Ulcer gastric si peptic: cauze, simptome si tratarea eficienta a crizelor

Ulcerul gastric, o afectiune ce afecteaza aproximativ 4 milioane de oameni anual la nivel global, reprezinta o problema medicala frecvent intalnita, cu impact semnificativ asupra sanatatii si calitatii vietii. Studiile arata ca 1 din 10 persoane va dezvolta un ulcer gastric sau peptic la un moment dat in viata. Aceasta afectiune se caracterizeaza prin lezarea mucoasei stomacului, care, netratata, poate duce la complicatii grave precum hemoragia sau perforatia gastrica.

Cu toate ca o criza de ulcer gastric poate parea un episod izolat, ignorarea simptomelor si amanarea tratamentului pot agrava situatia. Tratarea ulcerului gastric necesita intelegerea cauzelor, precum infectia cu Helicobacter pylori, sau utilizarea excesiva a antiinflamatoarelor. Citeste mai departe pentru a afla mai multe despre cauzele, simptomele, metodele de diagnostic si tratamentul eficient al ulcerului gastric.

Ce este ulcerul gastric

Ulcerul gastric, numit deseori si ulcer peptic sau boala ulceroasa, reprezinta o afectiune caracterizata prin formarea uneia sau a mai multor leziuni la nivelul mucoasei stomacului, ce poarta denumirea de ulcere.

De asemenea, ulcere de acest fel pot aparea si in prima portiune a intestinului subtire, numita duoden (caz in care isi poate pastra tot denumirea de ulcer peptic). De fapt, ulcerul gastroduodenal/gastric si duodenal sunt denumite ulcer peptic deoarece se produc sub actiunea mediului acid si a pepsinei din stomac, o enzima care ataca si degradeaza proteinele alimentare, favorizand absorbtia lor la nivel intestinal.

Ulcerele de la acest nivel reprezinta zone de distrugere a mucoasei digestive, ce expun straturi mai profunde ale peretelui gastric sau duodenal la actiunea repetata si agresiva a sucului gastric acid si enzimelor digestive.

Ele apar atunci cand mecanismele normale de aparare ale mucoasei gastrice sunt depasite de agresiunile repetitive la care aceasta este supusa (motiv pentru care nu oricine ajunge sa dezvolte ulcer peptic). Pe masura ce acizii si enzimele digera tesuturile, se formeaza leziuni adanci, dureroase, care sangereaza usor.

Tipuri de ulcer gastric – localizare gastrica vs duodenala

Exista doua tipuri principale de ulcer, in functie de localizarea exacta a leziunilor:

Ulcerul gastric

Cunoscut si ca ulcer stomacal, se formeaza in mucoasa stomacului, in special in portiunea inferioara, aproape de pilor, care face legatura cu duodenul. Acest tip de ulcer poate provoca simptome precum arsuri gastrice, dureri abdominale dupa mese, senzatie de greata si scadere in greutate.

In cazuri mai severe, poate aparea ulcerul gastric hemoragic, caracterizat prin sangerari gastrointestinale vizibile prin varsaturi sau scaun negru. Netratat, un ulcer gastric poate progresa, ducand la formarea unei nise ulceroase mai profunde, ce poate pune viata in pericol.

Ulcerul duodenal

Pe de alta parte, ulcerul duodenal afecteaza prima portiune a intestinului subtire, imediat dupa stomac. Acesta tinde sa apara mai frecvent la persoanele tinere si este strans legat de infectia cu bacteria Helicobacter pylori sau de consumul excesiv de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Simptomele includ dureri abdominale care apar pe stomacul gol si pot fi ameliorate temporar prin consumul de alimente.

Atat ulcerul gastric, cat si cel duodenal pot fi diagnosticate prin investigatii precum endoscopia digestiva superioara, care permite vizualizarea directa a leziunilor si identificarea eventualelor complicatii, precum o nisa ulceroasa activa.
Dintre cele doua tipuri de ulcer, cel duodenal este varianta mai frecvent intalnita, reprezentand aproximativ 60% din totalul cazurilor de ulcer. Ulcerul gastric propriu-zis are o frecventa mai redusa, insa extrem de importanta in practica medicala.

Desi au unele cauze comune, cele doua tipuri de ulcer prezinta si cateva deosebiri importante privind distributia in populatie. Prin urmare, ulcerul gastric apare mai frecvent la femei si la persoanele mai in varsta, in timp ce ulcerul duodenal predomina la barbati si este mai caracteristic intervalului de varsta cuprins intre 30 si 50 de ani.

Tratamentul include, de obicei, eradicarea infectiei cu H. pylori, utilizarea medicamentelor pentru reducerea aciditatii gastrice si ajustarea stilului de viata. In cazurile de ulcer gastric hemoragic, poate fi necesara interventia medicala de urgenta pentru a opri sangerarea si a preveni complicatiile.

Intelegerea diferentelor intre aceste tipuri de ulcere si recunoasterea timpurie a simptomelor pot face diferenta intre un tratament eficient si complicatii grave.

Cauze si factori de risc pentru ulcerul gastric

Aparitia ulcerului gastric este in general consecinta unui dezechilibru intre factorii daunatori (cei care afecteaza mucoasa) si mecanismele de aparare ale stomacului si duodenului. Practic, o buna parte din viata unui individ, stomacul si duodenul s-au putut apara in fata agresiunii acide/enzimatice, insa apararea scade cu timpul.

Printre principalele cauze si factori de risc incriminati la ulcer se numara:

• Infectia cu bacteria Helicobacter pylori – acest microorganism nu afecteaza mucoasa gastrica/duodenala in mod direct, ci determina leziuni si inflamatie cronica la nivelul acestora prin cresterea secretiei acide gastrice, reprezentand cea mai frecventa cauza atat pentru ulcerul gastric, cat si pentru cel duodenal. Rata infectiei cu Helicobacter pylori in randul pacientilor cu ulcer este una ridicata, insa prezenta sa se poate detecta si in cazul unui numar considerabil de persoane sanatoase;

Pentru a verifica sanatatea sistemului digestiv si pentru diagnosticare precoce, iti recomandam sa accesezi pachetul de analize pentru digestie sanatoasa. Ai grija de sanatatea ta, prevenind problemele digestive inainte ca acestea sa devina grave!

• Varsta inaintata si antecedentele familiale de ulcer gastric;
• Utilizarea cronica de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS: ibuprofen, ketoprofen, aspirina) – aceste medicamente scad productia de mucus si prostaglandine protectoare pentru mucoasa digestiva, fapt ce predispune la aparitia leziunilor ulcerative;
• Stresul cronic (ulcer de stres) – efectul se produce prin activarea axului hipotalamo-pituitar-adrenal cu eliberare crescuta de cortizol, care, la randul sau, creste productia de acid clorhidric in stomac;
• Fumatul – influenteaza prin multiple mecanisme: creste secretia de acid clorhidric, reduce fluxul sanguin catre mucoasa digestiva, afecteaza raspunsul imun local;
• Consumul cronic de alcool – prin efect direct iritant direct asupra mucoasei;
• Anumite boli sistemice grave (ex: insuficienta renala cronica, ciroza hepatica, boala Crohn etc.).

Simptome caracteristice ulcerului gastric/duodenal (cum se manifesta ulcerul gastroduodenal)

Simptomele ulcerului gastric/duodenal (peptic) pot varia in functie de localizarea, dimensiunea si vechimea leziunilor. Cele mai frecvente semne si simptome raportate de pacienti includ:

• Durere intensa – localizata in etajul abdominal superior, de intensitate variabila, deseori sub forma de arsura epigastrica. Durerile in cazul ulcerului sunt resimtite ca o „foame dureroasa” (crize de ulcer gastric), se agraveaza atunci cand stomacul este gol si se amelioreaza la ingestia de alimente;
• Sensibilitate crescuta la palpare in etajul abdominal superior (cum se manifesta ulcerul gastric);
• Senzatie de plenitudine si satietate precoce dupa mese;
• Greturi si varsaturi – uneori cu urme de sange (hematemeza). Atunci cand sangele este digerat, aspectul este de zat de cafea;
• Accentuarea simptomatologiei la ingestia de alimente grase, condimente iuti sau alcool;
• Scaderea poftei de mancare si pierderea inexplicabila in greutate;
• Anemie feripriva – instalata ca urmare a sangerarilor digestive mici, recidivante (ulcer hemoragic/ulcer duodenal sau gastric perforat).

Metode de diagnostic pentru ulcerul gastric

Inainte de orice investigatie paraclinica sau invaziva, medicul va prelua istoricul personal si familial al pacientului. Ulterior, va efectua un examen fizic axat asupra zonei abdominale (inspectie, palpare, percutie si auscultatie).

Pentru un diagnostic de certitudine de ulcer gastric, insa, sunt necesare si urmatoarele investigatii:

• Analize de sange pentru ulcer gastric/duodenal (cu predilectie hemoleucograma) – pentru diagnosticul anemiei si evaluarea gravitatii in caz de sangerari digestive majore;
• Ecografia abdominala – utilizeaza ultrasunete pentru a evalua grosimea peretelui gastric; poate evidentia ingrosari focale sugestive pentru ulcer;
• Teste de evidentiere a infectiei cu Helicobacter pylori – teste respiratorii cu ureaza, analiza antigenelor in materiile fecale, serologie specifica;
• Radiografia stomacului si duodenului cu substanta de contrast – pune in evidenta defecte de umplere la nivelul mucoasei ulcerate;
• Computer tomografia abdominala – indicata mai ales pentru suspiciune de complicatii ale ulcerului gastric (stomac/ulcer perforat, peritonita);
• Endoscopia digestiva superioara – reprezinta metoda de electie, intrucat permite atat vizualizarea directa a leziunilor, cat si evaluarea extinderii si gravitatii lor; in timpul investigatiei, se pot recolta probe de tesut (biopsii) pentru examenul histopatologic si testarea infectiei cu Helicobacter pylori;
• Radiografia ulcerului gastric – nu este metoda principala de diagnostic pentru ulcerul gastric, dar poate fi utilizata in anumite situatii pentru a detecta complicatii sau anomalii asociate. De obicei, radiografia cu bariu (numita si tranzit baritat) este folosita pentru a vizualiza structurile interne ale stomacului si intestinului.

Complicatii ale ulcerului gastric

Un ulcer gastric netratat poate duce la complicatii severe care pun in pericol sanatatea si, in unele cazuri, viata pacientului. Printre cele mai frecvente complicatii se numara ulcerul gastric perforat, ulcerul gastric hemoragic si aparitia unei nise ulceroase.

• Ulcerul gastric perforat: Aceasta complicatie apare atunci cand ulcerul strapunge peretele stomacului, permitand continutului gastric sa ajunga in cavitatea abdominala. Aceasta situatie provoaca peritonita, o inflamatie severa care necesita interventie medicala de urgenta. Printre simptomele ulcerului gastric perforat se numara durerea abdominala brusca si intensa, greata, varsaturi si febra.
• Ulcerul gastric hemoragic: Hemoragiile pot aparea atunci cand ulcerul erodeaza un vas de sange din mucoasa stomacului. Acest lucru poate duce la varsaturi cu sange (hematemeza) sau scaune negre si lipicioase (melena). Aceasta situatie necesita tratament imediat pentru a preveni pierderile masive de sange si socul hemoragic.
• Nisa ulceroasa: O leziune adanca si persistenta la nivelul stomacului poate duce la formarea unei nise ulceroase, ce reprezinta un risc crescut de sangerari sau perforatii ulterioare.

Pentru a preveni aceste complicatii, este esentiala diagnosticarea precoce a ulcerului gastric si urmarea unui tratament adecvat. Daca experimentezi simptome precum dureri abdominale severe, varsaturi cu sange sau scaune negre, consulta imediat un medic.

Un tratament rapid si eficient poate preveni complicatiile si imbunatati semnificativ calitatea vietii.

Ulcerul gastric poate cauza complicatii serioase daca nu este tratat la timp. Programeaza acum o consultatie la gastroenterologie prin Poliana si incepe procesul de vindecare!

Tratamentul ulcerului gastric

Tratamentul ulcerului gastric este unul complex si trebuie adaptat fiecarui pacient in parte, in functie de caracteristicile particulare ale cazului.

Principalele directii terapeutice urmarite includ:

• Eradicarea infectiei cu Helicobacter pylori – se realizeaza prin terapie antibiotica combinata (antibiotice pentru ulcer gastric/duodenal). Cele mai noi ghiduri recomanda scheme bazate pe 2-3 antibiotice in asociere cu un inhibitor de pompa de protoni (adesea pantoprazol);
• Reducerea secretiei acide gastrice folosind tratamentul medicamentos – inhibitori de pompa de protoni (omeprazol, pantoprazol, esomeprazol), antagonisti H2 (antisecretori gastrici tip ranitidina, famotidina), antiacide (hidroxid de aluminiu si carbonat sau silicat de magneziu);
• Tratamentul local gastroprotector – prin intermediul medicamentelor citoprotectoare, care formeaza un strat pe suprafata ulceratiilor si stimuleaza regenerarea celulara;
• Tratamentul simptomatic – amelioreaza senzatiile dureroase cu analgezice (nu AINS);
• Prevenirea recidivelor prin evitarea factorilor de risc (ex: fumat, alcool, AINS, stres cronic);
• Tratamentul complicatiilor majore (ex: perforatie, sangerari masive) – de regula, este chirurgical si realizat in urgenta (operatie ulcer).

Nu in ultimul rand, profilaxia ulcerului gastric are in vedere eradicarea infectiei cu H. pylori in randul populatiei si evitarea pe cat posibil a factorilor nocivi. Pacientii cu risc crescut pot beneficia de administrare cronica de medicatie gastroprotectoare.

Dieta (regimul) in ulcerul gastric

Regimul alimentar joaca un rol important in managementul ulcerului gastric sau duodenal. Se recomanda o dieta saraca in grasimi hidrogenate, condimente iritante si fibre, pentru a evita stimularea secretiei acide si iritarea mucoasei. Trebuie evitat, de asemenea, consumul de cafea, bauturi carbogazoase si alcool.

Sanatatea stomacului tau incepe cu o dieta adecvata si informatii corecte despre afectiunile digestive. Citeste despre simptomele, diagnosticul si tratamentul gastritei, o afectiune care poate conduce la ulcer gastric!

Sunt indicate, in schimb, alimente bogate in proteine cu valoare biologica ridicata (carne slaba, peste, oua, produse lactate fermentate) si multe legume si fructe proaspete. Mesele trebuie sa fie fractionate in 5-6 portii mici pe zi.

Respectarea unei diete adecvate (mai precis, a unui regim pentru ulcerul gastric/duodenal), alaturi de tratamentul medicamentos ajuta la calmarea simptomelor, vindecarea leziunilor si prevenirea recidivelor.

In concluzie, ulcerul gastric este o afectiune complexa, larg raspandita, ce necesita o atentie adecvata. Cu un diagnostic precoce si un tratament corespunzator, cele mai multe cazuri de ulcer gastric pot fi vindecate fara consecinte pe termen lung. De aceea, recunoasterea primelor semne de ulcer peptic si urmarea recomandarilor medicale sunt pasi esentiali catre o evolutie favorabila si o recuperare completa.

Bibliografie

Mayo Clinic. „Peptic Ulcer. ” https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peptic-ulcer/symptoms-causes/syc-20354223
Cleveland Clinic. „Peptic Ulcers: Causes, Symptoms, and Treatments.” https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15501-peptic-ulcers
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK). „Peptic Ulcers (Stomach Ulcers).” https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/peptic-ulcers
NHS UK. „Stomach Ulcer (Gastric Ulcer).” https://www.nhs.uk/conditions/stomach-ulcer/
World Gastroenterology Organisation (WGO). „Global Guidelines: Helicobacter pylori.” https://www.worldgastroenterology.org/guidelines/helicobacter-pylori
World Health Organization (WHO). „Helicobacter pylori and Peptic Ulcer Disease.” https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/helicobacter-pylori-and-peptic-ulcer-disease
American College of Gastroenterology. „Peptic Ulcer Disease Clinical Guidelines.” https://gi.org/guidelines/peptic-ulcer-disease/
PubMed Central. „Pathophysiology and Management of Peptic Ulcers.” https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6702233/
Journal of Clinical Gastroenterology. „Advances in Helicobacter pylori Therapy.” https://journals.lww.com/jcge/fulltext/2020/01000/advances_in_helicobacter_pylori_therapy.9.aspx
American Gastroenterological Association (AGA). „Managing Peptic Ulcer Disease.” https://www.gastro.org/practice-guidance/gi-patient-center/topic/peptic-ulcer-disease