Despre otita: tipuri, cauze, tratament

Otita este o infectie a urechii, produsa atunci cand un virus sau o bacterie infecteaza spatiul din spatele timpanului. Afectiunea poate aparea ca urmare a unei raceli, dureri de gat sau infectii respiratorii, iar principalul simptom este durerea.

Otita afecteaza urechea medie, aceasta fiind spatiul plin de aer dintre timpan si urechea interna. Ea adaposteste oasele delicate care transmit vibratiile sonore de la timpan la urechea interna, astfel incat sa poti sa auzi. Un rol important il au si trompele lui Eustachio. Ele sunt canale care fac legatura intre urechea medie si partea din spate a gatului. Acestea regleaza presiunea aerului in ureche si impiedica acumularea lichidului in spatiul urechii medii. Daca trompa lui Eustachio nu functioneaza bine, lichidul se scurge cu greu din spatiul urechii medii si poate duce la auz infundat. Infectiile urechii produc, de asemenea, lichid in urechea medie. In aceste cazuri, lichidul din urechea medie este infectat si provoaca adesea disconfort pe langa scaderea auzului.

Cat de frecvente intalnita este otita

Otita este una dintre cele mai frecvente boli intalnite in copilarie, infectiile aparand cel mai des la copiii intre 6 luni si 2 ani si fiind comune pana la varsta de 8 ani. Totodata, otita poate afecta si adultii, dar nu la fel de des ca pe copii. Copiii fac infectii ale urechii mai des decat adultii deoarece:

  • trompele lui Eustachio nu functioneaza la fel de bine ca la adulti, iar acest lucru favorizeaza acumularea lichidului in spatele timpanului.
  • Sistemul lor imunitar este inca in curs de dezvoltare.
  • Prezinta un risc mai mare sa se imbolnaveasca de la alti copii.

Tipuri de otita

Exista mai multe tipuri de otita, respectiv:

  • otita medie acuta;
  • otita medie seroasa;
  • otita medie cronica cu efuziune.

Otita medie acuta: acest tip de infectie a urechii apare rapid si produce umflare si roseata a urechii din spatele si in jurul timpanului. Simptomele sunt febra, durerea de ureche si deficienta de auz, cauzate ca urmare a lichidului purulent sau a mucoasei prinse in spatele timpanului.

Otita medie seroasa: manifestata prin umflare si acumulare de lichid in urechea medie, fara infectie bacteriana sau virala. Acest lucru se poate intampla deoarece acumularea de lichid persista dupa ce o infectie a urechii s-a ameliorat. Poate aparea si din cauza unor disfunctii sau blocaj neinfectios al trompelor lui Eustachio.

Otita medie cronica cu efuziune: apare atunci cand lichidul ramane in urechea medie si continua sa revina fara infectie bacteriana sau virala. Acest lucru face copiii susceptibili la noi infectii ale urechii si poate afecta auzul.

Otita medie supurata cronica: este o infectie a urechii care nu dispare cu tratamentele obisnuite. Acest lucru poate duce la perforarea timpanului.

Simptome ale otitei

Urechea este o parte complicata a corpului, constand din mai multe segmente diferite. Otita poate afecta oricare dintre aceste segmente si poate provoca diverse simptome. Cele trei parti principale ale urechii sunt urechea interioara, medie si exterioara. Simptomele infectiilor urechii, respectiv ale otitei, variaza in functie de zona afectata si pot include:

  • inflamatie si durere;
  • sensibilitate la atingere;
  • modificari ale auzului;
  • greata;
  • varsaturi;
  • ameteala;
  • febra;
  • durere de cap;
  • umflarea urechii.

Secretia din ureche poate fi semn al unei probleme mai grave, cum ar fi o ruptura a timpanului si necesita ingrijire medicala.

In plus fata de simptomele enumerate mai sus, infectiile netratate ale urechii pot duce la oricare sau toate dintre urmatoarele:

  • infectie in alte parti ale capului;
  • pierderea permanenta a auzului;
  • probleme cu dezvoltarea vorbirii si a limbajului.

Cauze

Otita este cauzata de o bacterie sau un virus, patruns in urechea medie. Infectia rezulta, adesea, dintr-o alta boala – raceala, gripa sau alergie – care provoaca congestia si umflarea cailor nazale, gatului si trompelor lui Eustachio. Trompele lui Eustachie umflate se pot bloca, determinand acumularea de lichide in urechea medie. Acest lichid se poate infecta si poate provoca simptomele unei otite.

Rolul vegetatiilor adenoide

Vegetatiile adenoide sunt doua pernite mici de tesut, inalte, situate in partea din spate a nasului, despre care se crede ca joaca un rol in activitatea sistemului imunitar. Deoarece vegetatiile adenoide sunt aproape de deschiderea trompelor lui Eustachio, umflarea adenoidelor poate bloca trompele. Acest lucru poate duce la infectarea urechii medii. Umflarea si iritatia adenoidelor este mai probabil sa joace un rol in infectiile urechii la copii, deoarece copiii au vegetatii adenoide relativ mai mari in comparatie cu adultii.

Factori de risc

  • Varsta: sugarii si copiii mici, intre 6 luni si 2 ani, prezinta un risc mai mare de infectii ale urechii.
  • Istoric familial: infectiile urechii se pot manifesta in familie.
  • Raceli: raceala creste riscul de a dezvolta o infectie a urechii. Copiii aflati in gradinita si in grupuri sunt expusi unui risc mai mare de infectii ale urechii, deoarece este mai probabil sa fie in preajma copiilor cu raceli sau alte boli respiratorii contagioase.
  • Boli cronice: bolile pe termen lung, inclusiv deficienta imunitara si bolile respiratorii cronice (cum ar fi fibroza chistica si astmul), pot creste riscul de infectii ale urechii.
  • Calitatea proasta a aerului si mediile cu fum: poluarea aerului si expunerea la fumatul pasiv cresc riscul de a face o infectie a urechii.
  • ​Hranirea sugarilor: bebelusii care beau din biberon, in special in timp ce stau intinsi, tind sa aiba mai multe infectii ale urechii decat bebelusii care sunt alaptati.
  • Factori sezonieri: infectiile urechii sunt cele mai frecvente toamna si iarna. Persoanele cu alergii sezoniere pot avea un risc mai mare de infectii ale urechii atunci cand cantitatea de polen este mare.
  • Valul palatin despicat: diferentele de structura osoasa si muschi la copiii cu despicatura palatina pot face mai dificila scurgerea trompei lui Eustachio.

Complicatii

Majoritatea otitelor nu provoaca complicatii pe termen lung, dar reinfectarea, in repetate randuri, poate duce la complicatii grave, precum:

Afectarea auzului: pierderea usoara a auzului care vine si dispare este destul de des intalnita dupa otita, dar de obicei se imbunatateste dupa ce infectia dispare. Infectiile urechii care apar din nou si din nou, sau existenta lichidului in urechea medie, pot duce la pierderi semnificative ale auzului. Daca exista o deteriorare permanenta a timpanului sau a altor structuri ale urechii medii, poate aparea pierderea permanenta a auzului.

Intarzieri de vorbire sau de dezvoltare: daca auzul este afectat temporar sau permanent la sugari si copii mici, acestia pot prezenta intarzieri in vorbire, abilitati sociale si de dezvoltare.

Raspandirea infectiei: otitele netratate sau care nu raspund bine la tratament se pot raspandi la tesuturile din apropiere. Infectia mastoidului, proeminenta osoasa din spatele urechii, se numeste mastoidita. Aceasta infectie poate duce la deteriorarea osului si formarea de chisturi pline de puroi. Rareori, infectiile grave ale urechii medii se raspandesc la alte tesuturi ale craniului, inclusiv la creier sau la membranele din jurul creierului, provocand meningita.

Ruperea timpanului: desi timpanul se vindeca de la sine, in unele cazuri, este necesara o interventie chirurgicala.

Prevenire

Infectiile urechii medii sunt adesea rezultatul unei simple raceli. Desi este greu sa previ raceala, o igiena buna te poate ajuta sa va reduci riscul de imbolnavire.

Stai departe de fumul de tigara, pentru ca expunerea creste riscul de a face otita.

Asigura-te ca tu sau copilul tau eliminati apa din urechi dupa inot sau dupa baie. Foloseste dopuri pentru urechi atunci cand inoti, daca esti predispus la astfel de infectii.

Nu-ti pune nimic in ureche, nici macar vata, chiar daca iti simti urechea blocata sau dureroasa.

Diagnosticare

Pe langa un istoric medical complet si un examen fizic, medicul va inspecta urechile si timpanul, folosind un otoscop. Otoscopul este un instrument prevazut cu o lumina la capat, care permite medicului sa vada in interiorul urechii. Medicul poate folosi si un otoscop pneumatic, care sufla o puf de aer in ureche, pentru a testa miscarea timpanului.

De asemenea, medicul poate apela la efectuarea timpanometriei. Aceasta  este un test care poate fi efectuat in majoritatea cabinetelor furnizorilor de servicii medicale, pentru a ajuta la determinarea modului in care functioneaza urechea medie. Timpanometria nu arata daca copilul aude sau nu, dar ajuta la detectarea oricaror modificari ale presiunii in urechea medie. Acesta este un test dificil de efectuat la copiii mai mici, deoarece copilul trebuie sa ramana nemiscat. sa nu planga si sa nu vorbeasca. Un test de auz poate fi efectuat pentru copiii care au infectii frecvente ale urechii.

Tratament

Tratamentul specific pentru otita medie va fi prescris de medic, pe baza urmatoarelor:

  • simptome, starea generala de sanatate si istoricul medical;
  • de cat timp exista simptomele;
  • toleranta pentru anumite medicamente, proceduri sau terapii.

Tratamentul poate include:

  • medicamente antibiotice, administrate oral sau sub forma de picaturi pentru urechi;
  • medicamente pentru durere si febra;
  • monitorizare.

Daca lichidul ramane in ureche mai mult de trei luni si infectia continua sa reapara chiar si cu utilizarea antibioticelor, medicul poate recomanda introducerea unor tuburi mici in ureche. Aceasta procedura chirurgicala, numita miringotomie, presupune realizarea unei mici deschideri in timpan, pentru a drena lichidul si a elibera presiunea din urechea medie. Un tub mic este plasat in deschiderea timpanului, pentru a ventila urechea medie si pentru a preveni acumularea lichidului. Auzul este restabilit dupa scurgerea lichidului. Tuburile cad de obicei singure dupa sase pana la 12 luni.

 

Surse: