0319108 
Astmul bronsic este o afectiune respiratorie cronica, ce afecteaza milioane de oameni, la nivel global, inclusiv o proportie semnificativa din populatia Romaniei. Caracterizat prin inflamarea si ingustarea cailor respiratorii (bronhoconstrictie), astmul poate cauza dificultati de respiratie, tuse si senzatie de sufocare. Desi nu exista un remediu definitiv pentru astm, simptomele pot fi evitate sau reduse, cu ajutorul unui plan de tratament corespunzator. Randurile urmatoare iti vor oferi o perspectiva detaliata asupra astmului bronsic, astfel ca vei afla cate tipuri de astm exista, de ce apare, cum se manifesta astmul bronsic, dar si cum se trateaza.
- Ce este astmul bronsic
- Tipuri de astm bronsic
- Cauzele astmului bronsic
- Cum se manifesta o criza de astm bronsic
- Diagnostic
- Metode de tratament pentru astmul bronsic
Ce este astmul bronsic
Astmul bronsic este o boala cronica inflamatorie a cailor respiratorii, care provoaca episoade recurente de tuse, respiratie suieratoare (wheezing), senzatie de constrictie toracica si dificultati de respiratie. Aceste simptome apar pe fondul inflamatiei si al ingustarii cailor respiratorii, ceea ce face ca aerul sa circule mai greu prin bronhii. Severitatea si frecventa acestor episoade pot varia semnificativ de la o persoana la alta, unii pacienti ajungand sa se confrunte cu simptome severe, care le afecteaza calitatea vietii.
In astmul bronsic, caile respiratorii devin hipersensibile la numerosi stimuli, precum alergenii, infectiile, efortul fizic sau temperaturile foarte scazute. Atunci cand caile respiratorii sunt expuse la un factor declansator, sistemul imunitar reactioneaza exagerat, provocand inflamatie si producerea excesiva de mucus. Acest proces duce la ingustarea cailor respiratorii si la dificultati de respiratie.
Astmul poate debuta la orice varsta, insa este diagnosticat cel mai frecvent in copilarie. Desi nu se cunoaste un tratament definitiv pentru aceasta afectiune, evitarea factorilor declansatori si administrarea unui tratament simptomatic potrivit pot ajuta la tinerea sub control a manifestarilor.
Tipuri de astm bronsic
Astmul bronsic nu este o afectiune cu simptomatologie si evolutie uniforme, ci poate varia in functie de factorii declansatori, simptome si de raspunsul la tratament. Iata principalele tipuri de astm bronsic, fiecare avand particularitatile sale, in ceea ce priveste cauzele si modul de manifestare.
Astmul alergic
Astmul alergic (sau astmul bronsic extrinsec) este cel mai frecvent tip de astm bronsic si este declansat de expunerea la alergeni specifici, precum polenul, praful, mucegaiul, parul de animale sau acarienii de praf. Persoanele cu astm alergic pot prezenta si alte afectiuni conexe, precum rinita alergica sau eczemele. Tratamentul astmului alergic presupune administrarea de medicamente cu rol bronhodilatator, antiinflamator, medicamente antihistaminice si, in unele cazuri, imunoterapie sau terapie de desensibilizare.
Astmul non-alergic
Acest tip de astm nu este asociat cu prezenta unor alergii si poate fi declansat de factori precum infectiile virale, stresul, exercitiile fizice, temperaturile scazute sau iritantii chimici. Persoanele cu astm non-alergic pot avea simptome asemanatoare cu cele ale astmului alergic, dar fara o legatura clara cu alergenii.
Astmul indus de efort
Astmul indus de efort apare atunci cand efortul fizic intens declanseaza simptome de astm, cum ar fi tusea, wheezingul sau dificultatile de respiratie. Acest tip de astm poate afecta atat sportivii, cat si persoanele active ocazional.
Astmul ocupational
Astmul ocupational este provocat de expunerea la substante iritante sau alergene la locul de munca (vapori chimici, praf, gaze sau fum). Diagnosticul si tratamentul necesita, in primul rand, identificarea substantelor responsabile pentru aceasta problema. In astfel de cazuri, se vor recomanda evitarea expunerii la substantele cu pricina si, in unele cazuri, chiar schimbarea locului de munca.
Astmul cu debut tardiv
Aceasta forma de astm apare la adulti si este, adesea, mai severa decat formele care debuteaza in copilarie. Simptomele pot fi persistente si pot necesita un tratament intensiv. Cauzele pot include factori hormonali, alergii dobandite tarziu sau infectii respiratorii.
Cauzele astmului bronsic
Astmul bronsic este o afectiune multifactoriala, ceea ce inseamna ca este influentata de o combinatie de factori genetici si de mediu. Cunoasterea acestor cauze este necesara atat pentru prevenirea crizelor de astm, cat si pentru asigurarea unui tratament potrivit. Cei mai importanti factori declansatori ai astmului bronsic sunt reprezentati de:
- factori genetici – predispozitia genetica joaca un rol important in dezvoltarea astmului bronsic. Daca ai un istoric familial de astm, alergii sau rinita alergica, riscul de a dezvolta aceasta afectiune este mai crescut. Studiile genetice au identificat ca exista mai multe gene asociate cu inflamatia cailor respiratorii si raspunsul imun, care pot contribui la predispozitia la astm bronsic;
- alergeni – expunerea la alergeni obisnuiti (polenul, praful, acarienii, mucegaiul si parul de animale) poate declansa simptome de astm bronsic, la persoanele sensibile. Alergenii provoaca o reactie imuna exagerata la nivelul cailor respiratorii, conducand la inflamatie si la ingustarea bronhiilor;
- infectii respiratorii – infectiile virale si bacteriene ale tractului respirator, in special cele dobandite in copilarie, pot contribui la dezvoltarea astmului. Infectiile virale, asa cum sunt cele cauzate de virusul sincitial respirator (VRS) sau de rinovirusuri, pot afecta caile respiratorii si pot duce la inflamatii persistente;
- factori de mediu – poluarea aerului si expunerea la fumul de tigara (activ sau pasiv), produse chimice si iritanti industriali pot creste riscul de astm. Aerul poluat poate irita caile respiratorii si poate declansa sau agrava simptomele de astm;
- stilul de viata – obezitatea este un factor de risc important pentru astm, deoarece excesul de greutate poate duce la inflamatie sistemica si poate afecta functia pulmonara. De asemenea, dieta joaca un rol semnificativ – dietele bogate in fructe, legume si acizi grasi omega-3 pot avea un efect protector, in timp ce dietele bogate in grasimi saturate si zaharuri pot creste riscul de inflamatie si astm;
- factori ocupationali – expunerea la substante iritante la locul de munca poate declansa simptome de astm bronsic la adulti. Astmul ocupational este o problema frecventa in anumite industrii, precum constructiile, prelucrarea lemnului si industria chimica;
- factori hormonali – fluctuatiile hormonale pot influenta simptomele astmului, in special la femei. De exemplu, simptomele astmului pot fi mai severe in timpul menstruatiei, al sarcinii sau al menopauzei, din cauza modificarilor hormonale;
- activitatea fizica intensa – exercitiile fizice solicitante, in special in aer rece sau uscat, pot declansa simptome de astm, la unele persoane.
Cum se manifesta o criza de astm bronsic
Criza de astm bronsic, cunoscuta si sub numele de atac de astm, este un episod acut in care simptomele astmului se agraveaza brusc, necesitand, adesea, interventie medicala. Printre simptomele unei crize de astm bronsic, se numara urmatoarele:
- dificultati de respiratie – una dintre cele mai evidente manifestari ale unei crize de astm este dificultatea de a respira. Aceasta poate varia de la respiratie greoaie pana la senzatia de sufocare, pe fondul bronhospasmului. Pacientul poate simti ca nu poate inspira suficient aer sau ca expiratia este blocata;
- respiratie suieratoare (wheezing) – respiratia suieratoare este un sunet ascutit si strident, produs in timpul respiratiei, cauzat de trecerea aerului prin caile respiratorii ingustate. Acest simptom este adesea mai pronuntat la expiratie;
- tuse persistenta (tuse astmatica) – tusea este un simptom frecvent al crizei de astm si poate fi uscata sau productiva. Deseori, tusea se agraveaza in timpul noptii sau dimineata devreme si poate fi, de asemenea, declansata de efortul fizic intens, ras, plans sau expunerea la aer rece;
- senzatie de constrictie toracica – din cauza spasmului bronsic, pacientii cu astm se pot confrunta cu o senzatie de presiune sau strangere la nivelul pieptului, ceea ce poate fi incomod si poate contribui la dificultatile de respiratie;
- respiratie rara, cu expir prelungit – in timpul unei crize de astm, respiratia poate deveni rara (bradipnee) cu cresterea timpului expirator. ; Persoanele in criza de astm inspira profund dar au dificultati in expirarea aerului din plaman, din cauza constrictiei bronsice si secretiei vascoase din bronhiolele mici.
- anxietate si panica – dificultatile de respiratie si senzatia de sufocare pot provoca anxietate si panica, ceea ce poate agrava simptomele astmului;
- oboseala si slabiciune – o criza severa de astm poate fi deosebit de obositoare, deoarece corpul consuma mai multa energie pentru a incerca sa respire, decat in mod normal.
Ce trebuie sa faci in timpul crizei de astm
O criza de astm bronsic poate fi extrem de neplacuta si te poate speria, mai ales daca te confrunti pentru prima data cu o astfel de problema. Iata cativa pasi pe care ii poti urma atunci cand treci printr-un episod acut de astm:
- Utilizeaza inhalatorul de urgenta. Pacientii cu astm ar trebui sa aiba intotdeauna la indemana un inhalator de urgenta (spray pentru astm), de obicei, un bronhodilatator cu actiune rapida, precum salbutamolul. Acesta ajuta la dilatarea rapida a cailor respiratorii si la ameliorarea simptomelor;
- Stai intr-o pozitie confortabila, de preferat in sezut sau usor inclinat inainte, pentru a usura respiratia. Evita sa te culci pe spate;
- Apeleaza la exercitiile de respiratie controlata, pentru a reduce anxietatea provocata de criza de astm;
- In cazul in care criza a fost declansata de un alergen sau un iritant specific, incearca sa te indepartezi de sursa respectiva cat mai repede posibil;
- Daca simptomele nu se amelioreaza rapid, dupa utilizarea inhalatorului de urgenta, sau daca acestea se agraveaza, solicita asistenta medicala de urgenta, astfel incat sa previi complicatiile grave.
Daca prezinti simptome specifice astmului bronsic, solicita o programare la medicul specialist pneumolog, pentru a primi ingrijirea de care ai nevoie.
Diagnostic
Diagnosticul astmului bronsic presupune o serie de evaluari clinice si teste de laborator menite sa confirme prezenta bolii, sa excluda alte afectiuni cu simptome similare si sa stabileasca severitatea acestei probleme de sanatate.
Medicul te va intreba despre simptomele actuale, frecventa si severitatea acestora, precum si orice factori declansatori pe care i-ai identificat. Intrebarile specialistului pot viza, de asemenea, antecedentele familiale de astm, alergii sau alte afectiuni atopice. De asemenea, medicul va dori sa stie daca exista factori prezenti in mediul profesional sau in viata de zi cu zi, care ar putea contribui la simptomele de astm. Apoi, specialistul va efectua un examen fizic, in cadrul caruia iti va asculta plamanii cu ajutorul unui stetoscop, pentru a identifica eventualele sunete respiratorii anormale, asa cum este wheezingul.
Testele functionale pulmonare (spirometria)
Spirometria este un test deosebit de important pentru diagnosticarea astmului bronsic. Acest test masoara volumul de aer pe care il poti inspira si expira, precum si viteza cu care poti expira aerul. Rezultatele pot indica obstructia cailor respiratorii si modul in care acestea raspund, dupa administrarea unui bronhodilatator. Indicatorii principali evaluati sunt reprezentati de:
- volumul expirator fortat in prima secunda (VEF1) – cantitatea de aer pe care o poti expira in prima secunda de expiratie fortata;
- capacitatea vitala fortata (CVF) – cantitatea totala de aer pe care o poti expira dupa o inspiratie profunda.
Testele de provocare bronsica
Aceste teste sunt utilizate pentru a evalua reactivitatea cailor respiratorii la anumite substante sau in anumite conditii. Un exemplu in acest sens este testul cu metacolina sau histamina, care presupune inhalarea unei substante ce poate provoca ingustarea cailor respiratorii la persoanele cu astm. Daca VEF1 scade semnificativ dupa inhalarea metacolinei sau a histaminei, testul indica prezenta astmului.
Testele alergice
Se pot efectua teste cutanate sau teste de sange, pentru a identifica alergenii specifici care pot declansa simptomele de astm. Identificarea si evitarea acestor alergeni pot fi esentiale pentru gestionarea eficienta a astmului.
Daca te confrunti cu simptome specifice alergiei, in clinicile Poliana, poti beneficia de pachetul de analize panel alergeni mixt.
Radiografia toracica
Desi radiografia toracica nu este o investigatie specifica diagnosticarii astmului, aceasta poate ajuta la excluderea altor afectiuni pulmonare care pot provoca simptome similare, asa cum sunt infectiile pulmonare, bronsita alergica, bronsita astmatiforma sau bronsita cronica obstructiva.
Diagnosticul precis al astmului bronsic se stabileste doar de catre un medic specialist si este important pentru dezvoltarea unui plan de tratament personalizat si pentru monitorizarea evolutiei bolii.
Metode de tratament pentru astmul bronsic
Tratamentul astmului bronsic este adaptat fiecarui pacient in parte, in functie de severitatea si frecventa simptomelor, precum si de raspunsul la tratament. Scopul principal al tratamentului este de a controla simptomele, de a preveni crizele de astm si de a mentine o functie pulmonara normala. Iata principalele metode de tratament utilizate in gestionarea astmului bronsic:
Medicamente pentru astmul bronsic
Planul terapeutic pentru astmul bronsic este unul complex si variaza de la un caz la altul. Unii pacienti necesita administrarea de medicamente de control, in timp ce, la alte persoane, poate fi necesara utilizarea medicatiei de salvare, cu administrare in crizele acute.
Medicatia de control pe termen lung este administrata zilnic, pentru a preveni aparitia simptomelor si a crizelor de astm. Ea include:
- corticosteroizi inhalatori – ajuta la reducerea inflamatiei cronice a cailor respiratorii. Substantele din aceasta clasa utilizate cel mai frecvent sunt budesonida, fluticazona si beclometazona;
- agonisti beta-2 adrenergici cu actiune lunga – aceste medicamente, printre care se numara salmeterolul si formoterolul, sunt utilizate in combinatie cu glucocorticosteroizii inhalatori, pentru a mentine relaxarea cailor respiratorii pe termen lung;
- modificatori de leucotriene – medicamentele din aceasta clasa, precum montelukast, ajuta la prevenirea inflamatiei si a constrictiei cailor respiratorii, fiind o alternativa sau un supliment la corticosteroizii inhalatori;
- teofilina – este un bronhodilatator cu actiune de lunga durata, care ajuta la dilatarea cailor respiratorii, insa necesita monitorizare atenta, din cauza potentialelor efecte secundare.
Medicatia de urgenta (de salvare) este utilizata pentru a oferi o ameliorare rapida a simptomelor acute, in timpul unei crize de astm. Ele includ:
- agonisti beta-2 adrenergici cu actiune scurta – salbutamolul este medicamentul utilizat cel mai frecvent, pentru a deschide rapid caile respiratorii si a usura respiratia;
- anticolinergice – ipratropiul este utilizat, uneori, in combinatie cu agonistii beta-2 adrenergici cu actiune scurta, pentru a sprijini bronhodilatatia in timpul unei crize de astm.
In cazul unei crize de astm, este esential sa urmezi pasii din planul de actiune si sa stii cum sa utilizezi corect inhalatoarele de urgenta. Daca simptomele nu se amelioreaza rapid, dupa administrarea medicamentului de urgenta, este important sa soliciti imediat asistenta medicala.
Medicamente pentru controlul alergiilor sunt administrate la pacientii cu astm alergic, pentru a reduce semnificativ simptomele acestei afectiuni. Acestea includ:
- antihistaminice – medicamentele precum cetirizina, levocetirizina sau loratadina ajuta la reducerea reactiilor alergice.
- imunoterapia specifica cu alergen – vaccinurile sau tratamentele sublinguale cu alergeni sunt utilizate pentru a desensibiliza treptat sistemul imunitar la anumiti alergeni.
Tratament astm bronsic la copii
Astmul la copii necesita o abordare terapeutica specializata, avand in vedere particularitatile si nevoile specifice ale acestora. Obiectivul principal al tratamentului este de a tine sub control simptomele, de a preveni crizele acute si de a-i asigura copilului o viata cat mai normala.
Pentru controlul pe termen lung, copiii cu astm persistent sunt adesea tratati cu corticosteroizi inhalatori, care ajuta la reducerea inflamatiei cronice a cailor respiratorii. In unele cazuri, pot fi administrati si modificatori de leucotriene (montelukast) sau beta 2-agonisti cu actiune lunga. In timpul crizelor de astm, medicamentele cu actiune rapida, precum salbutamolul, au un rol important in usurarea respiratiei.
Educatia parintilor si a copiilor este un aspect extrem de important, astfel incat copilul sa stie cum sa utilizeze corect inhalatorul pentru astm bronsic si sa invete cum sa identifice si sa evite factorii declansatori. Nu in ultimul rand, este necesara monitorizarea constanta a starii copilului, prin vizite periodice la medic. Astfel, specialistul va putea observa evolutia bolii si, daca va fi necesar, va ajusta tratamentul pentru o mai buna eficienta.
Vrei sa verifici starea de sanatate a copilului tau? Vino la centrele Poliana si solicita pachetul de analize pentru copii.
O abordare terapeutica eficienta a astmului bronsic presupune colaborarea stransa cu medicul si respectarea planului de tratament. Desi este o afectiune complexa, cu un tratament corespunzator, persoanele cu astm bronsic pot duce o viata normala si activa. Daca prezinti simptome specifice sau banuiesti ca ai putea suferi de astm bronsic, nu ezita sa soliciti asistenta medicala, pentru a beneficia de un diagnostic corect si de un plan de tratament eficient.
Bibliografie
