Ciuperca unghiei (onicomicoza): ghidul complet pentru prevenire si remediere

Ciuperca unghiei, cunoscuta si sub denumirea de onicomicoza, este o infectie fungica ce afecteaza tesuturile unghiale. Desi nu este o afectiune ce pune viata in pericol, aceasta poate ajunge sa cauzeze un disconfort cronic, un aspect neplacut si, totodata, un sentiment de izolare sociala. Infectia este larg raspandita, iar aproximativ 10% din intreaga populatie este afectata la un moment dat in timpul vietii.

In cele ce urmeaza, vei afla mai multe despre ce este onicomicoza (ciuperca unghiei), care sunt cauzele, simptomele, diagnosticul, modalitatile de tratament de electie, dar si modurile de prevenire ale ciupercii unghiei.

• Ce este micoza unghiei
• Diagnosticul ciupercii unghiei
• Tratamentul ciupercii unghiei (tratament onicomicoza)
• Metode de preventie

Ce este micoza unghiei

Ciuperca unghiei este o infectie fungica ce afecteaza unghia de la picior (ciuperca unghiei piciorului) sau de la mana (ciuperca unghiei mainii). In majoritatea cazurilor, ciuperca poate fi intalnita la nivelul intregii extremitati (ex: ciuperca piciorului, denumita si piciorul atletului).

Aceasta infectie este cauzata de mai multe specii de fungi, in special dermatofiti, precum Trichophyton mentagrophytes si rubrum sau Epidermophyton floccosum. Pe langa dermatofiti, agenti declansatori incriminati pot fi si alte tipuri de fungi, in special Candida albicans sau mucegaiuri precum Aspergillus si Fusarium.

Ciuperca unghiei poate infecta orice parte anatomica a tesuturilor unghiei – matricea unghiei, patul unghial, placa unghiei, precum si marginea libera. Infectia se poate identifica prin semnele cheie precum ingrosarea, fragilizarea, descuamarea, decolorarea (ingalbenirea) sau deformarea unghiei.

Daca nu este tratata corespunzator si/sau la timp, infectia persistenta poate conduce, in cele din urma, la distrugerea completa a unghiei si chiar la pierderea acesteia.

Simptomele ciupercii unghiei

Tabloul clinic intalnit in ciuperca unghiei poate fi diferit de la o persoana la alta, precum si de la un agent cauzator la altul. Totusi, semnele si simptomele ciupercii unghiei sunt usor de recunoscut si, astfel, permit adresarea mai rapida la medic.

Printre simptomele frecvente ale ciupercii unghiei se numara:

• Ingrosarea unghiei – unghia devine mai voluminoasa si, in acelasi timp, opaca si friabila (onicoza); de exemplu, unghii groase la picioare;
• Subtierea si/sau craparea – in cazul unghiilor de la mana, dar posibil si la picioare;
• Exfolierea, descuamarea, deformarea si curbarea unghiei;
• Desprinderea unghiei de pe patul unghial;
• Modificarea culorii – unghia capata o nuanta galbuie, maronie, alb-gri sau chiar aspect de unghie neagra la picioare; in plus, pot aparea pete albe, galbene sau maro pe unghia de la mana sau picior;
• Durere sau senzatie de mancarime la nivelul unghiei;
• Miros neplacut la nivelul unghiei.

Cauzele ciupercii unghiei (ciuperca piciorului, ciuperca mainilor)

Ciuperca unghiei apare atunci cand anumite specii de fungi, in special dermatofiti, dar si alte tipuri comune (ex: Candida), patrund in structura vulnerabila a unghiei si dezvolta un proces infectios de tip fungic. Acestia se dezvolta cel mai bine in medii calde si umede, regasite in special la nivelul unghiilor de la picioare.

Principalele cauze care favorizeaza infectia sunt:

• Microleziuni la nivelul patului sau marginilor unghiei – acestea creeaza o portita de intrare perfecta pentru cantonarea si multiplicarea fungilor; tesutul lezat prin microleziuni nu are aceeasi capacitate de aparare ca unul integru, fapt ce contribuie la instalarea micozei (ciupercii) la unghiile de la picioare sau maini;
• Purtarea frecventa a incaltarilor ce nu permit piciorului sa respire – favorizeaza persistenta mediului cald si umed;
• Folosirea piscinelor, dusurilor si vestiarelor publice – in cazul acestor locuri, riscul de transmitere este crescut; tocmai de aici provine expresia de picior al atletului;
• Contact frecvent cu apa – atat in cadrul locuintei proprii, cat si in afara ei; acest factor de risc se aplica in special in cazul micozelor (ciupercilor) unghiilor de la maini;
• Imunosupresie – atat din cauza unor boli cronice, precum diabetul zaharat, cat si in urma tratamentelor imunosupresoare, precum in cazul neoplaziilor;
• Procesul fiziologic de imbatranire – persoanele in varsta au o bariera a pielii din ce in ce mai putin apta pentru a se proteja impotriva agentilor infectiosi;
• Contact cu solul sau cu mucegaiul – in special in cazul anumitor activitati (ex: locuri de munca ce presupun curatatul incaperilor predispuse la a dezvolta mucegai, gradinaritul etc.);
• Antecedente familiale de infectii fungice la nivelul unghiilor – poate exista o mica predispozitie mostenita;
• Pur‌tarea unghiilor cu gel pentru un timp indelungat – unghiile cu gel pot predispune la dezvoltarea micozelor atat ale unghiilor de la maini, cat si de la picioare; adesea, se identifica sub forma de infectie sub unghie.

Diagnosticul ciupercii unghiei

Pentru a diagnostica onicomicoza (ciuperca unghiei), este necesara o vizita la medicul dermatolog. Acesta va putea prelua istoricul medical si, printr-un examen clinic amanuntit al unghiilor de la picioare si maini, va putea formula diagnosticul.

De cele mai multe ori, se recolteaza si probe de la nivelul unghiei afectate, pentru a identifica agentul fungic implicat. Alte teste care pot ajuta la stabilirea unui diagnostic cert includ:

• Teste imunologice – sunt teste prelucrate ulterior, ce detecteaza antigenele specifice fungilor;
• Analiza histologica a unei biopsii unghiale – in special in cazurile care nu raspund la tratamentul de prima intentie;
• Antifungigrama – utila pentru a putea identifica cel mai bun tratament pentru ciuperca unghiei piciorului sau mainii; un tratament al onicomicozei cat mai eficient necesita o antifungigrama.

Tratamentul ciupercii unghiei (tratament onicomicoza)

In general, tratamentul ciupercii unghiilor piciorului sau mainilor nu este unul complicat si se bazeaza pe antifungice topice (creme, solutii micoza) si orale. Pot fi aplicate si masuri naturiste, insa doar sub indrumarea medicului si in completarea celor clasice.

In unele cazuri, care nu raspund la tratamentul clasic pentru ciuperca unghiilor de la picioare/maini, poate fi necesara interventia chirurgicala.

Tratamente medicamentoase

Exemple de tratamente medicamentoase:

• Solutii, unguente sau creme antifungice (antimicotice) pentru unghii – adesea, se regasesc preparate cu substante active precum amorolfina, ciclopirox sau tioconazol; antifungicele topice sunt aplicate local, pe unghia afectata (de la mana sau picior);
• Comprimate orale cu actiune sistemica (medicamente pentru ciuperca unghiei) – cele mai utilizate sunt terbinafina si itraconazolul.

Tratamente naturiste onicomicoza

Remediile naturiste pentru ciuperca unghiilor de la picioare/maini pot fi utilizate ca o completare a celor clasice. Printre modurile naturiste in care se trateaza ciuperca unghiei (de la picior sau mana) se regasesc:

• Preparate pe baza de uleiuri esentiale – acestea includ ingrediente precum arbore de ceai, oregano sau lemongrass;
• Aplicarea locala de usturoi sau suc proaspat de ceapa – se considera ca aceste doua ingrediente contribuie la actiunea antifungica/antimicotica;
• Bai la picioare cu otet de mere, bicarbonat de sodiu sau sare.

Tratament chirurgical onicomicoza

Tratamentul chirurgical nu este intotdeauna necesar data fiind rata de succes ridicata a metodelor de tratament conservator. Totusi, in cazurile refractare, pot fi necesare una sau mai multe din metodele urmatoare:

• Indepartarea partiala sau completa a unghiei afectate – scoaterea unghiei de la picior prin manevre chirurgicale;
• Eliminarea tesutului infectat prin debridare;
• Grefarea unghiei cu tesut sanatos prelevat de la acelasi pacient.

Metode de preventie

Odata tratata, ciuperca unghiei poate fi prevenita din a mai reaparea prin urmatoarele masuri profilactice:

1. Mentinerea unei igiene riguroase a mainilor si picioarelor – prin spalare si uscare riguroase;
2. Evitarea utilizarii sau partajarii instrumentelor de ingrijire a unghiilor (unghiere, forfecute, pile);
3. Evitarea incaltamintei stranse, ce nu lasa piciorul sa respire;
4. Schimbarea regulata a sosetelor si folosirea sosetelor de bumbac, nu poliester sau alte materiale ce favorizeaza umiditatea si lipsa de ventilatie;
5. Vizitarea in mod regulat a medicului dermatolog pentru reevaluari.

In concluzie, ciuperca unghiei este o afectiune din sfera dermatologica, larg raspandita, cu potential ridicat de recurenta daca nu este tratata corespunzator. Cu toate acestea, prin intermediul unui diagnostic precoce, al unei scheme terapeutice adecvate si al respectarii masurilor de preventie, infectia poate fi eliminata si sanatatea unghiilor poate fi mentinuta pe termen lung.