Medicina interna

Este specialitatea medicala care se ocupa cu prevenirea, diagnosticarea si tratamentul bolilor interne. Specialistii in medicina interna sunt instruiti sa gestioneze afectiuni deosebit de complexe sau multisistemice pe care specialistii intr-un anumit aparat sau organ nu sunt instruiti sa le faca fata. O boala sistemica este cea care afecteaza mai multe organe si tesuturi sau afecteaza corpul in ansamblu. Internistii ingrijesc pacientii spitalizati si ambulatori.

Deoarece pacientii care se adreseaza serviciilor de medicina interna sunt adesea grav bolnavi sau necesita investigatii complexe, internistii isi fac o mare parte din munca in spitale. Ei sunt solicitati sa desluseasca si sa abordeze manifestari nediferentiate care nu pot fi incorporate cu usurinta in cadrul expertizei unei specialitati de un singur organ, de exemplu dispneea, oboseala, pierderea in greutate, durerea toracica, confuzia sau schimbarea starii constiente.

Pot gestiona boli acute grave care afecteaza mai multe sisteme si organe in acelasi timp la un singur pacient si pot gestiona mai multe boli cronice sau comorbiditati complexe pe care le poate avea un singur pacient.

Afectiunile diagnosticate si tratate de catre medicii de medicina interna

• Infectii respiratorii acute (bronsite, bronhopneumonii, pneumonii)
  Infectii care implica tractul respirator respirator, in special, inferior (traheea, bronhii si plamanii), cauzate de obicei de un virus, dar si de alti agenti patogeni (bacterii, ciuperci, etc) . Simptomele variaza in functie de sistemele afectate. Antibioticele sunt necesare numai daca exista o infectie bacteriana.
• Astm 
  La persoanele cu astm, caile respiratorii sunt inflamate si sensibile la alergeni sau iritanti. In timpul unui atac de astm, caile respiratorii se ingusteaza si circula mai putin aer catre si dinspre plamani, apar simptome precum respiratie suieratoare (wheezing), tuse, senzatie de apasare a pieptului si dificultati de respiratie (dispnee). Astmul poate fi gestionat prin evitarea factorilor care declanseaza crizele astmatice si prin administrarea de medicamente care controleaza simptomele si previn crizele.
• Bronsita
  Inflamatia cailor respiratorii care poate fi acuta (pe termen scurt) sau cronica (pe termen lung). Bronsita acuta urmeaza de obicei unei infectii respiratorii virale. Bronsita cronica este de obicei cauzata de fumat. Tratamentul depinde de tipul si durata bronsitei. Pentru bronsita cronica pot fi necesare medicamente administrate prin inhalare pentru a deschide caile respiratorii (bronhodilatatoare) si a elimina mucusul. Alte medicamente pot fi prescrise pentru a trata o infectie sau pentru a reduce inflamatia. Uneori, oxigenul la domiciliu este necesar pentru a trata nivelurile scazute de oxigen din sange.
• Dureri in piept
  Durerea severa, brusca in regiunea pieptului – mai ales daca este insotita de dureri la nivelul bratului stang superior, transpiratii si greata sau dificultati de respiratie severe – necesita asistenta medicala imediata, deoarece poate indica un atac de cord (infarct de miocard). Alte cauze ale durerii toracice acute includ pneumonie, pneumotorax, embolie pulmonara, ruptura de esofag, ruptura de anevrism de aorta, gastrita, esofagita si astm.

Durerea toracica cronica poate aparea din mai multe cauze, inclusiv angina pectorala (cardiopatie ischemica), hernia hiatala, ulcerele, afectiuni biliare, cancere pulmonare, afectiuni ale cutiei toracice, fibromialgie si bronsita cronica. Medicii de medicina interna sunt calificati in determinarea sursei de durere toracica cronica si in prescrierea de terapii pentru a aborda cauza de baza sau pentru a atenua simptomele.

• Diabet
  O boala redutabila care consta in niveluri ridicate de zahar din sange. Nivelul zaharului din sange este reglat prin actiunile unui hormon numit insulina. Diabetul apare atunci cand exista prea putina insulina, rezistenta la insulina sau ambele. In functie de tipul de diabet, tratamentul poate necesita injectii zilnice de insulina sau medicamente pentru a creste productia de insulina, pentru a face insulina mai eficienta sau pentru absorbtia lenta a glucozei din intestin. Modificarile stilului de viata, cum ar fi pierderea in greutate, exercitiile fizice si modificarile dietetice, pot fi, de asemenea, importante.
• Oboseala
  Lipsa de energie este un simptom comun cu multe cauze posibile, inclusiv anemie, tulburari de somn, o glanda tiroida subactiva, o afectiune maligna, tuberculoza, hepatita cronica si depresie. Oboseala poate insoti, de asemenea, alte boli, inclusiv diabetul, insuficienta cardiaca congestiva si mononucleoza. In unele cazuri, oboseala este un simptom al sindromului de fatigabilitate cronica, o afectiune care incepe asemanator gripei, dar persista timp de sase luni sau mai mult. Un examen fizic, istoricul medical si analize de sange pot fi recomandate pentru a determina cauza care sta la baza oboselii persistente.
• Colesterol si trigliceride ridicate in sange
  Sunt tulburari lipidice in care sangele transporta un exces de substante grase. Tulburarile lipidice cresc riscul de infarct de miocard si accident vascular cerebral. Tratamentul poate implica o dieta cu continut scazut de grasimi, exercitii fizice si pierderea in greutate. Este posibil sa fie nevoie de medicamente pentru a reduce colesterolul LDL (colesterolul „rau”) si/sau trigliceridele la niveluri sigure. De asemenea, pot fi prescrise medicamente pentru cresterea colesterolului HDL (colesterolul „bun”).
• Hipertensiune arteriala
  Hipertensiunea arteriala este definita ca tensiunea arteriala sistolica (numarul „superior”) peste 140 mm Hg sau tensiunea arteriala diastolica (numarul „inferior”) peste 90 mm Hg. Desi hipertensiunea arteriala nu prezinta de obicei simptome, tratarea este importanta pentru a reduce riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral, boli de rinichi si alte afectiuni grave. Tratamentul poate include modificari dietetice, exercitii fizice, pierderea in greutate, renuntarea la fumat si medicamente.
• Gripa
  O boala respiratorie contagioasa cauzata de un virus. Simptomele includ febra, cefalee, tuse uscata, dureri in gat, secretii nazale, dureri musculare, oboseala si stare generala alterata. Complicatiile gripei pot fi foarte grave, inclusiv pneumonie, deshidratare si agravarea afectiunilor medicale cronice. Cel mai bun mod de prevenire a gripei este vaccinarea toamna.
• Migrena
  Cefalee severa, adesea invalidanta. In unele cazuri, o migrena este precedata de un semn de avertizare. Pe langa durerea intensa, o migrena poate provoca greata, varsaturi si sensibilitate extrema la lumina si sunet. Nu exista niciun remediu pentru migrene, dar frecventa si severitatea migrenelor pot fi reduse cu medicamente.
• Osteoartrita
  O boala articulara care afecteaza in primul rand cartilajul, tesutul care amortizeaza socurile si care acopera capetele oaselor dintr-o articulatie. Cartilajul sanatos permite oaselor sa alunece unul peste altul. La persoanele cu osteoartrita, o parte din cartilaj este distrusa sau uzata, ceea ce permite oaselor sa se frece unul de altul. Rezultatul este durerea, umflarea si pierderea mobilitatii. Strategiile pentru minimizarea disconfortului si sustinerea sanatatii articulare includ odihna, exercitiile fizice, pierderea in greutate si medicamentele pentru durere si inflamatie.
• Osteoporoza
  Pierderea densitatii osoase si subtierea tesutului osos, rezultand oase fragile si un risc crescut de fracturi. Osteoporoza devine mai frecventa odata cu varsta si este mai des intalnita la femei decat la barbati. Riscul de osteoporoza creste la femei dupa menopauza, cand scade nivelul de estrogen. Osteoporoza nu are de obicei simptome, dar poate fi diagnosticata cu usurinta cu un test de densitate minerala osoasa numit DEXA. Medicamentele pentru osteoporoza pot preveni sau incetini rata pierderii osoase si pot reduce riscul de fracturi.
• Pneumonie
  Inflamatia plamanilor cauzata de infectia cu bacterii, virusi sau alte organisme. Pneumonia poate cel mai probabil sa apara atunci cand apararea unei persoane este slabita de o infectie a cailor respiratorii superioare sau de gripa. Simptomele includ tuse, febra, frisoane, dureri in piept, respiratie superficiala si dificultati de respiratie. Vaccinul pneumococic previne cel mai frecvent tip de pneumonie si este recomandat adultilor in varsta de 65 de ani sau peste si persoanelor cu boli de inima, boli pulmonare, boli renale si alte afectiuni care cresc vulnerabilitatea la pneumonie.
• Hepatitaeste o afectiune inflamatorie a ficatului. Aceasta poate fi virala, autoimuna sau cauzata de concentratia mare de toxine din organism. In timp ce hepatita autoimuna apare din cauza dereglarilor sistemului imunitar si a anticorpilor generati care afecteaza celulele ficatului, formele virale se pot transmite, iar cele toxice pot fi produse de consumul de droguri, alcool sau alte substante daunatoare.

In hepatita cronica, inflamatia ficatului dureaza cel putin sase luni. Aceasta afectiune poate fi usoara, provocand daune relativ mici sau mai grave, cauzand distrugerea multor celule hepatice. Unele cazuri de hepatita cronica duc la ciroza si insuficienta hepatica.

• Ulcerul gastroduodenal este o afectiune medicala caracterizata de aparitia unei ulceratii pe peretele stomacului, pe portiunea superioara a duodenului sau pe portiunea inferioara a esofagului. In prezent se considera ca in aparitia ulcerului gastro-duodenal intervin doua serii de factori:
• factori de aparare – integritatea mucoasei gastrice si calitatea mucusului protector
• factori de agresiune – secretia peptica si acidul clorhidric

Ulcerul gastroduodenal este produs de slabirea factorilor de aparare sau intarirea factorilor agresivi, care pot crea conditiile necesare aparitiei ulceratiei. Ulcerul gastroduodenal diagnosticat la timp poate fi tratat, dar fara un tratament adecvat, conditia medicala se poate agrava.

Consult de medicina interna

Consultatia implica o discutie cu medicul despre motivele prezentarii, stabilirea istoricului medical si efectuarea unui examen fizic amanuntit al tuturor aparatelor si sistemelor.

Poti alege sa notezi inainte de a te prezenta la programare urmatoarele detalii pentru a te asigura ca vei putea oferi medicului toate informatiile relevante despre starea ta de sanatate:

• Simptome, inclusiv severitatea lor si cand au inceput
• Medicamente pe care le-ai luat inainte si pe care le iei in prezent
• Istoricul medical al bolilor tale si ale familiei tale
• Stil de viata (indiferent daca faci miscare, bautura, fumat etc.)

In functie de constatarile medicului, este posibil sa primesti un diagnostic, iar planul de tratament va fi discutat cu tine. Cu toate acestea, daca rezultatele examenului sunt  neconcludente, vor fi recomandate mai multe teste de laboratorsau investigatii (EKG, radiografii, ecografii, etc)., pentru a fi identificate cauzele exacte ale problemei medicale si stadiul evolutiv al afectiunilor de care suferi.