Boala Parkinson

Boala Parkinson este o afectiune a creierului, ce afecteaza sistemul nervos si partile corpului controlate de nervi. Boala provoaca probleme cu miscarea, sanatatea mintala, somnul, durerea si alte probleme de sanatate.

Afectiunea se inrautateste in timp, iar in prezent nu exista tratament pentru ea, dar terapiile si medicamentele pot reduce simptomele. Simptomele comune includ tremurat, contractii musculare dureroase si dificultati de vorbire.

Persoanele afectate de boala Parkinson au un grad ridicat de dizabilitate si au nevoie de ingrijire. Multi oameni cu boala Parkinson dezvolta si dementa.

Boala apare, de obicei, la persoanele in varsta, dar si persoanele mai tinere pot fi afectate, iar barbatii sunt afectati mai des decat femeile.

Cauza bolii ramane una necunoscuta, dar persoanele cu antecedente de boala in familie au un risc mai mare. De asemenea, expunerea la poluarea aerului, pesticide si solventi poate creste riscul de a dezvolta aceasta boala.

Simptome

In general, simptomele bolii Parkinson se dezvolta lent, de-a lungul anilor. Progresia lor poate fi diferita de la o persoana la alta, din cauza diversitatii manifestarilor bolii.

Adesea, simptomele incep intr-o zona a corpului si, de obicei, se manifesta mai mult pe acea parte, chiar si dupa ce semnele bolii incep sa afecteze membrele.

Astfel, printre simptomele bolii Parkinson se pot regasi:

• Tremorul: tremuratul ritmic incepe, de obicei, intr-un membru, adesea mana sau degete. Poti observa miscari necontrolate ale degetului mare si ale aratatorului. De asemenea, mana iti poate tremura cand este in repaus, dar sa incetineasca atunci cand faci diferite sarcini.
• Miscari incetinite, lente, afectiunea cunoscuta sub numele de bradikinezie. In timp, boala Parkinson poate incetini miscarea, facand sarcinile simple dificile si consumatoare de timp. Pasii pot deveni mai mici sau poate fi dificil sa te ridici de pe un scaun. De asemenea, poti incepe sa iti tarsai picioarele in timp ce mergi.
• Rigiditatea muschilor: poate aparea in orice parte a corpului. Muschii rigizi pot fi durerosi si iti pot limita miscarea.
• Probleme cu pozitia si echilibrul: postura ta poate deveni una aplecata. De asemenea, poti cadea sau avea probleme de echilibru. Este posibil sa resimti o scadere a capacitatii de a efectua miscari inconstiente, inclusiv sa clipesti, sa zambesti sau sa iti balansezi bratele atunci cand mergi.
• Schimbari de vorbire: poti incepe sa vorbesti incet sau rapid sau sa eziti inainte de a vorbi. Discursul poate fi mai mult monoton decat sa aiba modele de vorbire obisnuite.
• Schimbari de scriere: iti poate deveni dificil sa scrii, iar scrisul tau poate fi unul mic.

De asemenea, te poti confrunta cu o serie de simptome non-motorii, precum:

• tulburari cognitive;
• tulburari de sanatate mintala;
• dementa;
• tulburari de somn;
• dureri;
• tulburari senzoriale.

Daca te confrunti cu oricare dintre simptomele asociate cu boala Parkinson, programeaza-te la medic. Este importanta nu doar diagnosticarea, ci si excluderea altor cauze ale simptomelor.

Prevalenta bolii Parkinson s-a dublat in ultimii 25 de ani. Estimarile globale din 2019 au aratat ca peste 8,5 milioane de persoane sufera de aceasta boala, care a provocat 329.000 de decese. Cifra reprezinta o crestere de peste 100%  fata de anul 2000.

Cauze ale bolii Parkinson

In boala Parkinson, anumite celule nervoase, respectiv neuronii din creier, se descompun treptat sau mor. Multe dintre simptomele bolii Parkinson sunt cauzate de pierderi de neuroni, care produc un mesager chimic in creier numit dopamina. Cand nivelurile de dopamina scad, aceasta provoaca activitate neregulata a creierului, ceea ce duce la probleme cu miscarea si alte simptome ale bolii Parkinson.

Cauza bolii Parkinson este una necunoscuta in prezent, dar exista mai multi factori care par sa joace un rol in aparitia afectiunii, printre care:

Genele: cercetatorii au identificat modificari genetice specifice care pot provoca boala Parkinson, dar acestea sunt mai putin frecvente, cu exceptia cazurilor rare in care mai multi membri ai familiei sunt afectati de boala Parkinson. Cu toate acestea, anumite variatii ale genelor par sa creasca riscul de aparitie a bolii Parkinson, dar cu un risc relativ mic, pentru fiecare dintre acesti markeri genetici.

Factori de mediu: expunerea la anumite toxine sau factori de mediu poate creste riscul de aparitie ulterioara a bolii Parkinson, dar riscul este mic.

Cercetatorii au observat, de asemenea, ca in creierul persoanelor cu boala Parkinson apar multe schimbari. Nu este insa clar de ce se produc. Aceste modificari includ:

• Prezenta corpilor Lewy: aglomerari de substante specifice din celulele creierului sunt markeri microscopici ai bolii Parkinson. Acestia se numesc corpi Lewy, iar cercetatorii cred ca ei sunt un indiciu important ai cauzei bolii Parkinson.
• Alfa-sinucleina gasita in corpii Lewy: desi in corpii Lewy se gasesc multe substante, oamenii de stiinta cred ca una importanta este proteina naturala alfa-sinucleina, numita si a-sinucleina. Ea se gaseste in toti corpii Lewy, intr-o forma aglomerata, in care celulele nu se pot descompune. Aceasta este in prezent un factor important in cercetarile referitoare la boala Parkinson. Cercetatorii au descoperit proteina alfa-sinucleina aglomerata in lichidul spinal al persoanelor care mai tarziu dezvolta boala Parkinson.

Factori de risc

Exista mai multi factori de risc ce pot duce la aparitia bolii Parkinson. Acestia pot fi:

Varsta: cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea bolii Parkinson este inaintarea in varsta. Varsta medie de debut este cea de 60 de ani.

Genul: barbatii sunt mai predispusi decat femeile la a dezvolta boala Parkinson.

Genetica: persoanele care au un parinte sau un frate care sufera de boala Parkinson au un risc de doua ori mai mare de a dezvolta boala Parkinson.

Cauze de mediu: expertii medicali sunt de parere ca factorii de mediu pot contribui la declansarea bolii Parkinson.

Printre factorii de mediu se numara:

• expunerea la substante chimice agricole, cum ar fi pesticide si erbicide;
• lucrul cu metale grele, detergenti si solventi au fost implicati si studiati pentru o legatura mai clara dintre diferite substante si boala Parkinson.

Cu toate acestea, este putin probabil ca majoritatea oamenilor care dezvolta boala Parkinson sa faca acest lucru din cauza expunerii la factorii de mediu.

Trauma la cap: loviturile repetate in cap – ca in cazul boxerilor -, ar putea creste riscul de a dezvolta boala Parkinson, dar in acest moment cercetatorii nu stiu cu o certitudine de 100% ca aceasta provoaca boala.

Complicatii

Boala Parkinson este adesea insotita de probleme suplimentare, precum:

Dificultati de gandire: este posibil sa ai probleme cognitive, cum ar fi dementa. Acestea apar, de obicei, in stadiile ulterioare ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt de obicei ajutate de medicamente.

Depresie si schimbari emotionale: este posibil sa ai depresie, uneori in stadii foarte incipiente. Administrarea unui tratament pentru depresie te poate ajuta sa faci fata celorlalte provocari ale bolii Parkinson.

Schimbari emotionale: cum ar fi frica, anxietatea sau pierderea motivatiei. Ai putea primi medicamente pentru a trata aceste simptome.

Probleme la inghitire: pot aparea dificultati la inghitire pe masura ce boala progreseaza. Saliva se poate acumula in gura din cauza inghitirii incetinite, ceea ce duce la salivare.

Probleme de mestecat si alimentatie: in stadiul avansat, boala Parkinson afecteaza muschiicavitatii bucale, ingreunand mestecatul. Acest lucru poate duce la sufocare si o alimentatie deficitara.

Tulburari de somn: persoanele cu boala Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecventa pe tot parcursul noptii, trezirea devreme sau adormirea in timpul zilei.

Probleme cu vezica urinara, inclusiv incapacitatea de a controla urina sau dificultati la urinare.

Constipatie: multe persoane cu boala Parkinson dezvolta constipatie, in principal din cauza tractului digestiv mai lent.

De asemenea, te poti confrunta cu:

Tensiunea arteriala modificata: este posibil sa te simti ametit, mai ales cand stai in picioare, din cauza unei scaderi bruste a tensiunii arteriale.

Disfunctia mirosului: este posibil sa ai probleme cu simtul mirosului, respectiv dificultati in a identifica anumite mirosuri sau diferenta dintre ele.

Oboseala: multi oameni cu boala Parkinson isi pierd energia si se confrunta cu oboseala, mai ales mai tarziu in cursul zilei. Cauza nu este intotdeauna cunoscuta.

Durere: Unele persoane cu boala Parkinson sufera de durere, fie in anumite zone ale corpului, fie in intregul corp.

Disfunctie sexuala: unele persoane cu boala Parkinson pot observa o scadere a dorintei sau a performantei sexuale.

Diagnostic

Punerea unui diagnostic precis al bolii Parkinson poate fi complicata. Medicii trebuie sa cantareasca cu atentie simptomele, antecedentele familiale si alti factori pentru a ajunge la o concluzie. Diagnosticul standard al bolii Parkinson in acest moment este cel clinic. Asta inseamna ca nu exista niciun test, cum ar fi un test de sange, care sa poata da un rezultat concludent. In schimb, anumite simptome fizice trebuie sa fie prezente pentru a cataloga starea unei persoane drept boala Parkinson.

Deoarece nu exista un screening sau un test concludent, pacientii cu boala Parkinson foarte precoce pot sa nu indeplineasca criteriile de diagnostic clinic. Pe de alta parte, aceasta lipsa de specificitate inseamna ca ai putea fi diagnosticat cu boala Parkinson, pentru a afla mai tarziu ca suferi de o alta afectiune care imita boala Parkinson.

Pana de curand, lista de verificare a standardului de aur pentru diagnostic a venit de la Banca de creier a Societatii pentru Boala Parkinson din Marea Britanie. A fost un screening pe care medicii l-au urmat pentru a determina daca simptomele pe care le-au vazut se potrivesc cu boala. In prezent, standardul este considerat depasit. Recent, au intrat in uz noi criterii de la Societatea Internationala de Parkinson si tulburari de miscare. Aceasta lista reflecta cea mai actuala intelegere a afectiunii si permite medicilor sa ajunga la un diagnostic mai precis, astfel incat pacientii sa poata incepe tratamentul in stadii incipiente.

Ce cauta medicii cand diagnosticheaza boala Parkinson

Anumite semne si simptome fizice – observate de pacient sau de cei apropiati – sunt de obicei cele care determina o persoana sa se prezinte la medic. Iata care sunt simptomele cel mai des observate de pacienti sau de familiile acestora, respectiv:

• tremur;
• bradikinezie;
• rigiditate;
• instabilitatea posturii.

Odata ce pacientul ajunge la cabinetul medicului, acesta va face urmatoarele:

• obtine un istoric medical si efectueaza examenul fizic;
• intreaba despre medicamentele luate in prezent, dar si in trecut. Unele medicamente pot provoca simptome care imita boala Parkinson.
• Efectueaza un examen neurologic, testand agilitatea, tonusul muscular, mersul si echilibrul.

Nu exista niciun test de laborator sau imagistic care sa fie recomandat sau definitiv pentru boala Parkinson. Cu toate acestea, in 2011, U.S. Food and Drug Administration a aprobat o scanare imagistica numita DaTscan. Aceasta tehnica permite medicilor sa vada imagini detaliate ale sistemului dopaminergic al creierului.

Un DaTscan implica o injectare a unei cantitati mici de medicament radioactiv si un scaner de tomografie computerizata cu emisie de foton unic (SPECT), similar cu un RMN. Medicamentul se leaga de transmitatorii de dopamina, aratand unde se afla neuronii dopaminergici din creier. Neuronii dopaminergici sunt sursa de dopamina in creier. O pierdere de dopamina este ceea ce duce la boala Parkinson.

Rezultatele unui DaTscan nu pot arata ca ai Parkinson, dar  pot ajuta medicul sa confirme un diagnostic sau sa excluda  boala  Parkinson.

Indiciile despre boala  apar uneori inainte de simptomele motorii  si inainte de un diagnostic oficial. Ele  se numesc simptome prodromale. Acestea includ pierderea simtului mirosului, o tulburare de somn numita tulburare de comportament REM, constipatie continua care nu este explicata altfel si tulburari de dispozitie, cum ar fi anxietatea si depresia.

Cercetarile asupra acestor si a altor simptome precoce sunt promitatoare pentru testarea si diagnosticarea exacte.

Tratament

In prezent, nu exista tratament pentru boala Parkinson, dar sunt disponibile terapii care ajuta la ameliorarea simptomelor si la mentinerea calitatii vietii.

Aceste tratamente includ:

• terapii de sustinere, cum ar fi fizioterapia;
• medicamente;
• chirurgie (potrivite doar pentru unele persoane).

In stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil sa nu ai nevoie de niciun tratament, deoarece simptomele sunt de obicei usoare. In schimb,  este posibil sa ai nevoie de vizite regulate la medicul tau curant, astfel incat starea ta sa poata fi monitorizata.

Un plan de ingrijire adecvata trebuie convenit cu echipa de asistenta medicala si cu familia sau ingrijitorii. Acesta va sublinia tratamentele si ajutorul de care ai nevoie acum si ceea ce este posibil sa ai nevoie in viitor. Planul ar trebui revizuit in mod regulat.

Terapii de sustinere

Exista mai multe terapii care pot face viata cu boala Parkinson mai usoara si te pot ajuta sa faci fata simptomelor de zi cu zi. Asfel, medicul iti poate recomanda:

Fizioterapie: un kinetoterapeut poate lucra cu tine pentru a ameliora rigiditatea musculara si durerile articulare prin miscare si exercitii fizice. Kinetoterapeutul isi propune sa faca miscarea mai usoara si sa iti imbunatateasca mersul si flexibilitatea.

Ergoterapie: un terapeut ocupational poate identifica zonele cu dificultati in viata de zi cu zi, cum ar fi sa te imbraci sau sa ajungi la magazin. El te poate ajuta sa gasesti solutii practice si sa te asiguri ca locuinta ta este configurata corespunzator. Acest lucru te va ajuta sa iti menti independenta cat mai mult timp posibil.

Terapie de vorbire si limbaj: multe persoane cu boala Parkinson au dificultati de inghitire (disfagie) si probleme cu vorbirea. Un terapeut de vorbire si limbaj te poate ajuta sa ameliorezi aceste probleme, cu ajutorul exercitiilor de vorbire si inghitire sau prin furnizarea de tehnologie de asistenta.

Sfaturi de dieta

Pentru unele persoane cu boala Parkinson, modificarea dietei poate ajuta la ameliorarea unor simptome.Aceste modificari pot include:

• cresterea cantitatii de fibre din dieta ta si consumarea unei cantitati suficiente de lichide, pentru a reduce constipatia;
• cresterea cantitatii de sare din dieta si consumul de mese mici si frecvente, pentru a evita problemele cu tensiunea arteriala scazuta, cum ar fi ametelile cand te ridici brusc;
• modificarea dietei pentru a evita pierderea neintentionata in greutate.

Medicamente

Medicamentele pot fi utilizate pentru a ameliora simptomele principale ale bolii Parkinson, cum ar fi tremuratul si problemele de miscare. Dar nu toate medicamentele disponibile sunt utile pentru toata lumea, iar efectele pe termen scurt si lung ale fiecaruia sunt diferite. In mod obisnuit, sunt utilizate trei tipuri principale de medicamente, respectiv:

• levodopa;
• agonisti ai dopaminei;
• inhibitori ai monoaminooxidazei B.

Prevenire

Deoarece cauza bolii Parkinson este necunoscuta, nu exista modalitati dovedite de a preveni boala, dar unele cercetari au aratat ca exercitiile fizice regulate ar putea reduce riscul aparitiei afectiunii.

Alte cercetari au aratat ca persoanele care consuma cofeina – care se gaseste in cafea, ceai si cola – fac boala Parkinson mai rar decat cei care nu beau. Ceaiul verde este, de asemenea, legat de un risc redus de a dezvolta boala Parkinson. Cu toate acestea, inca nu se stie daca cofeina protejeaza impotriva aparitiei bolii Parkinson sau ajuta in alt mod. In prezent, nu exista suficiente dovezi care sa sugereze ca un consum de bauturi cu cofeina protejeaza impotriva bolii Parkinson.

Surse:

www.hopkinsmedicine.org

www.who.int

www.mayoclinic.org

www.parkinson.org

www.nhs.uk