Antibioticele, o descoperire revolutionara a secolului XX, au salvat nenumarate vieti prin combaterea eficienta a infectiilor bacteriene. Desi miraculoase in actiunea lor, utilizarea lor incorecta poate duce la aparitia rezistentei bacteriene, o problema de sanatate publica majora care ameninta progresele medicale obtinute cu greu.
In continuare, poti descoperi mai multe informatii despre antibiotice, modul lor de actiune si rolul pe care il au, recomandarile de administrare si eventualele efecte adverse.
Ce sunt antibioticele?
Antibioterapie: cum actioneaza antibioticele?
Tipuri de antibiotice
Cand se administreaza antibiotice?
Cum se administreaza antibioticele?
Efecte secundare ale antibioticelor
Rezistenta bacteriana – o amenintare globala
Mituri si intrebari frecvente despre antibiotice
Alternative la antibiotice
Ce sunt antibioticele?
Antibioticele sunt o categorie de medicamente care lupta impotriva bacteriilor, microorganisme unicelulare responsabile pentru o varietate de infectii. Spre deosebire de antivirale, care combat infectiile virale, antibioticele actioneaza exclusiv asupra bacteriilor, distrugandu-le sau oprindu-le cresterea.
Bacteriile sunt organisme microscopice care traiesc in interiorul corpului uman, pe piele si in mediul inconjurator. Majoritatea bacteriilor sunt inofensive; unele dintre ele te ajuta sa iti pastrezi starea de sanatate. Dar cateva specii te pot imbolnavi, determinand simptome variabile: unele dintre ele sunt usoare si pot trece de la sine, altele sunt severe si te pot trimite la spital.
Scarlatina este una dintre cele mai frecvente infectii bacteriene care necesita tratament cu antibiotice, atat pentru a-i limita raspandirea in colectivitate, cat si pentru a preveni complicatii renale si cardiace severe.Afla mai multe despre scarlatina si despre tratament!
Acesta este, de altfel, motivul pentru care antibioticele sunt atat de importante: ele te pot ajuta sa te simti mai bine si, de multe ori, iti pot salva viata. Dar atunci cand vine vorba despre antibiotice, excesul este la fel de nociv ca lipsa lor: poate conduce la efecte adverse inutile si contribuie la problema globala a rezistentei la antibiotice.
Majoritatea oamenilor au nevoie de un tratament cu antibiotic la un moment dat, de-a lungul vietii. Cele mai multe persoane vor urma mai multe cure cu antibiotic. Poti profita de beneficiile antibioticelor pentru sanatate respectand recomandarile medicului curant in ceea ce priveste momentul si modul de administrare. Iar informatiile pe care ti le prezentam in continuare te pot ajuta sa intelegi mai bine de ce administrarea antibioticelor este bine sa fie reglementata.
Antibioterapie: cum actioneaza antibioticele?
Atunci cand discutam despre antibioterapie, este important de stiut ca antibioticele actioneaza in doua moduri principale:
Bactericid: omoara bacteriile prin distrugerea peretelui celular, blocheaza sinteza proteinelor sau a ADN-ului bacterian;
Bacteriostatic: opreste cresterea bacteriilor, permitand sistemului imunitar al organismului sa le elimine.
Exista o multitudine de tipuri de antibiotice, clasificate in functie de structura chimica, modul de actiune si spectrul de activitate asupra bacteriilor. Bacteriile sunt clasificate in Gram pozitive si Gram negative, in functie de afinitatea lor violetul de gentiana, un colorant folosit pentru a le examina la microscop. Bacteriile gram pozitive retin colorantul ( ex.stafilococi, streptococi, pneumococ) in timp ce alte bacterii nu au nicio afinitate pentru el ( ex. Escherichia coli, pseudomonas, etc) Unele dintre cele mai frecvente tipuri de antibiotice includ:
Peniciline: eficiente impotriva bacteriilor Gram-pozitive, precum Streptococcus pneumoniae si Staphylococcus aureus;
Cefalosporine: similare penicilinelor, antibioticele cefalosporine pot fi eficiente si impotriva bacteriilor Gram-negative;
Macrolide: utilizate pentru a trata infectii cu bacterii precum Mycoplasma pneumoniae si Chlamydia pneumoniae;
Aminoglicozide: eficiente impotriva bacteriilor Gram-negative rezistente la alte antibiotice;
Tetracicline: au un spectru larg de actiune, dar pot provoca efecte secundare gastrointestinale;
Fluorochinolone: utilizate pentru a trata o varietate de infectii, inclusiv pneumonie si infectii ale tractului urinar.
Cum se alege antibioticul potrivit?
Se intalneste adesea, in randul pacientilor, dorinta de a primi antibiotice puternice pentru infectii sau vehicularea de diverse nume de antibiotice, dar este foarte important sa intelegi ca alegerea antibioticului trebuie sa respecte cativa pasi importanti.
Exista mii de antibiotice si combinatii de antibiotice pe piata, iar medicul ti-l va recomanda pe cel pe care il considera potrivit intr-o situatie anume. Un antibiotic care a functionat bine pentru o anumita infectie, de pilda un antibiotic cu penicilina, se poate dovedi inutil in cazul alteia. Medicul tau cunoaste intreaga lista de antibiotice disponibila, clasificarea antibioticelor, compozitia lor chimica si modul in care functioneaza ele in organism si va putea sa iti prescrie, de pilda, un antibiotic cu spectru larg pentru infectii genitale, un alt antibiotic pentru infectii intestinale, un antibiotic pentru infectie in corp care sa difuzeze bine in zona ORL (sau in alta zona in care e necesara actiunea lui), un antibiotic pentru infectie la san care sa fie compatibil cu alaptarea, un antibiotic pentru rinichi care sa nu suprasolicite functia renala (daca aceasta este afectata) si asa mai departe.
De asemenea, este bine de stiut ca nu exista „cele mai puternice antibiotice”, ci doar antibiotice potrivite sau nepotrivite unei anumite infectii.
Infectiile din sfera ORL – nas, gat, urechi – sunt unele dintre cele mai frecvente motive pentru care se administreaza antibiotic. Pe de alta parte, majoritatea acestor infectii sunt determinate de virusuri, ceea ce face ca administrarea de antibiotic sa fie inutila. Aflace este amigdalita si in ce consta tratamentul corect!
Antibiograma si alegerea antibioticului potrivit
In mod ideal, administrarea antibioticelor ar trebui sa fie intotdeauna precedata de efectuarea unei antibiograme. Antibiograma este un test de laborator care evalueaza sensibilitatea bacteriilor la diferite tipuri de antibiotice. Aceleasi bacterii pot avea sensibilitati diferite la antibiotice in functie de mutatiile genetice si rezistenta capatate in timp. Acest test este esential in alegerea antibioticului potrivit pentru a trata o infectie bacteriana specifica.
Cum se realizeaza antibiograma?
Se recolteaza o proba biologica (sange, urina, sputa, puroi) care contine bacteriile ce cauzeaza infectia;
Proba este cultivata in laborator pentru a creste bacteriile;
Bacteriile cultivate sunt expuse la diferite antibiotice si concentratii de antibiotice;
Se evalueaza cresterea bacteriilor in prezenta fiecarui antibiotic.
Rezultatul antibiogramei
Rezultatul antibiogramei poate clasifica antibioticele in functie de sensibilitatea speciilor bacteriene identificate fata de ele:
Sensibile: bacteriile sunt inhibate sau distruse de antibiotic;
Intermediar sensibile: bacteriile sunt partial inhibate de antibiotic;
Rezistente: bacteriile nu sunt inhibate de antibiotic.
Antibiograma indica sensibilitatea bacteriei la diferite tipuri de antibiotice. Ce inseamna sensibil la antibiotic? Inseamna ca microorganismul in cauza este distrus sau ca inmultirea sa este blocata de antibioticul respectiv.
Medicul va alege un antibiotic specific, care este eficient impotriva bacteriei care cauzeaza infectia. In cazul infectiilor severe, se pot administra combinatii de antibiotice sau antibiotice cu spectru larg de actiune. Medicul va lua in considerare starea de sanatate a pacientului, alergiile la medicamente si alte tratamente pe care le urmeaza, pentru a alege antibioticul potrivit.
Beneficiile utilizarii antibiogramei
Utilizarea antibiogramei aduce cu sine o serie de avantaje importante, printre care:
Alegerea antibioticului potrivit: antibiograma reduce riscul de administrare a antibioticelor ineficiente sau la care bacteriile sunt deja rezistente; schimbarea antibioticului in timpul tratamentului poate fi realizata, cu respectarea unor reguli de siguranta, in cazul in care tratamentul a fost instituit inainte de a se primi rezultatele antibiogramei;
Tratament mai eficient: utilizarea antibioticului potrivit duce la un tratament mai eficient al infectiei si la o recuperare mai rapida a pacientului;
Combaterea rezistentei bacteriene: utilizarea judicioasa a antibioticelor, ghidata de antibiograma, contribuie la combaterea rezistentei bacteriene.
Cand se administreaza antibiotice?
Antibioticele sunt eficiente doar impotriva infectiilor bacteriene. Nu sunt eficiente impotriva infectiilor virale, asadar, medicii nu vor recomanda antibiotic pentru raceala si gripa. Medicii vor prescrie antibiotice doar daca o infectie bacteriana este confirmata sau suspectata.
Factori importanti de luat in considerare:
Tipul de bacterie: alegerea antibioticului potrivit depinde de tipul de bacterie care cauzeaza infectia. Medicul va efectua teste pentru a identifica bacteria responsabila;
Severitatea infectiei: infectiile severe pot necesita antibiotice mai puternice sau administrate pe cale intravenoasa;
Sensibilitatea bacteriei: unele bacterii pot fi rezistente la anumite antibiotice. Medicul va testa sensibilitatea bacteriei la diferite antibiotice pentru a alege cel mai eficient tratament.
Antibioticele si infectiile virale – o diferentiere cruciala
O greseala frecventa consta in administrarea antibioticelor pentru infectiile virale cum ar fi raceala si gripa. Antibioticele sunt ineficiente impotriva virusurilor. Utilizarea lor incorecta pentru infectii virale contribuie la rezistenta bacteriana si nu amelioreaza simptomele.
Desi antibioticele nu trateaza infectiile virale, ele pot preveni suprainfectarea organismului cu specii de bacterii oportuniste, in perioadele in care sistemul imunitar nu functioneaza la parametri optimi. Descoperace este infectia cu HIV/SIDA si ce impact are aceasta asupra imunitatii!
Cum sa identificam o infectie bacteriana?
Uneori, diferentierea intre o infectie bacteriana si una virala poate fi dificila. Simptomele pot fi similare, dar pot exista unele indicii care sa ne orienteze:
Durata simptomelor: infectiile virale tind sa se rezolve in 7-10 zile, in timp ce infectiile bacteriene pot dura mai mult;
Febra: o febra persistenta, mai ales cu frisoane, poate sugera o infectie bacteriana;
Flegmon: prezenta puroiului sau a unei zone rosii, calde si dureroase la atingere poate indica o infectie bacteriana;
Analize de sange: hemoleucograma completa ajuta in mod semnificativ la diferentierea intre infectiile bacteriene si cele virale.
Cum se administreaza antibioticele?
Efectul antibioticelor depinde nu numai de alegerea corecta a grupei de antibiotice, ci mai ales de administrarea lor corecta. In administrarea antibioticelor regulile urmatoare sunt esentiale:
Respecta instructiunile medicului: ia medicamentul conform prescriptiei, respectand doza, durata tratamentului si frecventa administrarii;
Nu intrerupe tratamentul: chiar daca te simti mai bine, este important sa finalizezi tratamentul conform prescriptiei pentru a te asigura ca infectia este complet eliminata. Intreruperea antibioticului prea devreme favorizeaza si aparitia fenomenului de rezistenta bacteriana;
Ia antibioticul in timpul mesei sau dupa mese: unele antibiotice se administreaza in momente specifice: antibioticul inainte sau dupa masa optimizeaza absorbtia intestinala a acestuia;
Anunta medicul despre alte medicamente: este important sa informezi medicul despre orice alte medicamente pe care le iei, deoarece pot exista interactiuni;
Spune medicului daca ai alergii: anunta medicul daca ai alergii la antibiotice sau alte medicamente.
Forme de administrare a antibioticelor
Exista mai multe forme de administrare a antibioticelor, care includ:
Antibiotice orale: cunoscute si ca antibiotic pastile, capsule sau casete, acestea se administreaza pe gura, cu o cantitate suficienta de lichid. Antibioticele pentru bebelusi si antibioticele pentru copii mici pot fi disponibile si sub forma de sirop;
Antibiotice topice: sunt medicamente care se aplica pe exteriorul corpului din categoria cremelor si unguentelor. Antibiotice topice sunt si picaturile oftalmice, nazale sau auriculare folosite pentru a trata diverse infectii;
Antibiotice injectabile si intravenoase: se administreaza prin intermediul unei injectii in muschi sau intr-o vena. Se folosesc, in general, pentru infectii grave.
Efecte secundare ale antibioticelor
Antibioticele pot provoca o serie de efecte secundare, cele mai frecvente fiind:
Diaree;
Greata si varsaturi; in caz de varsaturi dupa antibiotic, discuta cu medicul cum trebuie sa procedezi pentru a te asigura ca ai luat doza necesara;
Dureri abdominale;
Eruptii cutanate;
Efectele adverse ale antibioticelor pot fi si mai grave si pot include:
Reactii alergice severe;
Infectii fungice;
Probleme cu rinichii;
Leziuni hepatice.
In viata de zi cu zi avem tot felul de obiceiuri care ne pun ficatul la grea incercare; consumul de alcool si de medicamente este una dintre cele mai frecvente cauze ale aparitiei leziunilor hepatice. Afla cum sa sustii sanatatea ficatului printr-o alimentatie sanatoasa!
Protejarea organismului in timpul tratamentului cu antibiotice
Desi antibioticele sunt esentiale in lupta impotriva infectiilor bacteriene, ele pot perturba echilibrul florei intestinale naturale, formate din bacterii benefice. Acest dezechilibru creste riscul aparitiei unor efecte secundare gastrointestinale, precum diareea dupa antibiotice si candidoza. E bine sa intelegi ca nu de la antibiotice faci candida, ci pentru ca acestea omoara bacteriile benefice si dau peste cap echilibrul florei normale a organismului.
Pentru a contracara acest efect, medicii pot recomanda urmatoarele masuri:
Probioticele: aceste suplimente alimentare contin bacterii vii care ajuta la refacerea florei intestinale si la reducerea diareei asociate antibioticelor;
Protectoare gastrice: inhibitorii de pompa de protoni sau antiacidele pot ajuta la ameliorarea iritatiei gastrice provocate de unele clase de antibiotice. Un pansament gastric pentru antibiotice trebuie administrat numai sub indrumarea medicului, pentru a nu interfera cu absorbtia substantei active in organism.
Administrarea antibioticelor si interactiunile cu alte substante
Pentru a maximiza eficienta antibioticelor si a minimiza riscul de efecte adverse, este esential sa fii atent la interactiunile lor cu alte substante:
Alcool: consumul de alcool in timpul tratamentului cu antibiotice poate interfera cu actiunea medicamentului si poate creste riscul de efecte secundare. Este recomandat sa eviti complet alcoolul pe durata tratamentului si cel putin o saptamana dupa finalizarea acestuia;
Lactate: unele antibiotice formeaza chelati cu calciul din lapte si produse lactate, reducand absorbtia medicamentului. Pentru a evita aceasta interactiune, consuma lactate la cel putin 2 ore dupa administrarea antibioticului sau opteaza pentru alternative fara lactoza.
Utilizarea antibioticelor in sarcina si alaptare
Utilizarea antibioticelor in sarcina si alaptare necesita o evaluare atenta a riscurilor si beneficiilor. Unele antibiotice trec in laptele matern, astfel incat administrarea lor trebuie facuta cu precautie si sub indrumarea medicului.
Rezistenta bacteriana – o amenintare globala
Utilizarea incorecta si excesiva a antibioticelor a contribuit la aparitia si raspandirea bacteriilor rezistente la antibiotice. Aceste bacterii multi-rezistente reprezinta o amenintare globala pentru sanatatea publica, deoarece infectiile cu astfel de bacterii devin din ce in ce mai greu de tratat.
Pentru a combate rezistenta bacteriana, este esential sa:
Utilizezi antibioticele doar la recomandarea medicului si sa respecti strict schema de tratament;
Nu administrezi antibiotice ramase de la tratamente anterioare;
Te vaccinezi pentru a preveni o parte dintre infectiile bacteriene care necesita tratament cu antibiotice.
Mituri si intrebari frecvente despre antibiotice
Exista o serie de mituri si intrebari despre antibiotice care inca circula cu o frecventa neasteptat de mare in randul populatiei si la care am decis sa raspundem in continuare:
Antibioticele pot vindeca orice infectie: antibioticele sunt eficiente doar impotriva infectiilor bacteriene. Nu au efect impotriva infectiilor virale, cum ar fi raceala si gripa.
Antibioticele pot intari sistemul imunitar: antibioticele nu stimuleaza sistemul imunitar. Ele actioneaza direct asupra bacteriilor care cauzeaza infectia.
Nu este necesar sa finalizezi tratamentul cu antibiotice daca te simti mai bine: este important sa finalizezi tratamentul cu antibiotice conform prescriptiei medicului, chiar daca te simti mai bine. Oprirea prematura a tratamentului poate duce la reaparitia infectiei si la cresterea riscului de rezistenta bacteriana.
Antibioticele pot fi utilizate ca profilaxie: antibioticele pot fi utilizate ca profilaxie (prevenire) a infectiilor bacteriene doar in anumite situatii specifice, la recomandarea medicului.
Ce se intampla daca iei doza dubla de antibiotic? Majoritatea antibioticelor sunt bine tolerate de organism, chiar si in doze mari; totusi, pentru mai multa siguranta, e bine sa contactezi medicul de indata ce ti-ai dat seama de greseala.
In cat timp se reface flora intestinala? Nu exista un raspuns precis la aceasta intrebare; depinde de echilibrul florei intestinale dinainte de tratament, de modul de administrare a antibioticului si a unui probiotic, de alimentatia pacientului (consum de fibre si alimente fermentate – iaurt, kefir, muraturi, vitamine din grupul B etc.)
In cat timp trece efectul antibioticelor din organism? Antibioticele sunt eliminate relativ repede din organism, motiv pentru care se administreaza la 6 ore, 8 ore, 12 ore sau o data pe zi. Unele antibiotice sunt formulate pentru eliberare prelungita si efect retard, iar in cazul lor eliminarea se face mai lent.
Ce se intampla daca iei prea multe antibiotice? Administrarea antibioticelor are si o serie de efecte secundare despre care am amintit deja. Pe de alta parte, curele repetate de antibiotic administrate de medic sunt probabil utile si necesare, iar medicul ia intotdeauna in calcul raportul risc/beneficiu inainte de a face o astfel de recomandare.
Ce se intampla daca iei antibiotic si bei alcool? Raspunsul depinde de antibiotic: uneori, combinatia de alcool si antibiotic scade eficienta acestuia din urma, alteori nu. In orice caz, pacientul trebuie sa fie constient de faptul ca atat antibioticul, cat si alcoolul, reprezinta o solicitare in plus pentru functia hepatica si sa evite consumul de alcool pe durata tratamentului cu antibiotic.
Antibioticul scade febra? Antibioticul nu are niciun efect asupra febrei. Pe de alta parte, efectul bactericid al antibioticului reduce procesele inflamatorii din organism si, in mod indirect, conduce si la scaderea febrei.
De ce apare febra dupa tratamentul cu antibiotice? Exista mai multe posibilitati pentru aceasta situatie. Este posibil ca pacientul sa fi contactat o noua infectie, pe fondul unui organism slabit de infectia anterioara. Este posibil ca pacientul sa aiba o infectie virala, care nu este influentata pozitiv de administrarea de antibiotic. In sfarsit, este posibil ca antibioticul ales sa nu fie eficient impotriva bacteriei vinovate de infectie, aceasta reluandu-si multiplicarea dupa incheierea tratamentului.
Ce faci daca uiti sa iei antibioticul? Daca ai uitat sa iei doza prescrisa la ora recomandata, ia-o imediat ce iti amintesti de ea. Nu lua doua doze de antibiotic simultan, pentru a o inlocui pe cea de care ai uitat.
Ce sunt antibioticele de rezerva? Antibioticele de rezerva sunt antibiotice puternice cu spectru larg care se utilizeaza numai cu aprobare speciala din partea conducerii spitalelor si numai in anumite situatii care nu au raspuns altor tratamente. Aceste masuri au ca scop prevenirea aparitiei rezistentei bacteriene fata de aceste antibiotice.
Este posibila intoxicatia cu antibiotic? Desi antibioticele au salvat milioane de vieti de-a lungul timpului, depasirea dozelor recomandate sau administrarea lor la persoane cu functia hepatica sau renala afectata poate conduce la intoxicatii. In cazul in care suspectezi o intoxicatie cu antibiotic, contacteaza cat mai repede medicul!
Alternative la antibiotice
Antibioticele sunt extrem de utile, dar trebuie utilizate cu responsabilitate si numai in situatiile in care sunt cu adevarat necesare. Uneori, ele nu pot fi inlocuite si reprezinta singura metoda de a salva viata unui pacient. Alteori,exista si alternative care merita luate in calcul. Pentru unele infectii bacteriene, pot fi luate in considerare alternative la antibiotice, cum ar fi:
Probioticele: pot ajuta la refacerea florei intestinale si la reducerea diareei asociate antibioticelor;
Unele alimente cum ar fi ceapa, usturoiul, ciupercile – ex. Reishi sau shiitake, varza, cuisoarele, mierea, propolisul, oregano sau ghimbirul au si efecte antibacteriene
Antisepticele: pot fi utilizate pentru a dezinfecta pielea sau mucoasele si a preveni infectiile, un exemplu este albastru de metilen utilizat si pentru infectiile faringiene sau renale sau produsele pe baza de iod sau argint in infectiile cutanate;
Antiviralele: sunt eficiente impotriva infectiilor virale, cum ar fi gripa.
Descoperirea antibioticelor a fost o etapa cruciala in istoria medicinei, salvand nenumarate vieti si imbunatatind calitatea vietii pentru milioane de oameni. Desi ne confruntam cu provocari legate de rezistenta bacteriana, eforturile continue ale cercetatorilor ne ofera speranta pentru viitorul combaterii infectiilor bacteriene. Numarul exact de antibiotice cunoscute si utilizate in prezent este dificil de precizat, dar se estimeaza ca exista peste 100 de clase si mii de molecule individuale. Alegerea antibioticului potrivit depinde de o serie de factori, inclusiv tipul de bacterie, spectrul de actiune al antibioticului, rezistenta bacteriana si profilul de siguranta. Utilizarea judicioasa a antibioticelor este esentiala pentru a combate rezistenta bacteriana si a mentine eficacitatea lor pe termen lung.
0319108 
