Coprocultura

Coprocultura este o investigatie care permite identificarea microorganismelor patogene prezente in materiile fecale. Acestea determina adesea si unele simptome, dar nu sunt suficiente pentru confirmarea diagnosticului.

Printre indicatiile realizarii acestei investigatii se afla:

• identificarea agentului patogen;
• stabilirea diagnosticului;
• eficacitatea tratamentului;
• monitorizarea evolutiei bolii;
• recunoasterea recidivelor.

In cadrul efectuarii coproculturii sunt realizate 2 etape:

• examinarea macroscopica;
• realizarea culturii microorganismelor.

Examinarea macroscopica

Examinarea macroscopica presupune analiza vizuala a probei de fecale. Unele caracteristici particulare ale scaunului potÈ› constitui indicii importante in orientarea diagnosticului. Dintre acestea fac parte:

• culoarea;
• consistenta;
• prezenta mucusului, a sangelui.

In functie de culoarea pe care o au materiile fecale, pot fi suspectate urmatoarele afectiuni:

• materii fecale rosii sau cu zone rosii – hemoragie (tract digestiv inferior) sau coloratie data de alimente;
• materii fecale negre – hemoragie (tract digestiv superior), exces de fier;
• materii fecale deschise la culoare sau albe (icter);
• materii fecale galbene – malabsorbtie intestinala, boala celiaca;
• materii fecale verzi – consum crescut de legume verzi, in cazul unui scaun de consistenta diareica se suspecteaza infectia cu Salmonella.

Realizarea culturii microorganismelor

Dupa realizarea unei examinari macroscopice, proba din materiile fecale este supusa prelucrarii prin tehnici speciale. Astfel, proba este omogenizata, pentru a asigura o distributie uniforma a patogenilor. Ulterior, o cantitate mica din acest amestec este inoculata pe suprafata unui mediu de cultura. Recipientul care contine mediul de cultura inoculat este amplasat intr-un incubator la temperatura de 37॰C si la o umiditate corespunzatoare.

In aproximativ 2 zile, cultura bacteriana se dezvolta, iar microorganismele pot fi identificate. Acest proces se realizeaza prin evaluarea urmatoarelor criterii:

• aspectul culturii;
• dimensiunea culturii;
• rezultatele obtinute la teste efectuate cu ajutorul unor substante prin care se determina metabolitii produsi de bacterii.

Coprocultura este recomandată atunci când se suspectează o infecție intestinală. Acest test poate fi utilizat pentru a detecta o varietate de boli, cum ar fi:

• infecÈ›ii intestinale: (Salmonella, E.coli, Shigella, Clostridium, Campylobacter, Yersinia);
• boala inflamatorie intestinală;
• sindromul colonului iritabil.

De asemenea, coprocultura poate fi recomandată pentru pacienții care prezintă simptome precum:

• diaree;
• dureri abdominale sau crampe;
• stari de greata;
• varsaturi;
• febră;
• sângerări rectale.

O alta indicatie a coproculturii este in cazul persoanelor care sunt predispuse la a dezvolta infectii intestinale. Astfel, un risc crescut al acestor afectiuni il au:

• copiii;
• varstnicii;
• persoanele imunodeprimate;
• personalul medical;
• persoanele care calatoresc in zone cu o prevalenta ridicata a afectiunilor gastrointestinale.

Este important de remarcat ca prin intermediul coproculturii nu pot fi detectate toate tipurile de infecții intestinale sau parazitii intestinali. Ca urmare, aceasta se poate insoti si de alte teste, precum PCR (Polymerase chain reaction – reactia de polimerizare in lant), care poate determina agentul patogen prin recunoasterea materialului genetic specific acestuia.

Recoltarea probei se face din materiile fecale emise spontan. Este important ca inainte de prelevare sa fie evitate urmatoarele:

• administrarea antibioticelor;
• utilizarea cremelor sau a lubrifiantilor perianal sau intrarectal;
• folosirea supozitoarelor.

De asemenea, este foarte important a curata zona perianala inainte de recoltare. In acest mod, contaminarea probei cu bacterii aflate la nivel cutanat este redusa. Tot pentru a nu contamina proba cu alti agenti patogeni nu este indicat ca materiile fecale sa fie prelevate direct din vasul de toaleta, ci de pe o suprafata curata.

Alte indicatii cu privire la recoltarea optima a probei constau in:

• utilizarea unui recipient special (coprorecoltor);
• prelevarea materiilor fecale cu tija atasata capacului coprorecoltorului;
• alegerea unor portiuni din materiile fecale de dimensiuni reduse (cat un bob de fasole);
• optarea pentru zone cu mucus sau cu striuri sanguinolente, in lipsa acestora, recoltarea se face din 3-4 zone diferite.

Dupa obtinerea probei, aceasta necesita a fi transportata cat mai repede la laborator. In cazul in care transportul nu se poate realiza repede, este indicat a mentine proba la frigider, pentru cel mult 10 ore.

Rezultatele obtinute in cadrul acestei investigatii pot fi:

• pozitive (agentii patogeni sunt identificati in materiile fecale);
• negative (agentii patogeni nu sunt prezenti sau nu au fost identificati).

In functie de rezultatele obtinute, medicul stabileste tratamentul optim. In unele situatii coprocultura necesita a fi repetata.

Medicul este persoana cea mai apta pentru a-ti raspunde la intrebarile pe care le ai, dar si pentru a-ti explica cauza afectiunilor diagnosticate si metodele de tratament. Cunoasterea anumitor informatii te ajuta sa intelegi ce metode sunt utile pentru a asigura vindecarea, dar si pentru a preveni astfel de infectii in viitor. Pentru aceasta, pot fi utile urmatoarele intrebari:

• Ce semnificatie are rezultatul coproculturii?
• Care sunt metodele de tratament?
• Pentru cat timp este necesara administrarea tratamentului?
• Ce modificari ale stilului de viata amelioreaza simptomele?
• Infectia este contagioasa?
• Ce masuri de preventie sau de recidiva exista?