0319108 
Pneumotorax este termenul medical folosit pentru plamanul aflat in colaps, care se produce atunci cand aerul intra in spatiul din jurul plamanilor, spatiul pleural. Presiunea face ca plamanul sa nu se poata extinde atunci cand respiri.
Pneumotorax apare atunci cand o leziune deschisa in tesutul pulmonar sau peretele toracic face ca aerul sa patrunda in spatiul pleural. Cresterea presiunii aerului care rezulta din exteriorul plamanului face ca acesta sa se prabuseasca.
Pneumotoraxul poate fi traumatic sau netraumatic. Cel traumatic rezulta dintr-o leziune, precum o lovitura in piept, fractura unei coaste, rana unui glont sau perforarea cutiei toracice cu un obiect ascutit. Pneumotoraxul netraumatic poate aparea atunci cand exista o boala pulmonara, cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), dar se poate produce si fara un motiv aparent, la persoanele fara boala pulmonara (pneumotorax spontan).
Impactul pe termen lung al pneumotoraxului poate varia. Daca in spatiul pleural exista doar o cantitate mica de aer, este posibil sa nu mai apara complicatii. Daca volumul de aer este mai mare sau afecteaza inima, pneumotoraxul poate pune viata in pericol.
Tipuri de pneumotorax
Pe langa pneumotoraxul traumatic sau netraumatic, exista mai multe tipuri ale afectiunii. Te-ai putea confrunta cu unul sau mai multe in acelasi timp, respectiv:
- Pneumotoraxul simplu: este atunci cand tesuturile si organele dintre plamani nu sunt miscate.
- Pneumotoraxul primar, spontan: este atunci cand se intampla fara nicio cauza clara.
- Pneumotoraxul secundar spontan sau legat de boala;
- Pneumotoraxul de tensiune.
Simptome ale pneumotorax
Daca pneumotoraxul se produce ca urmare a unui traumatism, simptomele apar adesea in momentul leziunii sau la scurt timp dupa. Simptomele pneumotoraxului spontan pot aparea atunci cand o persoana este in repaus, respectiv se odihneste. Un atac brusc de durere in piept este adesea primul simptom.
Simptomele pot include:
- durere brusca, ascutita, in piept;
- accese de tuse
- respiratie rapida sau dificultati de respiratie (dispnee);
- culoarea albastra a pielii, ceea ce poarta numele de cianoza;
- un ritm cardiac rapid;
- tensiune arteriala scazuta;
- expansiunea pulmonara de o singura parte;
- un sunet gol daca bati pe piept (percutia cutiei toracice);
- vena jugulara marita;
- anxietate;
- oboseala.
Cauze ale pneumotorax
Un pneumotorax poate fi cauzat de:
- Leziune toracica: orice leziune contondenta sau penetranta a pieptului poate provoca colaps pulmonar. Unele rani pot aparea in timpul agresiunilor fizice sau accidentelor de masina, in timp ce altele pot aparea din neatentie, in timpul procedurilor medicale care implica introducerea unui ac in piept.
- Boala pulmonara: exista un risc mai mare ca tesutul pulmonar deteriorat sa se prabuseasca. Leziunile pulmonare pot fi cauzate de multe tipuri de boli de baza, cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), fibroza chistica, cancerul pulmonar sau pneumonie. Bolile chistice ale plamanilor, cum ar fi limfangioleiomiomatoza si sindromul Birt-Hogg-Dube, produc saci de aer rotunzi, cu pereti subtiri in tesutul pulmonar, care se pot rupe, ducand la pneumotorax.
- Vezicule de aer rupte: pe partea superioara a plamanilor se pot dezvolta mici vezicule de aer. Aceste vezicule de aer se fisureaza uneori – permitand aerului sa se scurga in spatiul care inconjoara plamanii.
- Ventilatie mecanica: un tip sever de pneumotorax poate aparea la persoanele care au nevoie de asistenta mecanica pentru a respira. Ventilatorul poate crea un dezechilibru al presiunii aerului in piept. In acest caz, plamanul poate colapsa complet.
Pneumotorax: factori de risc
In general, barbatii sunt mult mai predispusi la pneumotorax decat femeile. Tipul de pneumotorax cauzat de veziculele de aer rupte este cel mai probabil sa apara la persoanele cu varsta intre 20 si 40 de ani, mai ales daca persoana este foarte inalta si subponderala.
Boala pulmonara de baza sau ventilatia mecanica pot fi atat o cauza, cat si un factor de risc pentru pneumotorax.
Alti factori de risc includ:
- Fumatul: riscul de pneumotorax creste odata cu durata si cu numarul de tigari fumate, chiar si fara emfizem.
- Genetica: anumite tipuri de pneumotorax par sa apara in familii.
- Pneumotorax anterior: oricine a avut un pneumotorax prezinta un risc crescut de aparitie a altuia.
Complicatii ale pneumotorax
Pneumotoraxul poate duce la o serie de complicatii, dintre care unele pot pune viata in pericol. Ele includ:
- insuficienta respiratorie sau incapacitatea de a respira;
- edem pulmonar in urma tratamentului pentru pneumotorax;
- hemotoraxul: cand are loc patrunderea sangelui in cavitatea toracica;
- pneumopericard: cand aerul intra in cavitatea din jurul inimii;
- pneumoperitoneul: cand intra aer in spatiul din jurul tractului digestiv;
- fistula bronhopulmonara: cand se deschide un pasaj intre plamani si spatiul din jurul lor;
- atac de cord.
Pneumotoraxul de tensiune poate evolua rapid la:
- incapacitate de a respira;
- colaps cardiovascular;
Daca te confrunti cu simptome de pneumotorax, este esential sa soliciti ajutor medical de urgenta, de la primele semne.
Diagnosticarea pneumotoraxului
Pentru diagnosticare, prima data medicul va efectua un examen fizic. El iti va asculta respiratia, printr-un stetoscop, si iti va atinge pieptul pentru a vedea daca suna a gol.
Ulterior, probabil ca iti va prescrie efectuarea unor investigatii precum:
- Radiografie: cu ajutorul careia medicul poate vedea conturul plamanului.
- Scanare CT: cu ajutorul careia se obtine o imagine detaliata a plamanului tau.
- Dozarea gazelor din sangele arterial sau pulsoximetrie, pentru a masura cat de mult oxigen este in sangele tau.
- EKG, pentru a verifica cat de bine functioneaza inima.
Tratament pentru pneumotorax
Scopul tratarii unui pneumotorax este de a reduce presiunea asupra plamanului, permitandu-i sa se poata extinda din nou. In functie de cauza pneumotoraxului, un al doilea obiectiv poate fi prevenirea recidivelor. Metodele pentru atingerea acestor obiective depind de severitatea colapsului pulmonar si, uneori, de starea generala de sanatate.
Optiunile de tratament pot include:
- monitorizarea;
- aspiratia cu ac;
- inserarea tubului toracic;
- repararea nechirurgicala sau interventia chirurgicala.
Este posibil sa ti se administreze terapie suplimentara cu oxigen, pentru a accelera reabsorbtia aerului si expansiunea pulmonara.
Monitorizarea
Daca doar o mica parte a plamanului este colapsata, medicul iti poate monitoriza starea prin repetarea radiografiilor toracice, pana cand excesul de aer este complet absorbit si plamanul s-a expandat. Acest lucru poate dura cateva saptamani.
Aspiratia cu ac sau introducerea tubului toracic
Daca o zona mai mare a plamanului tau s-a prabusit, este posibil ca un ac sau un tub toracic sa fie folosit pentru a elimina excesul de aer. Un ac gol cu un tub flexibil mic (cateter) este introdus intre coaste in spatiul plin cu aer care apasa pe plamanul prabusit. Apoi, medicul scoate acul, monteaza o seringa la cateter si scoate excesul de aer. Cateterul poate fi lasat timp de cateva ore pentru a se asigura ca plamanul este reexpandat si pneumotoraxul nu reapare.
Introducerea tubului toracic
Un tub toracic flexibil este introdus in spatiul umplut cu aer si poate fi conectat la un dispozitiv cu valva unidirectionala, care elimina in mod continuu aerul din cavitatea toracica pana cand plamanul este expandat si vindecat.
Reparatie nechirurgicala
Daca un tub toracic nu a reexpandat plamanul, optiunile nechirurgicale pentru a inchide scurgerea de aer pot include:
- Folosirea unei substante pentru a irita tesuturile din jurul plamanului, astfel incat acestea sa se lipeasca si sa sigileze eventualele scurgeri. Acest lucru se poate face prin tubul toracic, dar se poate face si in timpul interventiei chirurgicale.
- Extragerea de sange din brat si plasarea in tubul toracic. Sangele creeaza un plasture fibrinos pe plaman, etansand scurgerea de aer.
- Trecerea unui tub subtire (bronhoscop) prin gat si in plamani, pentru ca medicul sa se poata uita la plamani si sa plaseze o supapa unidirectionala. Supapa permite plamanului sa se reexpandeze si scurgerii de aer sa se vindece.
Interventie chirurgicala
Uneori, poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a inchide scurgerea de aer. In cele mai multe cazuri, interventia chirurgicala poate fi efectuata prin incizii mici, folosind o camera minuscula cu fibra optica si instrumente chirurgicale inguste, cu maner lung. Chirurgul va cauta zona cu scurgeri sau blisterul de aer rupt si o va inchide.
Rareori, chirurgul va trebui sa faca o incizie mai mare intre coaste pentru a obtine un acces mai bun la scurgerile de aer multiple sau mai mari.
Prevenirea pneumotorax
Pentru a reduce riscul de colaps al plamanului, poti sa:
- renunti la fumat;
- eviti sau limitezi activitatile cu modificari drastice ale presiunii aerului, cum ar fi scufundarile si zborul. Daca planuiesti astfel de activitati, ia-ti masurile de precautie recomandate de medicul tau.
- mergi regulat la control, pentru a monitoriza orice afectiune pulmonara.
Daca ai anumite afectiuni medicale sau antecedente familiale de pneumotorax, este posibil sa nu poti preveni colapsul plamanului.
Surse:
