Ciroza hepatica: simptome, diagnostic, tratament

Ciroza hepatica apare atunci cand tesutul hepatic normal si sanatos este inlocuit cu tesut cicatricial nefunctional. Pe masura ce boala avanseaza, ficatul are tot mai putin tesut sanatos. Ciroza este considerata ca fiind ultimul stadiul al fibrozarii ficatului si poate fi provocata de numeroase afectiuni. Manifestarile bolii apar abia in stadii avansate, motiv pentru care consultul medical periodic este indicat pentru a stopa timpuriu avansul cirozei. In continuare, poti citi mai multe despre cauzele cirozei hepatice, simptomele sale, cum se trateaza, dar si despre cum ar trebui sa arate dieta bolnavului de ciroza.

• Cauze ale cirozei hepatice
• Simptome ale cirozei hepatice
• Complicatiile cirozei hepatice
• Diagnosticarea cirozei hepatice
• Cand sa mergi de urgenta la doctor
• Tratamentul pentru ciroza hepatica
• Alimentatia in ciroza hepatica
• Cum poti incetini progresia bolii

Cauze ale cirozei hepatice

Ciroza hepatica poate fi cauzata de boli cronice ale ficatului, care duc la deteriorarea progresiva a tesutului hepatic. Aceasta deteriorare nu cauzeaza imediat ciroza, intrucat simptomele specifice pot aparea chiar si dupa cativa ani. Cele mai frecvente cauze ale cirozei hepatice includ:

Alcoolismul cronic – reprezinta una dintre principalele cauze ale cirozei hepatice. Consumul excesiv, pe o perioada lunga de timp, poate duce la inflamatia ficatului si, in timp, la ciroza. Cantitatea de alcool si durata expunerii care determina aparitia cirozei difera de la o persoana la alta;

Hepatita virala cronica – hepatita de tip C cronica este o alta cauza frecventa a cirozei hepatice. Similar alcoolului, si hepatita C duce la inflamarea ficatului si poate evolua catre ciroza. Se crede ca aproximativ 25% dintre persoanele care au hepatita C cronica vor dezvolta ciroza hepatica. De asemenea, hepatita B si hepatita D pot duce la aparitia cirozei, insa intr-o mai mica masura decat hepatita C;

Steatohepatita nonalcoolica – apare ca urmare a acumularii de grasimi la nivelul ficatului, insa fara a fi cauzata de consumul de alcool. Prin acumularea de grasimi, apare inflamatia tesutului ficatului. Persoanele cu aceasta afectiune se confrunta deseori si cu alte probleme de sanatate, precum diabetul, boala arteriala coronariana, colesterolul marit, malnutritia proteica si, in general, o dieta nesanatoasa;

Bolile ductelor biliare – aceasta inflamatie limiteaza sau opreste bila sa mai ajunga in intestinul subtire. Prin blocarea sa la nivelul ficatului, provoaca inflamatie si poate duce la ciroza. Cele mai comune afectiuni ale ductelor biliare sunt ciroza biliara primitiva si colangita sclerozanta primitiva;

Bolile genetice – unele boli mostenite pot interfera cu metabolismul unor substante la nivelul ficatului. Acestea includ boala Wilson, bolile depozitelor de glicogen, hemocromatoza, deficitul de alfa-1 antitripsina (DAAT);

Unele boli autoimune – in special hepatita autoimuna, care apare pe fondul unei probleme a sistemului imunitar- pot fi implicate in declansarea cirozei hepatice..

Programeaza-te la o consultatie la unul dintre specialistii nostri pentru a-ti verifica starea de sanatate!

Alte posibile cauze ce apar cu o frecventa mai redusa includ:

• Infectiile – mai ales sifilisul sau schistosomiaza (afecteaza tractul urinar si intestinul si se manifesta prin dureri abdominale, diaree si sange in urina), dar si unele infectii bacteriene sau parazitare care afecteaza ficatul;
• Administrarea unor medicamente – in special metotrexatul, un imunosupresor, sau acetaminofenul (paracetamolul). Dozele prea mari de vitamina A sunt hepatotoxice, iar hipervitaminoza A cronica poate duce la aparitia inflamatiei hepatice;
• Expunerea la anumite substante hepatotoxice, asa cum este arsenicul, o substanta prezenta in natura;
• Ciroza cardiaca – daca inima nu functioneaza normal, sangele nu mai este pompat bine in corp si se acumuleaza la nivelul ficatului. Aceasta congestie poate duce la ciroza hepatica.

Factori de risc in ciroza hepatica

Pe langa cauzele mentionate mai sus, exista si o serie de factori de risc ce cresc probabilitatea de aparitie a cirozei hepatice:

• Consumul excesiv de alcool;
• Excesul ponderal si obezitatea;
• Comportamente care cresc riscul de infectie cu virusul hepatic – folosirea comuna a acelor si contactul sexual neprotejat pot creste probabilitatea de infectie cu hepatita B sau C, care, la randul ei, poate duce, in timp, la ciroza hepatica.

Simptome ale cirozei hepatice

In primele stadii ale bolii, ciroza hepatica este asimptomatica. Abia atunci cand deteriorarea hepatica s-a extins, incep sa apara primele simptome. Statistic, aproximativ 33% dintre pacienti nu dezvolta simptome. Atunci cand acestea apar, pot include:

• Febra;
• Oboseala;
• Paloare – pe fondul eliberarii de citochine, al anemiei sau al hipersplenismului;
• Lipsa poftei de mancare;
• Dificultati respiratorii;
• Greata si varsaturi;
• Mancarimi ale pielii;
• Scaune deschise la culoare;
• Icter – ingalbenirea pielii si a mucoaselor;
• Pete galbene in jurul ochilor;
• Vene sub forma unei panze de paianjen;
• Ginecomastie – marirea sanilor la barbati;
• Atrofie testiculara;
• Reducerea libidoului;
• Sangerari frecvente;
• Inrosirea palmelor;
• Sange in scaun;
• Urina de culoare inchisa, portocalie sau maronie;
• Invinetirea rapida a pielii chiar si in cazul unor traumatisme usoare;
• Pierderea sau cresterea brusca in greutate;
• Menstre anormale – apar din cauza dezechilibrarii productiei de hormoni si a metabolismului haotic;
• Dureri abdominale – pot aparea din cauza maririi ficatului, a formarii calculilor biliari sau a acumularii lichidului ascitic (lichid acumulat in zona abdominala).

Complicatiile cirozei hepatice

Lasata netratata, ciroza hepatica poate cauza complicatii grave, afectand chiar si alte organe. Mai jos sunt principalele complicatii asociate circulatiei sanguine:

• Hipertensiune portala (hipertensiune in venele care ajung la ficat) – reprezinta una dintre cele mai frecvente complicatii ale stadiului tardiv al cirozei. Evolutia bolii incetineste circulatia normala din zona ficatului si creste presiunea in vena porta. Aceasta din urma transporta sangele de la intestine si splina la ficat. Odata cu aparitia hipertensiunii portale, pot aparea hemoragii gastrointestinale, afectiuni renale grave, hipertensiune pulmonara;
• Edem si ascita, respectiv umflarea picioarelor si a abdomenului – tot din cauza hipertensiunii portale se acumuleaza lichid in picioare (edem) si in abdomen (ascita). Aceste efecte pot aparea ca urmare a incapacitatii ficatului de a produce proteine sanguine, asa cum este albumina. Retentia fluidelor in picioare si in zona abdominala poate cauza durere, deshidratare si dificultati respiratorii. Ascita reprezinta un factor de risc in aparitia peritonitei bacteriene;
• Encefalopatie hepatica – aceasta consta in acumularea de toxine in sange, pe fondul degradarii ficatului. In mod normal, acesta ar trebui sa detoxifice sangele, insa, odata ce ajunge sa fie fibrozat, nu mai poate indeplini aceasta functie. Prezenta toxinelor in sange poate cauza confuzie, schimbari de comportament, somnolenta si dificultati in locomotie. Cele mai grave simptome ale encefalopatiei hepatice constau in lipsa de raspundere la stimuli si chiar coma;
• Splenomegalie (marirea splinei) – hipertensiunea portala, aparuta din cauza cirozei hepatice, poate cauza modificari si la nivelul splinei. Drept urmare, scade numarul leucocitelor si al trombocitelor si apar simptome precum indigestia, durerile abdominale, sughiturile frecvente, vindecarea lenta a ranilor. Pe termen lung, pot aparea anemia, un risc mai mare de sangerari si infectii, cresterea riscului de rupere a splinei;
• Hemoragie – pe fondul hipertensiunii portale, sangele ajunge sa fie redirectionat spre venele mici, iar acestea isi maresc volumul si devin varice. Cantitatea suplimentara de sange poate duce la ruperea vaselor si la aparitia hemoragiilor interne. Daca sangerarile apar aproape de esofagul inferior sau in zona mucoasei stomacale, viata poate fi in pericol. In cazul in care ficatul este mult prea afectat pentru a produce factori coagulanti, sangerarea poate continua;
• Boala tromboembolica – scaderea numarului de trombocite si productia scazuta a factorului de coagulare pot face ca procesul de coagulare sa fie imprevizibil, crescand riscul de sangerare;
• Infectii frecvente – persoanele care au ciroza hepatica se confrunta si cu infectii, deoarece ficatul nu mai produce proteinele necesare pentru a combate agentii patogeni.

Alte complicatii ale cirozei hepatice includ:

• Malnutritie – ciroza poate afecta metabolizarea unor nutrienti in organism, ceea ce poate cauza slabiciune si pierderea in greutate;
• Icter – este un efect al ficatului bolnav, care nu mai poate elimina bilirubina din sange. Acest compus este un reziduu de culoare galben-maronie, care are rolul de a distruge hematiile imbatranite de la nivelul ficatului. Drept urmare, pielea capata nuante pale sau chiar galbene, la fel si pielea subtire din jurul ochilor, iar urina este inchisa la culoare;
• Boli ale oaselor – in unele cazuri, apar fenomenul de decalcifiere a oaselor (osteoporoza) si un risc mai mare de fracturi;
• Un risc mai mare de cancer hepatic – o parte a persoanelor care au cancer hepatic au si ciroza hepatica;
• Insuficienta hepatica acuta, suprapusa bolii hepatice cronice – apare atunci cand, pe fondul cirozei hepatice, apar noi inflamatii ale ficatului, iar functiile acestui organ se restrang. Medicii nu stiu de ce apare acest fenomen;
• Alte complicatii pot fi menopauza prematura, diabetul, pierderea masei musculare si deficitul nutritiv. Persoanele care au ciroza hepatica prezinta frecvent deficiente de vitaminele B1 si B2, vitamina A, vitamina C, vitamina D, vitamina E, magneziu si seleniu.

Diagnosticarea cirozei hepatice

In stadiile incipiente ale bolii, nu apar, de obicei, simptome. Frecvent, ciroza este descoperita ca urmare a unui set de analize de sange de rutina sau a unei ecografii abdominale, pentru o alta problema de sanatate. Dupa realizarea examenului fizic, medicul poate recomanda o serie de analize de sange. Cel mai adesea, acestea includ:

• TGP – acesta este o enzima prezenta in ficat, care ajuta la transformarea proteinelor in energie. Un nivel crescut poate aparea din cauza consumului excesiv de alcool sau a prezentei virusului hepatic;
• TGO – o enzima prezenta in muschi si ficat. Cresterea acesteia inseamna ca ficatul este degradat;
• ALP – o enzima prezenta in ficat, rinichi, sistemul digestiv si oase. Valorile crescute indica o problema a ficatului;
• GGT – o enzima prezenta in ficat, ductele biliare si pancreas. Valorile ridicate ajuta la diagnosticarea pe fondul alcoolismului cronic;
• Globulinele – acestea sunt proteine folosite de ficat pentru a combate infectiile. Valorile ridicate pot indica prezenta hepatitei, iar valorile scazute pot indica un deficit vitaminic sau ciroza cu o productie redusa de proteine;
• Albumina – o alta proteina produsa de ficat. Are rolul de a transporta hormonii si vitaminele in organism. Are un nivel redus, in cazul cirozei hepatice;
• Protrombina – o proteina produsa de ficat, ce contribuie la coagularea sangelui. Testarea sa consta in masurarea timpului necesar pentru coagularea sangelui;
• Bilirubina – pigmentul galben, produs la degradarea globulelor rosii. Un nivel ridicat inseamna prezenta cirozei;
• Testarea functiei renale – se verifica mai ales nivelul creatininei, deoarece, in stadiile avansate ale bolii, este afectata si functia renala. Un nivel ridicat al creatininei inseamna ca rinichii nu functioneaza normal;
• Teste pentru determinarea infectiilor virale – de exemplu, medicul poate recomanda testarea pentru hepatita B si C;
• Teste pentru determinarea hepatitei autoimune – este evaluat nivelul anticorpilor antinucleari. Pot indica ciroza hepatica cronica, pe fondul functionarii deficitare a sistemului imunitar.

Pentru mai multa precizie in stabilirea diagnosticului, medicul poate recomanda si o serie de investigatii imagistice:

• Elastografia prin RMN sau elastografia tranzitorie – depisteaza nivelul de rigiditate al ficatului si exclude necesitatea de a realiza o biopsie hepatica;
• RMN (rezonanta magnetica nucleara), tomografie computerizata (CT) si ecografia abdominala – ofera imagini ale ficatului si indicii cu privire la circulatia sanguina, dimensiunile ficatului si prezenta unor tumori;
• Biopsia hepatica – doctorul va lua o proba de tesut din ficat, pentru a o analiza. Acest test va ajuta la observarea severitatii, a gradului de extindere si a cauzei deteriorarii ficatului. Daca testele imagistice nu sunt concludente, poate fi efectuata o biopsie;
• Laparoscopie – medicul introduce un dispozitiv minuscul, laparoscopul, prevazut cu o camera video, printr-o incizie realizata in abdomen. Acest dispozitiv ajuta la observarea unui numar mai mare de detalii cu privire la zona vatamata a ficatului.

Cand sa mergi de urgenta la doctor

Este indicat sa mergi urgent la medic, daca apar urmatoarele simptome:

• Marirea dimensiunilor abdomenului;
• Cresterea brusca in greutate;
• Retentia crescuta de apa;
• Modificarea comportamentului si a gandirii;
• Sangerari care se opresc foarte greu.

De asemenea, daca observi urmatoarele simptome, este bine sa suni la 112:

• Sange in scaun sau voma;
• Dificultati respiratorii;
• Confuzie;
• Varsaturi continue;
• Febra care nu cedeaza.

Tratamentul pentru ciroza hepatica

Tratamentul cirozei depinde de cauza bolii, precum si de gradul de deteriorare a ficatului. De cele mai multe ori, medicul va recomanda realizarea periodica a unor investigatii, pentru a vedea semnele progresului bolii sau aparitia complicatiilor, in special a varicelor esofagiene sau a cancerului hepatic. Prin tratament, se urmaresc incetinirea progresului bolii, evitarea complicatiilor si reducerea simptomelor existente. In continuare, poti citi despre principalele forme de tratament pentru ciroza hepatica.

Tratamentul pentru cauza de baza a cirozei hepatice

Detectarea cirozei in fazele incipiente poate ajuta la reducerea evolutiei rapide a bolii. In acest sens, medicul poate recomanda luarea unor masuri.

• Tratamentul pentru dependenta de alcool – este vital ca persoanele care au ciroza hepatica sa inceteze consumul de alcool, deoarece acesta, chiar si in cantitati mici, este toxic pentru ficat. Daca renuntarea este dificila, medicul poate recomanda un program de tratament pentru dependenta;
• Pierderea in greutate – persoanele care au ciroza hepatica pe fondul bolii ficatului non-alcoolic pot avea o imbunatatire a simptomelor, daca slabesc si isi tin sub control nivelul glicemiei;
• Administrarea de medicamente pentru a preveni progresul deteriorarii ficatului – este indicata mai ales in cazul in care ciroza hepatica a fost provocata de hepatita B sau C, iar medicul va recomanda tratament specific pentru fiecare virus in parte. Prin administrarea de medicamente pentru tratarea infectiei cu virusul hepatitei C, cea mai frecventa forma hepatica ce duce la ciroza, scade riscul de complicatii, poate aparea regresul bolii, iar riscul de deces scade semnificativ;
• Administrarea unor medicamente pentru controlul altor cauze ale cirozei si pentru reducerea simptomelor – in cazul persoanelor depistate timpuriu, medicamentele pot incetini progresia bolii spre stadii cronice. Alte medicamente reduc oboseala, durerea si mancarimile pielii. Pentru a corecta malnutritia si pentru a preveni osteoporoza, sunt recomandate suplimente alimentare.

Tratamentul complicatiilor cirozei hepatice

Daca ciroza hepatica a ajuns in faze avansate, medicul va recomanda un plan de tratament pentru a reduce din complicatii. Acesta poate consta in:

• Reducerea excesului de lichid din organism – acest lucru se poate realiza printr-o dieta cu un continut redus de sodiu si administrarea de medicamente care ajuta la eliminarea retentiei de apa din organism; astfel, vor fi tinute sub control edemul si ascita. Uneori, acumularea de lichide poate necesita interventia chirurgicala, pentru a elimina fluidele. Daca este necesar, se va introduce un mic tub, numit stent portosistemic transjugular intrahepatic, in vena din interiorul ficatului. Acesta are rolul de a reduce presiunea sanguina si limiteaza acumularea de lichid in cavitatea abdominala;
• Tratamentul hipertensiunii portale – in general, sunt recomandate antihipertensive si medicamente pentru prevenirea hemoragiei severe. Periodic, se vor realiza endoscopii digestive, pentru a monitoriza starea de sanatate a venelor marite de la nivelul stomacului si al esofagului; monitorizarea si administrarea de medicamente vor ajuta la reducerea riscului de hemoragie. Daca iei alte medicamente sau nu le poti tolera pe cele recomandate de medic, este posibil sa fie nevoie de realizarea unei proceduri numite bandare de varice sau ligatura varicelor, pentru a preveni hemoragiile ulterioare;
• Tratamentul infectiilor – pentru a reduce riscul de infectii, medicul poate recomanda antibiotice. De asemenea, este indicata vaccinarea impotriva gripei, hepatitei si pneumoniei;
• Monitorizarea continua pentru a depista timpuriu cancerul hepatic (daca apare) – detectarea timpurie a cancerului de ficat ajuta la administrarea in timp util a tratamentului si creste sansele de recuperare completa;
• Prevenirea encefalopatiei hepatice – medicul prescrie medicamente pentru a preveni acumularea de toxine in sange;
• Transplantul hepatic – daca boala este intr-un stadiu avansat sau daca medicamentele nu ajuta la reducerea simptomelor, iar ciroza continua sa progreseze, transplantul hepatic poate deveni singura solutie de tratament. Transplantul consta in inlocuirea ficatului bolnav cu unul sanatos, provenit de la un donator decedat sau de la o persoana in viata. Candidatii pentru transplant de ficat trec printr-o serie de teste, pentru a determina daca sunt suficient de sanatosi pentru a se recupera in urma interventiei chirurgicale.

Alimentatia in ciroza hepatica

Dieta unei persoane cu ciroza hepatica depinde de nevoile sale specifice si de starea generala de sanatate. Exista, totusi, cateva principii generale care se aplica majoritatii bolnavilor:

• Evitarea alcoolului – orice cantitate de alcool este considerata toxica pentru sanatate, in cazul pacientilor care au ciroza hepatica. Consumul de alcool poate duce la progresul rapid al degradarii ficatului si chiar la insuficienta hepatica. De asemenea, consumul de alcool poate contribui la aparitia malnutritiei si creste riscul unor alte probleme de sanatate;
• Limitarea consumului de grasimi – organismul digera grasimi cu ajutorul bilei, lichidul galben-maroniu produs de ficat. Atunci cand ficatul este bolnav, productia de bila are de suferit si pot aparea simptome digestive. De asemenea, ficatul afectat de ciroza are dificultati in procesarea grasimilor;
• Gatirea corecta a carnii/fructelor de mare – persoanele cu ciroza hepatica se pot confrunta si cu limitarea functiilor sistemului imunitar. Astfel, bacteriile si virusurile prezente in carne pot cauza infectii grave, daca nu sunt gatite in mod corect. De exemplu, pentru a fi gatit, puiul are nevoie de o temperatura de 75 de grade Celsius, carnea de vita, de 70 de grade Celsius, cea de porc, de 65 de grade Celsius, cea de miel, de 70 de grade Celsius, iar pestele si fructele de mare se gatesc la aproximativ 63 de grade Celsius.

Pe langa schimbarea continutului dietei zilnice, este posibil sa fie nevoie sa schimbi si cantitatile de alimente consumate. Persoanele care au ciroza hepatica au un risc mai mare de malnutritie, astfel ca medicii recomanda cresterea consumului de calorii zilnice. 

Mai jos sunt principalele alimente pe care le poti consuma:

• Fructe si legume proaspete sau gatite fara unt, ulei sau sare;
• Oua;
• Peste;
• Pui sau curcan fara piele;
• Iaurt slab;
• Branza ricotta;
• Branza maturata, precum cheddar sau mozzarella;
• Nuci si seminte fara sare;
• Fasole si alte legume uscate (de exemplu, linte);
• Lapte cu un continut redus de grasimi;
• Cereale integrale;
• Paine, paste si gustari fara sare, din cereale integrale;
• Condimente proaspete sau uscate;
• Usturoi;
• Cuscus;
• Quinoa.

Mai jos sunt principalele alimente care ar trebui evitate:

• Fructele de mare crude;
• Produsele fast food si produsele prajite in ulei;
• Carnea rosie;
• Conservele de carne, supa sau legume;
• Gustarile procesate (snacksuri, cipsuri, covrigei etc.);
• Castraveti murati;
• Carnati;
• Sos de rosii (cu sare);
• Popcorn (cu sare);
• Paste, orez si paine alba;
• Uleiuri bogate in grasimi partial hidrogenate (ulei de palmier, ulei de cocos);
• Lactate integrale;
• Branza cu sare;
• Ketchup;
• Sos de soia;
• Dressing pentru salata, din comert.

Cum poti incetini progresia bolii

Mentinerea unui stil de viata sanatos si protejarea ficatului ajuta la reducerea riscului de ciroza hepatica. In acest sens, poti urma recomandarile de mai jos:

• Nu consuma alcool – daca ai ciroza hepatica, alcoolul poate cauza complicatii grave, chiar si in cantitati mici;
• Adopta o dieta sanatoasa, variata si echilibrata – include in dieta fructe, legume, carne slaba, cereale integrale. Limiteaza alimentele grase si prajite;
• Mentine o greutate sanatoasa – excesul ponderal poate agrava simptomele cirozei hepatice. Daca esti supraponderal sau obez, poti cere sfatul medicului, pentru intocmirea unui plan de slabit;
• Redu riscul de complicatii – evita contactul sexual neprotejat (acesta poate creste riscul de hepatita C) si vorbeste cu medicul, pentru a te vaccina impotriva hepatitei B;
• Ia medicamente doar la recomandarea medicului – unele medicamente sau suplimente alimentare, in special vitamina A, fierul si cuprul, in cantitati mari, pot agrava ciroza hepatica.

Evolutia cirozei hepatice depinde foarte mult de cauzele bolii, severitatea sa, de complicatiile care apar si de eficacitatea tratamentului. Administrarea de medicamente si controlul periodic sunt neutralizate, daca persoana bolnava continua sa consume alcool. Totusi, daca boala este detectata timpuriu, iar pacientul urmeaza instructiunile medicului, vindecarea ficatului este posibila.

Sursa foto: Shutterstock