Anticorpi anti-virus herpetic 1 Si 2 IgM

Testul are rolul de a detecta anticorpii anti-virus herpetic IgM din sange. Scopul realizarii acestui test este de a depista infectia cu acest virus.

Virusul herpes 1 sau Herpes simplex afecteaza frecvent zona bucala, in timp ce virusul herpes 2 sau Herpes simplex 2 afecteaza zona genitala. Ambele specii de virus au ca manifestare principala formarea unor vezicule pline cu lichid. Afectiunea este contagioasa. Transmiterea se face prin contact cu lichidul vezicular, prin sarut sau contact sexual.

Prin efectuarea acestui test se poate determina nivelul anticorpilor pe care organismul ii formeaza impotriva virusului herpetic. Acestia pot fi dozati dupa 10 zile de la infectare. Testul indica prezenta acestor anticorpi atat in cadrul primei infectii, cat si a infectiilor recurente.

Determinarea anticorpilor este importanta pentru evidentierea unei infectii prezente. In cazul pacientilor cu herpes oral, aceasta analiza este rareori indicata. Insa, pentru un pacient imunocompromis, analiza este utila pentru confirmarea infectiei si administrarea tratamentului optim.

Determinarea anticorpilor IgM anti-herpetici este importanta si in cazul femeilor insarcinate sau a celor doresc o sarcina. Depistarea acestui virus este esentiala, deoarece se poate transmite la fat, iar riscul de a produce malformatii severe este crescut.

Dozarea anticorpilor anti-herpetici se face din sangele venos. Acesta este prelevat intr-un vacutainer. Intreaga procedura dureaza cateva minute si nu este dureroasa. Procesul de prelevare debuteaza cu asepsia zonei si se finalizeaza cu aplicarea locala a unui pansament.

Recoltarea se poate realiza in orice moment al zilei. Rezultatele nu sunt influentate de consumul de alimente sau bauturi, asa ca pacientul nu are restrictii inainte de procedura.

Buletinul de analize emis de laborator ofera rezultatul sub forma:

• pozitiv;

Un rezultat pozitiv consta in detectarea anticorpilor anti-virus herpetic IgM. Insa, indiferent de nivelul anticorpilor nu se poate face diferenta intre o infectie primara sau recurenta sau intre o infectie data de virusul herpetic 1 sau 2.

Este important de mentionat ca pot exista si rezultate fals pozitive. Astfel, laboratorul emite un rezultat pozitiv, desi pacientul nu prezinta infectia. Aceasta situatie poate aparea in cazul unei infectii cu parvovirus sau cu virusul Epstein-Barr. De aceea, interpretarea rezultatului se face doar de catre medic.

Un rezultat negativ sugereaza lipsa infectiei cu virursul herpetic. In cazul in care o persoana a fost expusa virusului, iar rezultatul nu a evidentiat o infectie activa, testul se poate repeta.

Testul pentru determinarea anticorpilor anti-herpetici ofera informatii despre statusul infectios. Daca iti doresti sa afli mai multe despre infectia herpetica, il pot intreba pe medic urmatoarele:

• Care este interpretarea testului?
• Ce tratament este indicat?
• Infectia este contagioasa?
• Cum poate fi prevenita infectarea?
• In cat timp dispar simptomele?

Infectiile cu virusul herpetic au o frecventa ridicata in randul populatie. Pentru majoritatea oamenilor, simptomele specifice se remit spontan, iar acest test este rar indicat. Insa, confirmarea infectiei este importanta pentru persoanele imunodeprimate sau femeile insarcinate, unde complicatiile date de virusul herpetic au impact asupra calitatii vietii. Testul pentru detectarea anticorpilor anti-virus herpetic 1 si 2 IgM permite evidentierea unei infectii active si tratarea corespunzatoare a acesteia.