Indice Homa – evaluarea homeostatica a rezistentei la insulina

Indicele HOMA este o investigatie care permite identificarea rezistentei la insulina. Prin urmare, testul este realizat pentru a determina:

• suspiciunea de rezistenta la insulina;
• evaluarea pacientilor cu sindrom metabolic;
• determinarea riscului de accident vascular cerebral.

Pentru realizarea indicelui HOMA se aplica o formula matematica ce are in componenta sa valoarea insulinei si a glicemiei. Acesti parametri sunt masurati dimineata, pentru a obtine valori cat mai concludente. S-a evidentiat ca nivelul de insulina prezinta modificari in functie de valoarea glicemiei din sange. Astfel, studiind cele doua valori se poate determina daca un pacient prezinta rezistenta la insulina. Testul are o sensibilitate crescuta, de aceea este des utilizat in practica medicala.

Rezistenta la insulina reprezinta o situatie clinica in care efectul insulinei asupra celulelor este mult diminuat. Cauzele pentru care se intampla aceasta pot fi urmatoarele:

• mutatii ale receptorului de insulina;
• numar diminuat al receptorilor;
• anticorpi anti-receptor de insulina;
• anticorpi anti-insulina;
• capacitate scazuta de legare a insulinei;
• defecte ale sintezei moleculei de insulina.

Testul HOMA este indicat in principal persoanelor care prezinta o parte sau toate caracteristicile sindromului metabolic, precum:

• glicemia bazala ≥ 100 mg/dl (miligrame pe decilitru);
• circumferinta abdominala la femei > 80 cm (centimetri);
• circumferinta abdominala la barbati > 94 cm;
• nivelul HDL-colesterolului < 40mg/dl;
• nivelul trigliceridelor ≥ 150 mg/dl;
• tensiunea arteriala ≥ 130/85 mmHg (milimetri coloana de mercur).

Alte situatii cand indicele HOMA este recomandat pot fi:

• obezitate;
• indice de masa corporala (IMC) > 28 kg/m²;
• diabet zaharat de tip II;
• sindromul ovarelor polichistice.

Pentru determinarea indicelui HOMA este necesara o proba de sange venos. Aceasta este prelevata dimineata, pe nemancate. Pacientul nu necesita o pregatire speciala inainte de recoltare.

Etapele procedurii de recoltare constau in:

• plasarea unui garou la nivelul bratului;
• realizarea asepsiei zonei cu alcool sanitar;
• efectuarea punctiei venoase;
• aplicarea unui pansament la finalizarea procedurii.

Procesul de prelevare a sangelui are o durata scurta si nu este dureros. Cu toate acestea, pacientul poate simti un disconfort redus in momentul punctiei. Riscul de infectii sau de sangerari este foarte redus. Mentinerea unei usoare presiuni cu degetele de la mana opusa la nivelul punctiei scade riscul de a dezvolta echimoze (vanatai). Chiar daca se formeaza, echimozele dispar spontan in cateva zile.

Rezultatele sunt emise de laboratorul de analize medicale in aproximativ 3 zile. In cazul adultilor interpretarea rezultatelor obtinute se face in functie de valorile de referinta considerate a fi normale. In cazul copiilor, medicul va interpreta rezultatele in functie de valorile furnizate de laboratorul de analize medicale si de starea medicala a pacientului.
Fiecare laborator are termene de execuție diferite, iar intervalul de referință este diferit în funcție de aparatele pe care se lucrează.

O valoare considerata a fi normala si care semnifica lipsa rezistentei la insulina este data de un indice HOMA < 2. Valorile mai crescute au urmatoarea interpretare:

Rezistenta la insulina reprezinta o situatie patologica care predispune pacientul la dezvoltarea unor boli metabolice, precum diabetul zaharat sau afectiuni cardiovasculare. Intelegerea riscului de boala care se asociaza cu o rezistenta crescuta la insulina este importanta pentru pacient, deoarece aceasta este strans corelata cu stilul de viata al acestuia. De aceea, dupa aflarea rezultatelor este esential a merge la medic pentru interpretare, diagnosticare, dar si recomandari ce pot reduce riscul de a dezvolta anumite afectiuni. In acest scop, pacientul poate adresa medicului intrebari, precum:

• Ce semnificatie are indicele HOMA obtinut?
• Cum influenteaza indicele HOMA starea de sanatate?
• Ce schimbari ale stilului de viata sunt necesare?
• Care este cea mai potrivita dieta?
• Cum pot fi normalizate rezultatele analizelor?