor respiratorii la persoanele cu astm, cum ar fi metacolina. Daca medicul suspecteaza ca suferi de astm indus de efort, ti se poate cere sa faci activitate fizica, pentru a vedea daca se declanseaza simptomele.
Dupa oricare actiune, vei relua testul de spirometrie. Daca masuratorile spirometrice raman normale, probabil ca nu ai astm, dar daca masuratorile tale au scazut semnificativ, este posibil sa suferi de aceasta afectiune.
Teste pulmonare la copii
Medicii fac rareori teste pulmonare la copiii sub 5 ani. In schimb, diagnosticul se bazeaza, in general, pe semnele si simptomele copilului, istoricul medical si examenul fizic. Poate fi deosebit de dificil de diagnosticat astmul la copiii mici, deoarece exista multe afectiuni care cauzeaza simptome asemanatoare astmului la aceasta grupa de varsta.
Daca medicul suspecteaza astm, poate prescrie un bronhodilatator – un medicament care deschide caile respiratorii. Daca semnele si simptomele copilului se amelioreaza dupa utilizarea bronhodilatatorului, copilul poate avea astm.
Testul cu oxid nitric expirat
Testul consta in inspirarea intr-un tub conectat la un aparat care masoara cantitatea de oxid nitric gazos din respiratia ta. Gazul de oxid nitric este produs in mod normal de organism, dar nivelurile ridicate din respiratie este un indicator al inflamatiei in caile respiratorii – un semn de astm.
Teste suplimentare pentru excluderea altor afectiuni
Daca medicul suspecteaza ca ai o afectiune suplimentara sau alta decat astmul, este posibil sa ai nevoie de teste precum:
- imagistica cu raze X sau tomografie computerizata (CT) a pieptului;
- scanari CT ale sinusurilor;
- analize de sange;
- evaluarea refluxului gastroesofagian;
- examinarea secretiilor din plamani (inducerea sputei si examinare) pentru semne de infectie virala sau bacteriana.
De asemenea, medicul poate dori sa vada daca ai alte afectiuni care insotesc adesea astmul si pot agrava simptomele. Acestea includ:
- arsuri la stomac, cunoscute si sub numele de boala de reflux gastroesofagian;
- febra fanului;
​De asemenea, medicul poate recomanda efectuarea unor teste de alergie. Acestea pot fi teste cutanate, analize de sange sau ambele. Desi nu sunt folosite pentru a diagnostica astmul, testele de alergie pot ajuta la identificarea unei afectiuni alergice, cum ar fi febra fanului, care iti poate cauza simptomele sau agravarea astmului existent.
Uneori, diagnosticarea cauzei problemelor respiratorii este o provocare. Poate fi dificil sa diferentiezi astmul de alte afectiuni – in special la copiii mici.
Cand astmul coexista cu o alta afectiune care afecteaza respiratia, poate complica si mai mult diagnosticarea.
Chiar daca un diagnostic nu este sigur, medicul iti poate prescrie medicamente sau alt tratament pentru a vedea cum ajuta. Poate dura mai mult timp pentru a obtine diagnosticul corect si a determina cel mai bun tratament.
Tratament
Multe tratamente pentru astm bronsic pot usura simptomele. Impreuna cu tine, medicul va realiza un plan de tratament pentru astm bronsic. Acesta poate include:
Corticosteroizi inhalatori: aceste medicamente trateaza astmul pe termen lung, ceea ce inseamna ca le vei lua in fiecare zi pentru a-ti tine astmul sub control. Ele previn si usureaza edemul (tumefierea mucoasei) in interiorul cailor respiratorii si iti pot ajuta corpul sa produca mai putin mucus. Vei folosi un dispozitiv numit inhalator, pentru a introduce medicamentul in plamani.
Modificatori de leucotriene: un alt tratament pe termen lung pentru astm bronsic sunt medicamentele care blocheaza leucotrienele, substante din corpul tau care declanseaza un atac de astm. Medicamentele se iau sub forma de pastila, o data pe zi.
Beta-agonisti cu actiune prelungita: aceste medicamente relaxeaza benzile musculare care inconjoara caile respiratorii. Vei lua aceste medicamente cu un inhalator, chiar si atunci cand nu ai simptome.
Inhalator combinat: acest dispozitiv va ofera un corticosteroid inhalator, un beta-agonist cu actiune prelungita si, uneori, un alt tip de bronhodilatator impreuna pentru a usura manifestarile astmului.
Teofilina: deschide caile respiratorii si usureaza senzatia de strangere in piept. Vei lua acest medicament pe termen lung, pe gura, fie singur, fie cu un corticosteroid inhalator.
Beta-agonisti cu actiune scurta: acestea sunt cunoscute ca medicamente de salvare sau inhalatoare de salvare. Ele slabesc benzile musculare din jurul cailor respiratorii si amelioreaza simptomele.
Anticolinergice: aceste bronhodilatatoare impiedica strangerea benzilor musculare din jurul cailor respiratorii.
Corticosteroizi orali si intravenosi: le vei lua impreuna cu un inhalator de salvare in timpul unui atac de astm. Ele aplaneaza ingustarea si inflamatia cailor respiratorii. Vei lua steroizi orali pentru o perioada scurta de timp, intre 5 zile si 2 saptamani.
 Remedii naturale
Medicamentul va fi probabil cheia pentru a controla astmul, dar poti face unele lucruri acasa:
- evita declansatorii astmului;
- fa sport regulat;
- pastreaza-ti o greutate sanatoasa.
- ai grija de afectiunile care pot declansa simptome, cum ar arsurile gastrice;
- fa exercitii de respiratie pentru a usura simptomele, astfel incat sa ai nevoie de mai putine medicamente.
Surse:
- https://www.mayoclinic.org/
- https://www.who.int
- https://www.webmd.com
- https://www.medicalnewstoday.com
- healthline.com
- lung.org
