Intoleranta la gluten, cunoscuta si sub numele de boala celiaca, este o afectiune cronica autoimuna care afecteaza sistemul digestiv si alte sisteme ale corpului. Apare atunci cand sistemul imunitar reactioneaza in mod anormal la gluten, o proteina prezenta in grau, secara si orz. Consumul de gluten in cazul persoanelor cu boala celiaca poate duce la inflamatie si deteriorarea mucoasei intestinului subtire, ceea ce impiedica absorbtia adecvata a nutrientilor.
Aceasta afectiune poate cauza simptome precum diaree, balonare, oboseala cronica, pierdere in greutate si anemie. Pentru un diagnostic corect, testele pentru intoleranta la gluten sunt esentiale, inclusiv analize de sange pentru anticorpi specifici si biopsii intestinale.
Diferenta dintre intoleranta si alergie
Intoleranta la gluten, sau boala celiaca, este adesea confundata cu alergia la gluten, dar cele doua afectiuni sunt foarte diferite. In timp ce boala celiaca este o reactie autoimuna, alergia la gluten este o reactie alergica a sistemului imunitar, care implica producerea de anticorpi impotriva glutenului. Simptomele alergiei pot include mancarimi, umflaturi, dificultati de respiratie sau reactii anafilactice severe, in timp ce intoleranta la gluten provoaca leziuni intestinale si afecteaza absorbtia nutrientilor. Un alt aspect important este ca intoleranta la gluten poate avea efecte pe termen lung, precum malnutritia si cresterea riscului de osteoporoza sau alte boli autoimune, in timp ce alergia la gluten tinde sa fie mai acuta si de scurta durata.
Valori de referinta pentru intoleranta la gluten
Pentru diagnosticarea precisa a intolerantei la gluten, medicii analizeaza mai multi markeri specifici.
Valoare mare
- Anticorpi anti-transglutaminaza tisulara (tTG-IgA): >10 U/mL
- Anticorpi anti-endomisium (EMA): >20 U/mL
Valoare mica
- Anticorpi anti-transglutaminaza tisulara (tTG-IgA): <4 U/mL
- Anticorpi anti-endomisium (EMA): <20 U/mL
Nota: Valorile de referinta pot varia in functie de laboratorul sau clinica unde se efectueaza analizele pentru boala celiaca.
Scopul analizei intoleranta la gluten
Scopul principal al analizei este diagnosticarea bolii celiace, identificarea severitatii afectiunii si monitorizarea eficacitatii tratamentului prin dieta fara gluten. Testele pot ajuta la confirmarea inflamatiei cauzate de consumul de gluten si la evaluarea nivelului de anticorpi dupa eliminarea acestuia din alimentatie. In plus, analiza poate fi utilizata pentru a exclude alte afectiuni cu simptome similare, precum sindromul de colon iritabil sau intoleranta la lactoza. Diagnosticarea timpurie este cruciala pentru prevenirea complicatiilor pe termen lung, cum ar fi malnutritia, osteoporoza sau infertilitatea.
Ce masoara analiza intoleranta la gluten
Analiza intoleranta la gluten masoara prezenta anticorpilor specifici care indica o reactie autoimuna la gluten. Acesti markeri sunt esentiali pentru diagnosticarea bolii celiace.
Markeri principali
- Anticorpi anti-transglutaminaza
- Anticorpi anti-endomisium
- Anticorpi anti-gliadina
Cand este recomandata analiza intoleranta la gluten
Analizele pentru intoleranta la gluten sunt recomandate in mai multe situatii. Cele mai frecvente includ:
1. Simptome digestive persistente: balonare, diaree cronica, dureri abdominale sau constipatie.
2. Antecedente familiale de boala celiaca: riscul este mai mare daca rudele de gradul I au aceasta afectiune.
3. Afectiuni autoimune asociate: diabetul de tip 1, tiroidita autoimuna sau hepatita autoimuna pot fi legate de boala celiaca.
De asemenea, testarea poate fi utila pentru copiii cu probleme de crestere sau adultii cu anemie inexplicabila.
Pregatirea pacientului pentru analiza de intoleranta la gluten
Pentru rezultate precise ale testului de intoleranta la gluten, pacientul trebuie:
- Sa nu elimine glutenul din alimentatie inainte de testare
- Sa mentina o dieta normala cel putin 6 saptamani inainte de test
- Sa informeze medicul despre medicamentele curente
Intrebari pentru medic despre intoleranta la gluten
Iata cateva intrebari importante pe care sa i le adresezi medicului:
1. Cat de des trebuie repetate analizele dupa diagnosticare?
2. Ce alimente trebuie evitate complet?
3. Exista riscul dezvoltarii altor afectiuni autoimune?
4. Care sunt complicatiile netratarii bolii celiace?
5. Este necesara testarea membrilor familiei?
6. Cat timp dureaza pana la ameliorarea simptomelor dupa eliminarea glutenului?