Totul despre ascaridioză (limbrici) – cauze, simptome și tratament

Ascaridioza, cunoscută și sub denumirea colectivă de limbrici, reprezintă o infecție parazitară larg răspândită, care afectează milioane de oameni la nivel global, în special în regiunile cu măsuri de igienă neadecvate. Cauzată de viermele rotund Ascaris lumbricoides, de unde și denumirea de ascaridioză sau limbrici, această infecție reprezintă una dintre cele mai comune boli parazitare.

Citește, în cele ce urmează, mai multe informații despre această infecție, de la cauzele și modul de transmitere și până la manifestările cheie, metodele de diagnostic și opțiunile terapeutice disponibile la momentul actual.

Ce este ascaridioza (limbrici)?

 

Ascaridioza este o infecție parazitară comună, cu manifestări principale dezvoltate la nivel intestinal, cauzată de un tip de vierme rotund (Ascaris lumbricoides).

Acești viermi se evidențiază atât prin dimensiunea, cât și prin ciclul lor de viață, femelele adulte fiind capabile să atingă 40 de centimetri lungime. Viermii se pot recunoaște prin culoare caracteristică, de obicei roz sau albi, cu capete ascuțite și de grosimea unui creion.

Transmitere și ciclul de viață al parazitozei intestinale cu Ascaris lumbricoides

Ascaridioza se răspândește printr-un mecanism complex, compus atât din contaminare a mediului, cât și din interacțiune umană. Deși, spre deosebire de multe boli infecțioase, nu se transmite direct de la o persoană la alta, există alte căi specifice, precum:

  • Atingerea solului contaminat È™i, apoi, transmiterea de la nivelul mâinilor la cel al gurii;
  • Consumul de fructe È™i legume cultivate în sol contaminat È™i curățate inadecvat;
  • Consumul de alte produse care au luat contactul cu solul fie nespălate, fie curățate sau gătite necorespunzător;
  • Consumul de apă contaminată cu ouăle parazitului (în special în țări nedezvoltate sau în curs de dezvoltare);
  • Expunerea la fecale umane sau cele de porc (folosite ca îngrășământ).

Caracteristicile ouălor și supraviețuirea lor

Ouăle limbricului Ascaris sunt microscopice și, din nefericire, extrem de rezistente la medii nefavorabile lor. Caracteristici cheie includ:

  • Imposibilitatea de a le observa cu ochiul liber;
  • SupravieÈ›uirea în condiÈ›ii meteorologice extreme;
  • Contagiozitate până la 17 luni în mediul înconjurător;
  • Necesitatea a 2-4 săptămâni în sol pentru a deveni capabile să infecteze o gazdă.

Etapele detaliate ale ciclului de viață

De la momentul contactului și până la cel al dezvoltării simptomelor de parazitoză intestinală, există o serie de mai multe etape prin care trece parazitul

  • Ingerarea ouălor – se produce atunci când o persoană consumă accidental ouă de ascaris lumbricoides microscopice, fie din cauză de măsuri de igienă precare, fie ca urmare a practicilor de defecaÈ›ie în aer liber, utilizarea materiilor fecale ca îngrășământ pentru culturi sau luarea contactului cu medii în care solul este contaminat;
  • Migrarea larvelor – după ingerare, ouăle parcurg un traseu specific: eclozează în intestinul subÈ›ire, larvele produse pătrund în peretele intestinal È™i, mai departe, în fluxul sangvin È™i limfatic, de unde pot ajunge până la plămâni;
  • Etapa pulmonară – la nivel pulmonar, larvele aproximativ 10-14 zile È™i determină simptome respiratorii ce mimează o pneumonie;
  • Ascensiunea la nivelul faringelui – după faza pulmonară, larvele pătrund în căile respiratorii până la nivel superior (faringe), de unde sunt expectorate prin tuse È™i, apoi, asimilate din nou;
  • Maturizarea intestinală – revin în intestinul subÈ›ire, se dezvoltă în viermi adulÈ›i (masculi È™i femele);
  • Reproducerea – femelele au capacități reproductive de peste 200.000 de ouă de paraziÈ›i intestinali pe zi; ouăle sunt eliminate prin fecalele gazdei, iar ciclul se reia, necesitând o expunere în sol timp de 2-4 săptămâni pentru a deveni infecÈ›ioase pentru altă gazdă È™i a dezvolta limbrici intestinali.

Durata ciclului de viață și persistența

Durata totală a ciclului de viață a viermilor intestinali la adulți și copii, în acest caz, este de 2-3 luni. Viermii pot supraviețui în corpul uman până la 1-2 ani. În zonele endemice, există un risc continuu de reinfectare.

Factori de risc ce amplifică transmiterea parazitozelor intestinale

Anumiți factori de mediu încojurător pot crește probabilitatea transmiterii, precum:

  • Climat cald È™i umed;
  • Acces limitat la măsuri de igienă de bază (apă, săpun etc.);
  • Locuri de joacă pentru copii care pot conÈ›ine pământ contaminat;
  • Practici agricole care implică utilizarea deÈ™eurilor umane/animale.

Simptomele viermilor intestinali

Mare parte din tipurile de viermi intestinali sau paraziți din corpul uman (cu preponderență persoane infectate cu ascaridioză) nu prezintă simptome, mai ales în cazurile ușoare sau în stadii incipiente. Cu toate acestea, infestările moderate sau severe de ascaridioză pot provoca diverse probleme de sănătate.

Simptome intestinale

În faza intestinală, simptomele ascaridiozei pot varia de la ușoare la severe:

  • Durere abdominală de la uÈ™oară/moderată È™i până la severă;
  • Greață È™i vărsături;
  • Tulburări de tranzit (mai ales diaree);
  • Pierderea poftei de mâncare;
  • Pierdere inexplicabilă în greutate;
  • Distensie abdominală;
  • ParaziÈ›i în scaun (limbrici/viermi intestinali în scaun, vizibili).

Simptome respiratorii

Atunci când paraziții din corp migrează până la plămâni, simptomele limbricilor la copii sau adulți includ:

  • Tuse persistentă;
  • Dificultăți de respiraÈ›ie (dispnee);
  • RespiraÈ›ie È™uierătoare (wheezing);
  • Febră.

Aceste simptome parazitare sunt important de recunoscut și adresat medicului cât mai curând, pentru a obține o certitudine diagnostică și un tratament adecvat.

👉 Nu ești sigur dacă simptomele tale sunt compatibile cu o infecție de tipul ascaridiozei? Contacteaza-ne și te vom pune în contact cu specialiștii noștri!

Complicații potențiale

În timp ce majoritatea infecțiilor sunt ușoare, cazurile severe netratate pot duce la complicații grave, precum:

  • ObstrucÈ›ie intestinală;
  • PerforaÈ›ie a peretelui intestinal;
  • ObstrucÈ›ie a canalelor hepatice sau pancreatice;
  • MalnutriÈ›ie;
  • CreÈ™tere întârziată (la copii).

Diagnosticul ascaridiozei

 

Metodele de diagnostic de elecție includ o combinație a mai multor teste de sânge și imagistice, care vin în completarea istoricului medical și a evaluării clinice:

  • Teste de scaun (examen coproparazitologic) – examinarea scaunului este metoda principală de diagnosticare a ascaridiozei; totuÈ™i, aceasta are anumite limitări, deoarece ouăle apar în scaun doar la cel puÈ›in 40 de zile de la infecÈ›ie; de asemenea, la viermi masculi, nu se vor detecta ouă;

 

  • Teste de sânge – testele de sânge se concentrează pe nivelurile de eozinofile; nu este specific pentru ascaridioză, dar poate sugera o infecÈ›ie parazitară;
  • Teste imagistice – radiografia poate dezvălui o masă de limbrici la oameni atât în intestin, cât È™i larve în plămâni; astfel, se poate vedea cum arată limbricii È™i în afara prezenÈ›ei lor în scaun; se pot folosi È™i ecografia (pentru a detecta viermi în pancreas sau ficat) sau imagistică È™i mai avansată (tomografia computerizată (CT) sau rezonanÈ›a magnetică nucleară (RMN), tot pentru organe precum ficatul sau pancreasul;
  • Metode de detecÈ›ie clinică – examinarea fizică (verificarea pentru durere sau sensibilitate abdominală), identificare vizuală (în vărsături sau scaun) È™i istoricul pacientului (călătorii recente în zone cu rate ridicate de infecÈ›ie);
  • Alte consideraÈ›ii de diagnostic – simptomele variază în funcÈ›ie de localizarea viermilor (intestinal, pulmonar) È™i stadiile (infecÈ›iile în stadiu timpuriu sunt greu de diagnosticat, deoarece simptomele pot imita alte afecÈ›iuni respiratorii sau intestinale).

👉 Indiferent dacă ai nevoie de analize de scaun, sânge sau altele, mai mult ca sigur la noi le vei găsi pe toate de care ai nevoie. Nu ezita să ne întrebi dacă ai nelămuriri!

Tratamentul ascaridiozei (tratamentul limbricilor)

Tratamentul limbricilor/viermilor/ascaridiozei lumbricoides la adulți și copii poate avea două abordări principale, în funcție de gradul de severitate: non-chirurgicală (medicamentoasă) și chirurgicală.

Abordarea medicamentosă

 

  • OpÈ›iuni de tratament primare (medicamente antiparazitare) – albendazol, ivermectină, mebendazol etc.;
  • Caracteristicile tratamentului – durata tratamentului este scurtă, de obicei de 1-3 zile; tratamentele parazitare sunt foarte eficiente în uciderea viermilor adulÈ›i, iar efectele secundare sunt minime È™i pot include durere abdominală uÈ™oară sau diaree;
  • Strategia de tratament – infecÈ›iile simptomatice sunt cele care necesită, de obicei, tratament, întrucât cele uÈ™oare par să se rezolve È™i spontan;
  • ConsideraÈ›ii pentru larve – tratamentul antiparazitar iniÈ›ial este gândit mai ales pentru viermi adulÈ›i È™i, astfel, poate să nu elimine toate larvele; astfel, poate fi necesar un nou tratament, la 1-3 luni distanță, pentru a elimina È™i viermii care s-au maturizat între timp.

👉 Tratamentul antiparazitar trebuie să fie recomandat de un medic. Noi te putem ajuta pentru a primi tratamentul potrivit cât mai curând posibil!

Intervenție chirurgicală

În cazuri rare, de complicații, de obstrucție sau perforație intestinală, obstrucție a ductelor biliare sau pancreatice sau apendicită, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Tehnicile pot include proceduri minim invazive, pentru a îndepărta viermii, ceea ce duce la timpi de recuperare mai rapizi.

Prognosticul tratamentului

Ascaridioza este o afecțiune ușor de tratat cu tratamentul corect, fapt ce duce la o îmbunătățire rapidă a simptomelor și o îmbunătățire semnificativă a stării generale. Imediat după tratament, pacienții pot observa viermii în scaun, însă aceștia au fost deja omorâți.

Ca sfat general, nu este recomandat să aștepți vindecarea spontană, întrucât nu poți cunoaște severitatea în cazul tău fără ajutorul unui medica. În zonele endemice, reinfecția este ușoară, astfel că este important să cauți asistență medicală cât mai urgent dacă simptomele persistă sau dacă găsești viermi în scaun.

Prevenția ascaridiozei

Prevenirea ascaridiozei se concentrează pe respectarea practicilor de igienă adecvate, precum:

  • Spălarea frecventă a mâinilor cu apă È™i săpun;
  • Spălarea adecvată a fructelor È™i legumelor;
  • Evitarea solului contaminat – sau utilizarea măsurilor de protecÈ›ie în cazul în care este necesar contactul;
  • Evitarea defecării în aer liber;
  • Educarea copiilor despre practicile de igienă corecte.

În concluzie, ascaridioza rămâne o problemă majoră de sănătate globală, afectând mai ales regiunile în curs de dezvoltare, unde poate avea efecte grave asupra creșterii, nutriției și sănătății generale a copiilor și adulților. În timp ce în țările dezvoltate nu este la fel de frecventă, inițiativele de sănătate publică axate pe îmbunătățirea igienei și educației asupra acesteia sunt esențiale pentru a reduce prevalența acestei infecții. Ascaridioza este o infecție tratatabilă și ușor de prevenit. Cu un diagnostic timpuriu, intervenția medicală adecvată și o igienă eficientă, se poate gestiona și depăși cu succes această infecție parazitară.

Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ascariasis/symptoms-causes/syc-20369593
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/ascariasis/diagnosis-treatment/drc-20369597
https://www.cdc.gov/sth/about/ascariasis.html
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14071-ascariasis