0319108 
Ce este edemul pulmonar
Edemul pulmonar este o afectiune in care se acumuleaza prea mult lichid in plamani, interferand cu capacitatea unei persoane de a respira normal. De obicei, edemul pulmonar este o complicatie a bolilor de inima, dar poate fi provocat si de alte cauze, cum ar fi insuficienta renala, reactii la transfuzii de sange, stare de rau la inaltimi mari. Cand inima si plamanii functioneaza normal, sunt capabile sa gestioneze miscarea fluidelor in interiorul corpului, inclusiv fluxul de sange intre inima si plamani. Uneori, o problema in camera din partea stanga a inimii – ventriculul stang- creeaza o presiune excesiva a lichidului si provoaca acumularea de sange, ceea ce poate afecta grav plamanii.
Cand sangele stagneaza in plamani si presiunea intracapilara creste, excesul de lichid este condus in micii saci de aer ai plamanului. Acestia functioneaza in mod normal retinand gaz, nu lichid, fiind esentiali pentru respiratie. Din aceasta cauza, senzatia resimtita este ca la inec, astfel ca aparitia edemului pulmonar este o situatie de urgenta, deoarece persoanele afectate nu mai primesc oxigenul de care au nevoie.
Edemul pulmonar tinde sa afecteze adultii in varsta, in special pe cei cu insuficienta cardiaca. Pana la 80% dintre persoanele cu insuficienta cardiaca au si edem pulmonar, iar barbatii sunt afectati mai des decat femeile.
Semne si simptome
In caz de edem pulmonar, corpul tau nu obtine oxigen in mod eficient. Acest lucru este cauzat de cresterea lichidului din plamani, care impiedica oxigenul sa intre in fluxul sanguin. Simptomele pot continua sa se agraveze pana cand primesti tratament.
Simptomele depind de tipul de edem pulmonar.
Edem pulmonar acut – este o urgenta medicala si netratat, poate fi fatal.
Simptomele edemului pulmonar acut includ:
- Dificultatea de respiratie (dispnee) severa, care se agraveaza in pozitie culcata sau la efort;
- Senzatie de sufocare sau inec, care, de asemenea, se agraveaza in pozitie decliva (culcata)
- Tuse cu expectoratie spumoasa, de culoare roz;
- Palpitatii
- Respiratie suieratoare;
- Piele rece, umeda;
- Stare de anxietate pronuntata;
In cazul edemului cronic pulmonar, acumularea de lichid in special in spatiile interstitiale in in zonele declive ale plamanului, duce la:
- dificultati de respiratie cand stai intins sau la efort;
- dispneea se amelioreaza in pozitie ridicata (pacientul doarme pe mai multe perne)
- respiratie suieratoare;
- tuse
- crestere rapida in greutate
- edem sau umflare in partea inferioara a corpului;
- oboseala
- marirea ficatului (hepatomegalie) insotita de jena sub rebordul costal drept
Edem pulmonar cauzat de raul de altitudine
Edemul pulmonar cauzat de raul de inaltime sau de cantitatea redusa de oxigen din aer se manifesta prin simptome care includ:
- dureri de cap;
- ritm cardiac neregulat, rapid;
- dureri in piept
- dificultati de respiratie dupa efort si ulterior si in timpul repausului;
- tuse;
- febra;
- dificultate de a exercita eforturi fizice
In cazul acestui tip de edem pulmonar, este posibil sa ai nevoie de ajutor medical de urgenta daca simptomele incep sa se agraveze. Suna la 112 sau la serviciile locale de urgenta sau cere cuiva sa te duca la spital.
Cand sa mergi la medic
Edemul pulmonar poate fi o urgenta. Suna imediat la 112 daca prezinti oricare dintre aceste simptome:
- dificultati extreme de respiratie, cum ar fi sufocarea sau inecul;
- incapacitatea de a respira;
- anxietate legata de dificultati de respiratie;
- tuse care produce o secretie roz, spumoasa de saliva si mucus;
- dureri in piept;
- ritm cardiac rapid, neregulat;
- nuanta de albastru sau gri a pielii;
- transpiratie insotita de dificultati de respiratie.
Acestea pot fi simptome ale edemului pulmonar acut. Edemul pulmonar acut se dezvolta brusc. Daca este lasat netratat, lichidul din plamani poate duce la inec.
Cauze
Cauzele edemului pulmonar variaza. Afectiunea se imparte in doua categorii, in functie de unde incepe problema. Daca o problema cardiaca este cea care provoaca edem pulmonar, se numeste edem pulmonar cardiogen. Cel mai adesea, acumularea de lichid in plamani este cauzata de o afectiune cardiaca. Daca edemul pulmonar nu este legat de inima, se numeste edem pulmonar noncardiogen. Uneori, edemul pulmonar poate fi cauzat atat de o problema cardiaca, cat si de o problema care nu este cardiaca.
Intelegerea legaturii dintre plamani si inima poate ajuta la explicarea cauzei aparitiei edemului pulmonar.
Cum functioneaza plamanii
Plamanii contin multi saci mici de aer, elastici, numiti alveole. Cu fiecare respiratie, acesti saci de aer preiau oxigen si elibereaza dioxid de carbon. De obicei, acest schimb de gaze are loc fara probleme, dar uneori, alveolele se umplu cu lichid in loc de aer. Acest lucru impiedica fluxul sanguin sa primeasca oxigen.
Cum functioneaza inima
Inima tipica este formata din doua camere superioare si doua inferioare. Camerele superioare (atriul drept si stâng) primesc sange si il pompeaza in camerele inferioare (ventriculii drept si stang). Camerele inferioare cu pereti mai musculosi, pompeaza sangele din inima.Valvulele inimii, care mentin sangele sa curga in directia corecta, sunt porti la deschiderile camerei ( valva mitrala si tricuspida intre atrii si ventriculi, respectiv valva aortica si valva pulmonara, la iesirea din ventriculi catre artere).
De obicei, sangele fara oxigen din tot corpul intra in atriul drept, apoi in ventriculul drept. De acolo este pompat prin vasele de sange mari (arterele pulmonare) catre plamani. Acolo, sangele elibereaza dioxid de carbon si preia oxigen pe masura ce curge prin alveole.
Sangele bogat in oxigen revine apoi in atriul stang prin venele pulmonare. Apoi curge prin valva mitrala in ventriculul stang. In cele din urma, paraseste inima prin artera principala a corpului (aorta). Valvele inimii mentin circulatia sangelui in directia corecta. Valva aortica impiedica sangele sa curga inapoi in inima. Din aorta, sangele calatoreste in restul corpului.
. Valvulele inimii, care mentin sangele sa curga in directia corecta, sunt porti la deschiderile camerei.
Edem pulmonar asociat inimii (cardiogen)
Edemul pulmonar cardiogen este cauzat de presiunea crescuta in inima. De obicei, este un rezultat al insuficientei cardiace. Cand camera inferioara stanga a inimii – ventriculul stang este bolnava sau suprasolicitata nu poate pompa suficient din sangele pe care il primeste din plamani, presiunea in inima creste, si retrograd, in vasele de sange din plamani. Presiunea crescuta impinge lichidul prin peretii vaselor de sange mici (capilare) de la nivelul plamanilor in sacii de aer. Afectiunile medicale care pot provoca insuficienta cardiaca si pot duce la edem pulmonar includ:
- Boala arteriala coronariana: in timp, arterele care furnizeaza sange la muschiul inimii se pot ingusta din cauza depozitelor de grasime, numite placi. O ingustare lenta a arterelor coronare poate slabi ventriculul stang. Uneori, se formeaza un cheag de sange intr-una dintre aceste artere ingustate. Cheagul blocheaza fluxul de sange si dauneaza unei parti a muschiului inimii, ducand la un atac de cord. Un muschi cardiac deteriorat nu mai poate pompa asa cum ar trebui.
- Cardiomiopatie: acest termen inseamna afectarea muschiului inimii. Cu cardiomiopatie, inima nu mai reuseste sa pompeze sangele, iar presiunea creste. Atunci, inima s-ar putea sa nu poata lucra mai mult atunci cand este necesar, cum ar fi in timpul exercitiilor fizice sau atunci cand exista o infectie sau o crestere a tensiunii arteriale. Cand ventriculul stang nu poate tine pasul cu cerintele care ii sunt impuse, lichidul se acumuleaza in plamani.
- Probleme ale valvelor cardiace: ingustarea (stenoza) valvelor cardiace aortice sau mitrale sau o valva care nu se inchide corect afecteaza fluxul de sange in inima. O refluare a sangelui din cauza unei valve care nu se mai inchide sau o ingrosare (stenoza) a valvelor de pe partea stanga a inimii in conditiile unui flux crescut de sange, care se dezvolta brusc poate provoca edem pulmonar brusc si sever.
- Hipertensiune arteriala. Netratata sau necontrolata poate mari si epuiza inima.
- Alte probleme cardiace: inflamatia muschiului inimii (miocardita), problemele cardiace prezente la nastere (malformatii cardiace congenitale) si ritmurile cardiace neregulate (aritmii) pot provoca, de asemenea, edem pulmonar.
- Boala de rinichi: tensiunea arteriala crescuta din cauza arterelor renale ingustate (stenoza arterei renale) sau acumularea de lichid din cauza bolii renale poate provoca edem pulmonar.
- Conditii cronice de sanatate: boala tiroidiana si acumularea de fier (hemocromatoza) sau proteine (amiloidoza) pot contribui, de asemenea, la insuficienta cardiaca si pot provoca edem pulmonar.
Edem pulmonar necardiogen
Edemul pulmonar care nu este cauzat de presiunile crescute in inima se numeste edem pulmonar necardiogen.
Cauzele edemului pulmonar noncardiogen includ:
Sindromul de detresa respiratorie acuta. Aceasta tulburare grava apare atunci cand plamanii se umplu brusc cu lichid. Multe afectiuni pot provoca sindromul de detresa respiratorie acuta, inclusiv vatamari severe, infectie pe scara larga (sepsis), pneumonie si sangerare severa.
Reactie la medicamente sau supradozaj. Multe droguri – de la aspirina la droguri ilegale, cum ar fi heroina si cocaina – sunt cunoscute ca o cauza a edemului pulmonar.
Cheag de sange in plamani (embolie pulmonara). Un cheag de sange care se deplaseaza de la vasele de sange din picioare la plamani poate provoca edem pulmonar.
Expunerea la anumite toxine. Inhalarea de toxine sau aspiratia anumitor continuturi ale stomacului in timpul varsaturilor provoaca iritarea intensa a cailor respiratorii mici si a sacilor de aer, ducand la acumularea de lichid.
Altitudini mari. Edemul pulmonar a fost observat la alpinisti, schiori, drumeti si alte persoane care calatoresc la altitudini mari, de obicei la peste 2.400 de metri. Edemul pulmonar de mare altitudine apare, in general, la cei care nu isi iau zilele sau saptamanile necesare pentru a se obisnui cu elevatia. Si oamenii care locuiesc la altitudini mari pot face edem pulmonar daca au o boala respiratorie.
Inec. Inhalarea apei determina acumularea de lichid in plamani.
Edem pulmonar cu presiune negativa. O cale respiratorie superioara blocata provoaca presiune negativa in plamani din incercarea de a respira prin blocaj. Cu tratament, majoritatea persoanelor cu acest tip de edem pulmonar se recupereaza in aproximativ 24 de ore.
Afectiuni ale sistemului nervos sau interventii chirurgicale. Un tip de edem pulmonar numit edem pulmonar neurogen poate aparea dupa o leziune la cap, convulsii sau o interventie chirurgicala pe creier.
Inhalarea fumului. Fumul de la un incendiu contine substante chimice care deterioreaza membrana dintre sacii de aer si capilare. Deteriorarea permite lichidului sa patrunda in plamani.
Leziuni pulmonare legate de transfuzii. Transfuziile de sange pot provoca supraincarcare lichida in ventriculul stang, ducand la edem pulmonar.
Boli virale. Virusi precum hantavirusul si virusul dengue pot provoca edem pulmonar.
Factori de risc
Desi unele persoane fara boli de inima se confrunta cu aceasta afectiune, majoritatea cazurilor de edem pulmonar sunt legate de probleme cardiace. Riscul creste in randul persoanelor cu afectiuni cardiace care nu isi iau medicamentele conform prescriptiei si nu respecta sfaturile de nutritie ale medicului.
Persoanele care prezinta un risc crescut de edem pulmonar includ pe cei cu:
- insuficienta cardiaca congestiva;
- probleme ale valvelor inimii, care duc la fluxul de sange inapoi in inima;
- batai neregulate ale inimii (aritmie);
- hipertensiune arteriala (hipertensiune arteriala);
- atac de cord;
- accident vascular cerebral;
- pneumonie;
- boala de ficat;
- boala sau leziune renala;
- leziuni pulmonare.
In plus, vizitarea destinatiilor la altitudini mari poate creste riscul de edem pulmonar.
Complicatii
Complicatiile edemului pulmonar depind de cauza. In general, daca edemul pulmonar continua, presiunea in artera pulmonara poate creste (hipertensiune pulmonara). In cele din urma, inima devine slaba si incepe sa cedeze, iar presiunile din inima si plamani cresc.
Complicatiile edemului pulmonar pot include:
- dificultate de respiratie;
- umflarea picioarelor si a zonei abdomenului;
- acumularea de lichid in membranele care inconjoara plamanii (revarsat pleural);
- congestia si umflarea ficatului.
In caz de edem pulmonar acut, este necesar tratament imediat pentru a preveni decesul.
Prevenire
Nu exista nicio modalitate de a preveni complet edemul pulmonar. Cei cu risc ridicat ar trebui sa anunte imediat medicul daca dezvolta simptome.
Cel mai bun mod de a incerca si de a preveni edemul pulmonar este sa ai grija de sanatatea ta. Iata cateva recomandari:
- vaccineaza-te impotriva pneumoniei;
- vaccineaza-te antigripal, mai ales daca ai probleme cu inima sau esti un adult in varsta;
De asemenea, poti reduce riscul de insuficienta cardiaca, cea mai frecventa cauza a edemului pulmonar, prin urmatoarele masuri:
- mergi regulat la control medical;
- evita fumatul sau renunta la fumat;
- evita drogurile ilegale;
- fa exercitii fizice regulate;
- mananca alimente sanatoase;
- mentine-ti o greutate normala.
- urmeaza tratamentul prescris de medic
Diagnosticare
Medicul va incepe diagnosticarea prin examinarea fizica. El va folosi un stetoscop pentru a asculta plamanii, urmarind existenta unor sunete precum trosnituri si respiratie rapida, si inima, pentru ritmuri anormale.
In general, medicul prescrie efectuarea unor analize de sange, pentru a determina nivelul de oxigen din sange. El va indica si analize de sange suplimentare, pentru a verifica:
- nivelurile de electroliti;
- functia rinichilor;
- functia hepatica;
- hemograma si markerii sanguini ai afectarii
O ecocardiograma sau o electrocardiograma (EKG) sunt esentiale pentru determinarea starii inimii.
Medicul poate recomanda efectuarea unei radiografii toracice sau o ecografie pulmonara, pentru a vedea daca exista lichid in plamani sau in jurul acestora si pentru a verifica dimensiunea inimii. Ei pot recomanda, de asemenea, o scanare computer tomograf (CT).
Edem pulmonar si revarsatul pleural
Edemul pulmonar apare atunci cand lichidul se aduna in plamani, in alveole, ceea ce face dificila respiratia. Revarsatul pleural implica, de asemenea, lichid in zona plamanilor si este numit „apa la plamani”. Cu toate acestea, in revarsatul pleural, lichidul se aduna in straturile pleurei care se afla in afara plamanilor.
Adesea, revarsatul pleural este rezultatul unei inflamatii sau al unui blocaj din cauza unei afectiuni precum pneumonia, tuberculoza sau cancerul. Acesta este cunoscut sub numele de efuziune pleurala exudativa.
Un revarsat pleural transudativ este un alt tip care poate fi cauzat si de acumularea in exces de lichid in organism. Acest lucru poate rezulta din insuficienta cardiaca, ciroza sau insuficienta renala.
Edem pulmonar si pneumonia
Edemul pulmonar se poate suprapune cu pneumonia, dar sunt afectiuni diferite. Pneumonia este o infectie care apare adesea ca o complicatie a unei infectii respiratorii, cum ar fi gripa. Desi poate fi dificil sa se faca distinctia intre cele doua, un specialist va incerca sa puna un diagnostic corect si sa determine cel mai bun curs de tratament, pe baza istoricului medical detaliat al unei persoane, a examenului fizic si a rezultatelor testelor.
Tratament
Pentru a creste nivelul de oxigen din sangele unei persoane, medicul va administra oxigen fie printr-o masca de fata, fie prin canule nazale, care sunt tuburi minuscule de plastic pe care medicul le plaseaza in nasul unei persoane, pentru a furniza oxigen.
De asemenea, medicul poate plasa un tub de respiratie in trahee, daca este necesar un ventilator – un aparat care ajuta o persoana sa respire.
Daca investigatiile arata ca edemul pulmonar este rezultatul unei probleme la nivelul sistemului circulator, specialistii vor administra intravenos medicamente, pentru a ajuta la reducerea volumului de lichid si la reglarea tensiunii arteriale. Cel mai frecvent, sunt utilizate diureticele. Ele pot ajuta la reducerea acumularii de lichide prin cresterea productiei de urina.
In functie de cauza specifica si de simptomele unei persoane, medicul curant poate utiliza oricare dintre urmatoarele alte medicamente pentru a trata edemul pulmonar, respectiv:
Vasodilatatoare: Aceste medicamente dilata vasele de sange pentru a reduce congestia pulmonara.
Blocante ale canalelor de calciu: Acestea ajuta la reducerea tensiunii arteriale crescute.
Inotropi: Acest tip de medicamente poate creste forta contractiilor muschilor inimii, astfel incat inima sa poata pompa sange in tot corpul.
Morfina: Acest medicament poate ajuta la reducerea anxietatii si a dificultatii de respiratie. Cu toate acestea, din cauza riscurilor sale potentiale, de obicei, specialistii nu il recomanda.
In cazurile severe, persoanele cu edem pulmonar pot avea nevoie de ingrijiri intensive sau critice.
In alte cazuri de edem pulmonar, este posibil sa ai nevoie de tratament pentru a putea respira. Un aparat va furniza oxigen sub presiune pentru a te ajuta sa introduci mai mult aer in plamani. Uneori, acest lucru se poate face cu o masca sau o canula, numita si presiune pozitiva continua a cailor respiratorii. De asemenea, este posibil ca medicul sa fie nevoie sa introduca un tub endotraheal sau un tub de respiratie in gat si sa foloseasca ventilatia mecanica.
Surse:
