Amigdalita apare atunci cand amigdalele se inflameaza. Amigdalele sunt doua mase mici de tesut moale, Â limfatic, situate in partea din spate a gatului. Ele sunt vizibile cu ochiul liber, intr-o oglinda, daca deschizi gura si scoti limba.
Amigdalele sunt parte a sistemului imunitar si constituie o bariera in calea germenilor care patrund pe cale respiratorie sau orala. Cand amigdalele se infecteaza, ele se umfla si dor, iar inghitirea devine dificila. Amigdalita se mai numeste si amigdalofaringita, dar majoritatea oamenilor o numesc durere in gat.
Amigdalita este intalnita cel mai frecvent la copii, dar poate afecta oameni de toate varstele. Afectiunea apare rar la copiii sub trei ani.
Tipuri de amigdalita
Exista trei tipuri de amigdalita, respectiv:
- amigdalita acuta: simptomele dureaza de obicei 3 sau 4 zile, dar in unele cazuri pot fi resimtite pana la 2 saptamani;
- amigdalita recurenta: cand afectiunea se produce de mai multe ori intr-un an;
- amigdalita cronica: cand ai o infectie pe termen lung la amigdale.
Deoarece tratamentul adecvat pentru amigdalita depinde de cauza, este important sa obtii un diagnostic prompt si precis. Interventia chirurgicala pentru indepartarea amigdalelor, candva o procedura obisnuita pentru tratarea amigdalitei streptococice recurente sau complicate, este de obicei efectuata numai atunci cand amigdalita apare frecvent, nu raspunde la alte tratamente sau provoaca unele complicatii grave.
Simptome
Amigdalita afecteaza cel mai frecvent copiii aflati intre varstele prescolare si mijlocul adolescentei. Semnele si simptomele comune ale amigdalitei includ:
- amigdale rosii, umflate;
- invelis alb, galben sau pete pe amigdale;
- durere de gat;
- inghitire dificila sau dureroasa;
- febra;
- ganglioni mariti, sensibili (ganglioni limfatici) la nivelul gatului sau submandibular;
- modificarea vocii ( raguseala);
- respiratie urat mirositoare;
- dureri de stomac;
- dureri de gat sau gat rigid;
- durere de cap.
La copiii mici, care nu pot descrie cum se simt, semnele de amigdalita pot include:
- salivare din cauza inghitirii dificile sau dureroase;
- refuzul de a manca;
- vomatul;
- agitatie neobisnuita.
Adreseaza-te medicului daca copilul are:
- durere in gat cu febra;
- durere in gat care nu dispare in 24 pana la 48 de ore;
- inghitire dureroasa sau dificila;
- slabiciune extrema, oboseala sau agitatie.
Mergi de urgenta la medic, daca copilul are oricare dintre aceste semne:
- respiratie dificila;
- dificultate extrema la inghitire;
- salivarea excesiva.
Cauze si factori de risc
Infectiile bacteriene si virale provoaca amigdalita. O cauza comuna este bacteria Streptococcus (streptococul hemolitic de grup A), care poate produce si faringita streptococica. Alte cauze des intalnite includ:
- adenovirusuri;
- virusul gripal;
- virusul Epstein-Barr;
- virusuri paragripale;
- enterovirusuri;
- coronavirusuri
- virusul herpes simplex;
De asemenea, varsta si expunea la germeni pot creste riscul de a face amigdalita:
Varsta: copiii tind sa faca amigdalita mai mult decat adultii. Cei cu varsta cuprinsa intre 5 si 15 ani au un risc mai mare de a face amigdalita cauzata de infectii bacteriene. Amigdalita din infectii virale este mai frecventa la copiii foarte mici. Adultii in varsta sunt, de asemenea, expusi unui risc mai mare de amigdalita.
Expunerea la germeni: copiii petrec mai mult timp cu alti copii de varsta lor, la scoala sau la gradinita, astfel incat sa poata raspandi cu usurinta infectii care duc la amigdalita. Adultii care petrec mult timp in preajma copiilor mici, cum ar fi profesorii sau educatorii, pot avea, de asemenea, un risc ridicat de a contracta infectii si de a face amigdalita.
Virusii si bacteriile care provoaca amigdalita sunt foarte contagioase. Ele pot fi contractate prin:
- sarut;
- impartirea ustensilelor, alimentelor sau a bauturilor;
- contact strans sau la mai putin de un metru cu cineva care este bolnav;
- atingerea unei suprafete contaminate si apoi atingerea nasului sau a gurii;
- inhalarea de particule minuscule care sunt in aer atunci cand o persoana bolnava stranuta sau tuseste.
Complicatii
Marirea ( hipertrofia) amigdalelor din amigdalita repetitiva sau continua (cronica) poate provoca complicatii precum:
- intreruperea respiratiei in timpul somnului (apnee obstructiva in somn);
- infectie care se raspandeste adanc in tesutul inconjurator (celulita amigdaliana);
- infectie care produce puroi in spatele unei amigdale (abces peritonsilar);
- infectie cu streptococ.
Daca amigdalita cauzata de streptococul de grup A sau o alta tulpina de bacterii streptococice nu este tratata sau daca tratamentul cu antibiotice este incomplet, copilul dumneavoastra are un risc crescut de afectiuni rare, cum ar fi:
- febra reumatica: o afectiune inflamatorie grava care poate afecta inima, articulatiile, sistemul nervos si pielea;
- complicatii ale scarlatinei, o infectie streptococica caracterizata printr-o eruptie cutanata proeminenta;
- inflamatia rinichilor;
- artrita reactiva poststreptococica, o afectiune care provoaca inflamarea articulatiilor.
Diagnosticare
Medicul va face un examen fizic. Se va uita la amigdalele tale pentru a vedea daca sunt rosii, umflate sau au puroi pe ele. De asemenea, va verifica temperatura, urechile si nasul pentru a vedea daca exista semne de infectie. Poate palpa partile laterale ale gatului, pentru a verifica daca sunt umflate si dureroase.
Este posibil sa ai nevoie de teste pentru a gasi cauza amigdalitei. Ele pot fi:
-exudat faringian (un tampon pentru gat): medicul va lua probe de secretie de la nivelul partii din spate a gatului (de pe faringe si amigdale), cu ajutorul unui tampon steril, pentru a identifica prezenta bacteriilor (Streptococul β hemolitic de grup A, Haemophilus Influenzae; Stafilococul aureus; Streptococul pneumoniae; gonococ etc). Acest lucru ar putea fi inconfortabil, dar nu te va rani. Rezultatele sunt gata, de obicei, in 10 sau 15 minute. Uneori, medicul va face si un test de laborator, care dureaza cateva zile. Daca aceste teste sunt negative, un virus este cel care a cauzat amigdalita.
Un test de sange ( hemoleucograma): testul va analiza tipul de celule imune care sunt crescute in sange, pentru a arata daca un virus sau o bacterie a cauzat amigdalita.
ASLO – anticorpii antistreptolizina O. Acest test depisteaza prezenta anticorpilor impotriva unei proteine din structura streptococilor si atesta prezenta infectiei streptococice in antecedentele recente. Nivelurile anticorpilor devin detectabile in 1-2 saptamani de la infectia streptococica si ating un maximum dupaaproximativ o luna sau o luna si jumatate; persistenta nivelurilor ridicate dupa 6 saptamani de la amigdalita conduce la suspiciunea de reinfectie.
Eruptie cutanata: medicul va verifica daca exista scarlatina, o eruptie cutanata legata de infectia streptococica.
Tratament
Tratamentul amigdalitei depinde de ceea ce a cauzat infectia. In timp ce simptomele amigdalitei virale si ale amigdalitei bacteriene pot fi similare, tratamentele lor sunt diferite.
Tratamentul amigdalitei bacteriene
Medicul trateaza amigdalita bacteriana (faringoamigdalita streptococica) cu antibiotic. De obicei, antibioticele sunt luate pe cale orala, timp de aproximativ 10 zile. Cele mai comune antibiotice pentru faringoamigdalitele streptococice sunt:
- Penicilina;
- Clindamicina;
Este foarte important sa urmezi recomandarile medicului si sa iei intreg tratamentul, chiar daca te simti mai bine dupa cateva zile. Trebuie sa termini antibioticele prescrise, astfel incat infectia sa nu revina, sa nu se agraveze sau sa nu se raspandeasca in alta parte a corpului.
Tratamentul amigdalitei virale
Antibioticele utilizate pentru tratarea amigdalitei bacteriene (faringite streptococice) nu vor functiona in cazul amigdalitei cauzate de o infectie virala. Pentru a ameliora simptomele amigdalitei virale, medicul iti va recomanda:
- odihna;
- lichide pentru a ramane hidratat;
- analgezice si antiinflamatoare eliberate fara prescriptie medicala, cum ar fi ibuprofenul sau acetaminofenul;
- pastile de gat (antiseptice).
Tratament chirurgical
Amigdalele sunt o parte importanta a sistemului imunitar, asa ca medicul va incerca sa nu le indeparteze, dar, daca amigdalita continua sa revina sau nu dispare, sau daca amigdalele umflate iti ingreuneaza respiratia sau mancatul, s-ar putea sa fie nevoie sa iti scoti amigdalele. Aceasta interventie chirurgicala se numeste amigdalectomie.
In trecut, amigdalectomia a fost un tratament foarte comun, dar acum, medicii il recomanda doar daca amigdalita continua sa revina. Acest lucru inseamna ca tu sau copilul tau aveti amigdalita de mai mult de sapte ori intr-un an, de mai mult de patru sau cinci ori pe an- in ultimii doi ani sau de mai mult de trei ori pe an- in ultimii trei ani.
Pentru indepartarea amigdalelor, de obicei, medicul foloseste un bisturiu, dar sunt disponibile si alte optiuni, inclusiv lasere, unde radio, energie ultrasonica sau electrocauterizare, pentru a indeparta amigdalele marite.
Recuperarea dupa amigdalectomie
Amigdalectomia este o procedura ambulatorie, ceea ce inseamna ca nu va trebui sa stai in spital. De obicei, dureaza mai putin de o ora. Probabil ca poti merge acasa la cateva ore dupa operatie.
Recuperarea dureaza 7 pana la 10 zile. Este posibil sa ai unele dureri in gat, urechi sau maxilar, dupa operatie. Medicul iti va prescrie medicamente pentru reducerea durerii.
Odihneste-te din plin si bea multe lichide in timp ce te recuperezi, dar nu manca si nu bea produse lactate in primele 24 de ore de la operatie.
Este posibil sa ai febra scazuta si sa observi putin sange in nas sau gura, timp de cateva zile dupa operatie.
Prevenire
Germenii care cauzeaza amigdalita virala si bacteriana sunt contagiosi. Prin urmare, cea mai buna prevenire este sa practici o buna igiena. Invata-ti copilul sa:
- isi spele mainile bine si frecvent, mai ales dupa ce a folosit toaleta si inainte de a manca;
- evita sa imparti alimente, pahare, sticle de apa sau ustensile;
- inlocuieste-i periuta de dinti dupa ce a fost diagnosticat cu amigdalita.
Pentru a ajuta copilul sa previna raspandirea unei infectii bacteriene sau virale si altora:
- tine copilul acasa cand este bolnav;
- intreba medicul cand este bine sa se intoarca copilul la scoala;
- invata-ti copilul sa tuseasca sau sa stranute intr-un servetel sau, cand este necesar, in cot;
- invata-ti copilul sa se spele pe maini dupa ce stranuta sau tuseste.
Surse:
www.webmd.com
www.mayoclinic.org
www.my.clevelandclinic.org