Coprocitograma

Coprocitograma este o analiza care se realizeaza dintr-o proba de scaun. In majoritatea situatiilor, coprocitograma este utilizata in stabilirea diagnosticului in cazul sindromului diareic acut. Este preferata aceasta investigatie, deoarece rezultatele se obtin rapid, iar tratamentul corect poate fi administrat repede. Spre deosebire de aceasta, rezultatele unei coproculturi se obtin in aproximativ 3 zile. Insa, pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate recomanda si efectuarea coproculturii.

Coprocitograma se realizeaza prin examinarea la microscopul optic a unei probe de scaun. In cadrul examenului microscopic, pot fi identificate celule sanguine specifice reactiilor inflamatorii, precum: leucocitele, polimorfonuclearele (PMN). Prezenta acestora in numar crescut se asociaza cu o infectie bacteriana. De asemenea, pot fi vizualizate elemente parazitare si hematii (celule rosii). In mod normal, hematiile nu se afla in materiile fecale.

Medicul din laboratorul de analize medicale va analiza elementele celulare observate si va elabora un diagnostic. In functie de rezultatul obtinut, se stabileste tratamentul optim si cum va fi administrat.

Coprocitograma este indicata de catre medic cand pacientul prezinta sindromul diareic acut. Principalele manifestari ale acestui sindrom includ:

• diaree apoasa;
• diaree sanguinolenta;
• minimum 3-4 scaune pe zi;
• scaune de consistenta moale sau apoasa;
• stare de greata;
• varsaturi;
• crampe abdominale;
• tenesme rectale;
• deshidratare;
• oligurie (eliminarea a mai putin de 500 ml de urina in 24 ore);
• febra;

Medicul poate indica efectuarea coprocitogramei cand suspecteaza o infectie bacteriana. Aceasta analiza permite diferentierea dintre o infectie bacteriana si una virala. Astfel, in cazul unei infectii bacteriene, medicul poate administra antibiotice, iar daca agentul patogen este de natura virala, tratamentul va include preponderent medicamente care amelioreaza simptomatologia.

Coprocitograma poate fi indicata si cand exista suspiciunea prezentei unor patologii, precum:

• infectii parazitare;
• malabsorbtie;

Efectuarea acestei analize necesita o proba din scaun. Aceasta se preleveaza intr-un recipient steril. Capacul recipientului este prevazut cu o tija ce permite manipularea probei. Se prefera o proba din scaun emis spontan. Pentru a obtine rezultate cat mai corecte, inainte de recoltare este util a se evita urmatoarele:

• laxative;
• supozitoare sau creme locale;

Este important ca prelevarea sa se realizeze de pe o suprafata curata, si nu direct din vasul de toaleta. De asemenea, este recomandat ca proba sa nu fie contaminata cu urina. Dupa recoltare, este indicat ca proba sa fie transportata imediat la laborator. Insa, daca nu este posibil, aceasta poate fi mentinuta pentru cel mult 24 ore la temperaturi scazute, la frigider.

Pentru a nu transmite infectia mai departe, este important ca inainte și dupa prelvarea probei sa se realizeze riguros igiena mainilor.

Rezultatele sunt emise de catre laboratorul de analize medicale in aproximativ 2 zile. Buletinul de analize evidentiaza prezenta sau absenta principalelor celule identificate in proba.

Este important ca rezultatele oferite de catre laborator sa fie interpretate doar de catre medic. Acesta poate stabili tratamentul optim, analizand informatiile obtinute in urma investigatiilor si starea clinica a pacientului.

Valori crescute

Prezenta leucocitelor (celulelor albe) este asociata cu un proces infectios sau cu patologii inflamatorii. Un numar crescut de leucocite, alaturi de multe hematii si mucos este specific afectiunilor, precum:

• colita ulceroasa;
• colita indusa de antibiotice;
• infectia cu bacteriile: Escherichia coli, Yersinia, Campylobacter.

O valoare moderata a leucocitelor poate fi semnul pentru:

• colita indusa de antibiotice,
• infectia cu Shigella;
• infectia cu Entamoeba (amoebiaza).

Valori scazute

Absenta leucocitelor din proba de scaun, in prezenta manifestarilor clinice ale sindromului diareic poate indica:

• infectie cu Clostridium, Staphylococcus, Vibrio cholerae (holera);
• infectie parazitara (Giardia);
• infectii virale.

Consultul medical este important a se realiza cat mai repede de la aparitia simptomelor. La copii, sindromul diareic netratat corespunzator poate conduce la deshidratare si la complicatii severe, chiar si la deces. Medicul realizeaza un examen clinic detaliat in cadrul consultatiei si recomanda investigatiile necesare. Dupa obtinerea rezultatelor, vizita la medic este utila pentru prescrierea tratamentului optim. Insa, pentru ca tratamentul sa aiba o eficienta crescuta, este esential ca pacientul sa inteleaga patologia diagnosticata. Pentru aceasta, poate adresa medicului intrebari, precum:

• Ce semnificatie au rezultatele obtinute?
• Cum se administreaza corect tratamentul?
• Ce schimbari ale stilului de viata sunt indicate?
• Cum poate fi prevenita transmiterea infectiei?
• Care sunt metodele de a reduce riscul de a dezvolta complicatii?