Melanomul: diagnostic, preventie, tratament

Melanomul reprezinta cea mai agresiva forma de cancer de piele. Cu o prevalenta in crestere la nivel global, melanomul constituie o problema majora de sanatate publica, din cauza potentialului sau de metastazare si mortalitatii asociate. Detectarea precoce si preventia eficienta sunt esentiale pentru imbunatatirea prognosticului si supravietuirea pacientilor. Acest material exploreaza in detaliu aspectele legate de diagnosticarea, preventia si tratamentul melanomului, oferind informatii esentiale pentru pacienti si publicul larg interesat de combaterea acestei afectiuni grave.

Cancer de piele: ce este melanomul?
Cauze si factori de risc pentru melanom
Cum se diagnosticheaza melanomul?
Care sunt optiunile de tratament in cazul diagnosticului de melanom malign?
Cum poate fi prevenit melanomul?

Cancer de piele: ce este melanomul?

Melanomul este o forma de cancer de piele care se dezvolta din melanocite, celulele responsabile pentru producerea melaninei, pigmentul care da culoare pielii, parului si ochilor. Este cel mai agresiv si periculos tip de cancer cutanat, avand capacitatea de a metastaza rapid in alte parti ale corpului, daca nu este diagnosticat si tratat la timp. Melanomul poate aparea oriunde pe piele, dar apare cel mai frecvent in zonele expuse la soare, cum ar fi fata, bratele si picioarele.

Tipuri de melanom malign

Exista mai multe tipuri de melanom malign, clasificate in functie de aspect si, cel mai important, de structura celulelor care il alcatuiesc:

Melanom cu extensie superficiala: cel mai comun tip, reprezentand aproximativ 70% din cazuri. Apare initial ca o pata plata sau usor inaltata, cu margini neregulate si diverse nuante de maro si negru. Seamana cu o alunita banala, dar aspectul neregulat ridica suspiciunea unei alunite cancerigene;
Melanom malign nodular: se dezvolta rapid si apare ca un nodul (basica) intunecat, fiind adesea agresiv din punctul de vedere al evolutiei;
Melanom lentigo malign: se dezvolta lent si apare, de obicei, la persoanele in varsta, in zonele expuse la soare, cum ar fi fata. Initial, arata ca o pata plata, maronie, care se mareste treptat;
Melanom acral lentiginos: mai putin comun, apare pe palmele mainilor, talpile picioarelor sau sub unghii. Aceasta forma de cancer la talpa piciorului sau la palme este mai frecventa la persoanele cu piele inchisa la culoare.

Cauze si factori de risc pentru melanom

Melanomul apare atunci cand celulele producatoare de pigment (melanocitele) din piele dezvolta mutatii in ADN-ul lor. Aceste mutatii fac ca celulele sa creasca, sa se divida necontrolat si sa formeze o masa de celule canceroase.

Cauzele melanomului malign

Principalele cauze ale acestor mutatii care determina melanom malign includ:

Expunerea la radiatii ultraviolete (UV): radiatiile ultraviolete sunt principalele responsabile pentru deteriorarea ADN-ului melanocitelor. Expunerea prelungita la soare fara protectie solara adecvata creste riscul de a dezvolta melanom. De asemenea, sursele artificiale de radiatii UV, cum sunt lampile de bronzare si solarele, sunt factori de risc semnificativi;
Factori genetici si ereditari: un istoric familial de melanom poate creste riscul individual de a dezvolta acest tip de cancer. Aproximativ 10% din cazurile de melanom sunt legate de factori genetici. Mutatiile genetice mostenite, cum ar fi cele ale genei CDKN2A, pot creste susceptibilitatea la melanom;
Factori imunologici: un sistem imunitar slabit, fie din cauza unei boli (cum ar fi HIV/SIDA), fie a utilizarii unor medicamente imunosupresoare (de exemplu, dupa un transplant de organ), poate creste riscul de melanom.

Expunerea la soare implica o serie de riscuri de care este important sa fii constient, pentru a putea lua masurile de protectie corespunzatoare. Descopera care sunt pericolele verii pentru piele si cum sa te aperi impotriva lor!

Factori de risc pentru melanom

Pe langa cauzele mentionate, exista mai multi factori de risc care pot creste probabilitatea dezvoltarii melanomului:

Tipul de piele: persoanele cu piele deschisa la culoare, care se ard usor si se bronzeaza greu, sunt mai predispuse la melanom, din cauza nivelurilor mai scazute de melanina, care ofera o protectie naturala impotriva radiatiilor UV;
Alunitele (nevii): un numar mare de alunite (mai mult de 50) sau alunitele atipice (displazice) cresc riscul de melanom. Alunitele congenitale mari (prezente la nastere) sunt, de asemenea, asociate cu un risc mai mare. Toate alunitele ar trebui examinate anual de catre medic, pentru identificarea unor eventuale alunite maligne. De asemenea, alunitele cu localizari neasteptate (alunita in talpa) sau cu aspect diferit de cel clasic al unei alunite maro (de pilda: alunita albastra, alunita cu margini neregulate, alunita iesita in relief) trebuie inspectate de catre medic, mai ales daca si-au schimbat aspectul sau daca produc alte simptome (mancarime alunite, de exemplu);
Arsurile solare severe: istoricul de arsuri solare severe, mai ales in copilarie, dubleaza riscul individual de melanom;
Expunerea la substante chimice toxice: expunerea prelungita la anumite substante chimice, cum ar fi arsenicul, poate creste riscul de melanom;
Varsta: riscul de melanom si melanom metastatic creste odata cu varsta, desi boala poate aparea la orice varsta. Persoanele in varsta au timp sa acumuleze mai multe daune cauzate de radiatiile UV, ceea ce explica prevalenta in aceasta categorie de varsta;
Sexul: statistic, barbatii au un risc mai mare de a dezvolta melanom decat femeile;
Istoricul personal de melanom sau de alte tipuri de cancer de piele: persoanele care au mai avut melanom sau care au fost diagnosticate cu carcinom bazocelular sau scuamocelular au un risc mai mare de a dezvolta un nou melanom.

Exista mai multe tipuri de cancer de piele, fiecare dintre ele cu specificul sau. Descopera cum se manifesta alte tipuri de cancer de piele, care sunt cauzele si factorii de risc, cum se diagnosticheaza si ce optiuni de tratament exista!

Cum se diagnosticheaza melanomul?

Diagnosticul melanomului este un proces care include mai multe etape, teste si analize, toate desfasurate sub indrumarea unui medic specialist.

Semne si simptome

Detectarea precoce a melanomului malign este foarte importanta pentru a imbunatati sansele de supravietuire ale pacientului. Pentru aceasta, este esentiala cunoasterea simptomelor de melanom.

Modificari ale alunitelor

Melanomul poate sa apara pe o alunita existenta sau ca o noua leziune cutanata. Unul dintre cele mai eficiente moduri de a identifica un melanom este folosirea regulii ABCDE:

A (Asimetrie): melanoamele tind sa fie asimetrice, spre deosebire de alunitele benigne, care sunt, de obicei, simetrice;
B (Borduri): marginile sunt neregulate, crestate sau neclare. Alunitele benigne au, de obicei, margini netede si regulate;
C (Culoare): varietatea de culori in aceeasi leziune, cum ar fi nuantele de maro, negru, rosu, alb sau albastru. Alunitele benigne sunt, in general, de o singura culoare;
D (Diametru): diametrul melanomului este adesea mai mare de 6 mm (aproximativ dimensiunea unei radiere de creion), desi poate fi mai mic, in stadiile incipiente;
E (Evolutie): orice schimbare in dimensiune, forma, culoare sau alte caracteristici ale alunitei ori aparitia unui simptom nou, cum ar fi sangerarea, mancarimea sau formarea unei cruste.

Atunci cand vine vorba despre simptomele melanomului, alunitele modificate fata de aspectul pe care il aveau anterior reprezinta un semnal de alarma. Spre surprinderea pacientilor care se intreaba cum arata melanomul sau cum se manifesta cancerul de piele, alunitele cancerigene si simptomele lor pot fi destul de discrete si pot trece neobservate mult timp.

Aparitia unei noi leziuni

Melanoamele pot aparea si ca leziuni noi, pe pielea neafectata anterior. Acestea pot avea aspect diferit fata de alunitele normale, avand tendinta de a creste rapid. In cat timp evolueaza melanomul poate depinde si de modul sau de aparitie.

Simptome subiective

In timp ce multe alunite sunt asimptomatice, melanoamele pot cauza disconfort:

Mancarime: melanoamele pot fi pruriginoase;
Durere: uneori, melanoamele pot fi dureroase sau sensibile la atingere;
Sangerare: o alunita care sangereaza sau se ulcereaza este un semnal de alarma.

Semne sistemice

In cazurile avansate de cancer de piele cu metastaze, celulele canceroase se raspandesc la alte parti ale corpului. Metastazele cancerului de piele pot evolua cu simptome precum:

Umflaturi sau noduli la nivelul ganglionilor limfatici: mai ales in zonele apropiate de locul primar al melanomului, unde reactioneaza ganglionul santinela, afectat de melanom;
Simptome nespecifice: oboseala, pierdere in greutate sau dureri inexplicabile in diferite parti ale corpului.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea precoce a melanomului malign este cruciala pentru un tratament eficient si un prognostic favorabil. Iata principalele metode de diagnostic utilizate pentru identificarea si evaluarea melanomului malign:

Examinarea clinica

Dermatologul va inspecta pielea pacientului, pentru a identifica leziuni suspecte. Aceasta include evaluarea tuturor alunitelor si a petelor de pe piele, folosind regula ABCDE (Asimetrie, Borduri neregulate, Culoare neuniforma, Diametru mare, Evolutie in timp).

Dermatoscopia

Dermatoscopia reprezinta utilizarea unui dermatoscop, un instrument de marire cu iluminare speciala, pentru a vizualiza structurile de la suprafata pielii. Aceasta metoda ajuta la evaluarea detaliata a pigmentarii si a altor caracteristici ale leziunii cutanate, care nu sunt vizibile cu ochiul liber. In urma acestei proceduri, medicul poate recomanda o biopsie a alunitelor modificate sau un tratament pentru alunite.

Biopsia cutanata

Exista mai multe tipuri si tehnici de biopsie, care pot fi folosite pentru diagnosticul melanomului malign:

Biopsia excizionala este metoda preferata pentru diagnosticarea melanomului. Intreaga leziune suspecta este indepartata chirurgical, impreuna cu o margine mica de piele sanatoasa. Aceasta permite o completa evaluare histopatologica;
Biopsia incizionala este utilizata atunci cand leziunea este prea mare pentru a fi indepartata complet. Se preleveaza doar o parte din leziune, pentru examinare;
Biopsia prin punctie: este o tehnica prin care se preleveaza un mic cilindru de tesut, cu ajutorul unui instrument asemanator unui ac. Este utila pentru leziuni mici sau in cazul in care se doreste o proba din grosimea completa a pielii.

Analize de laborator si teste patologice

Probele obtinute prin biopsie sunt examinate la microscop, de catre un patolog. Acesta va evalua caracteristicile celulelor, structura tesutului si prezenta markerilor specifici, pentru a confirma diagnosticul de melanom si pentru a stabili gradul de invazie si stadiul.

Testarea imunohistochimica presupune utilizarea anticorpilor pentru a detecta anumite proteine specifice in celulele tumorale. Acest test poate ajuta la diferentierea melanomului de alte tipuri de cancer cutanat.

Testele de anatomie patologica sunt esentiale pentru diagnosticarea cancerului, acestea fiind continuarea fireasca a procedurii de biopsie. Descopera gama de analize de patologie disponibile in laboratoarele Poliana!

Imagistica medicala

Exista mai multe metode si tehnici de imagistica medicala, ce pot fi folosite pentru diagnosticul melanomului malign. Ecografia poate fi utilizata pentru a evalua ganglionii limfatici regionali, daca se suspecteaza metastaza. Tomografia computerizata (CT) si rezonanta magnetica nucleara (MRI) sunt folosite pentru a evalua extensia melanomului si pentru a detecta metastazele in alte parti ale corpului. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si SPECT sunt tehnici avansate de imagistica, ce pot detecta activitatea metabolica a celulelor tumorale si pot identifica metastazele pe care alte metode imagistice le-ar putea rata.

Cartografierea genetica si testele moleculare

Testele pentru mutatiile genetice, cum ar fi BRAF, NRAS si KIT, sunt importante pentru a determina optiunile de terapie tintita. Identificarea acestor mutatii poate ghida tratamentul personalizat si poate influenta prognosticul.

Secventierea ADN permite o evaluare detaliata a profilului genetic al melanomului, oferind informatii despre susceptibilitatea la anumite tratamente si potentialul de recidiva.

Stadii si clasificare

Nu se poate discuta despre un tratament pentru melanom malign, fara sa se faca referire la stadiul acestuia. In cazul melanomului malign, stadiul sau este definitoriu pentru conduita terapeutica ulterioara.

Sistemul de clasificare utilizat in mod obisnuit este sistemul TNM, dezvoltat de Comitetul American de Stadializare a Cancerului. Acest sistem ia in considerare trei factori principali: dimensiunea si gradul de invazivitate ale tumorii primare (T), implicarea ganglionilor limfatici regionali (N) si prezenta metastazelor la distanta (M).

Clasificarea TNM

T – Tumora Primara

Tis (Melanom in situ): Melanomul este prezent doar in stratul superior al pielii (epiderma) si nu a invadat dermul.
T1: Tumora are o grosime de 1 mm sau mai putin.
- T1a: Fara ulceratie si grosime ≤ 1 mm.
- T1b: Cu ulceratie sau grosime de 0.8-1 mm fara ulceratie.
T2: Tumora are o grosime intre 1.01 mm si 2 mm.
- T2a: Fara ulceratie.
- T2b: Cu ulceratie.
T3: Tumora are o grosime intre 2.01 mm si 4 mm.
- T3a: Fara ulceratie.
- T3b: Cu ulceratie.
T4: Tumora are o grosime mai mare de 4 mm.
- T4a: Fara ulceratie.
- T4b: Cu ulceratie.

N – Implicarea Ganglionilor Limfatici Regionali

N0: Nu exista metastaze la ganglionii limfatici.
N1: Metastaze la un singur ganglion limfatic.
- N1a: Micrometastaze (detectate doar prin biopsie sau imagistica).
- N1b: Macrometastaze (vizibile sau palpabile).
- N1c: Tranzit metastatic sau satelitare fara implicarea ganglionilor limfatici.
N2: Metastaze la 2-3 ganglioni limfatici.
- N2a: Micrometastaze.
- N2b: Macrometastaze.
- N2c: Tranzit metastatic sau satelitare cu implicarea ganglionilor limfatici.
N3: Metastaze la 4 sau mai multi ganglioni limfatici sau ganglioni limfatici matted (conglomerati) ori combinarea tranzitului metastatic/satelitar si a metastazelor ganglionare.

M – Metastaze la Distanta

M0: Nu exista metastaze la distanta.
M1a: Metastaze la piele, tesut subcutanat sau ganglioni limfatici la distanta.
M1b: Metastaze la plamani.
M1c: Metastaze la alte organe viscerale sau orice metastaze cu niveluri crescute de lactat dehidrogenaza (LDH).

Stadiile melanomului

Stadiile clinice ale melanomului sunt determinate prin combinarea categoriilor TNM, oferind o evaluare generala a extensiei bolii.

Stadiul 0: Melanom in situ

Melanomul este prezent doar in epiderma si nu a invadat dermul.

Stadiul I: Melanom Localizat

Stadiul IA: T1a N0 M0 – Tumora are o grosime de ≤ 1 mm, fara ulceratie si fara metastaze ganglionare sau la distanta.
Stadiul IB: T1b sau T2a N0 M0 – Tumora are o grosime de ≤ 1 mm cu ulceratie sau intre 1.01-2 mm fara ulceratie si fara metastaze ganglionare sau la distanta.

Stadiul II: Melanom Local Avansat

Stadiul IIA: T2b sau T3a N0 M0 – Tumora are o grosime de 1.01-2 mm cu ulceratie sau intre 2.01-4 mm fara ulceratie.
Stadiul IIB: T3b sau T4a N0 M0 – Tumora are o grosime de 2.01-4 mm cu ulceratie sau >4 mm fara ulceratie.
Stadiul IIC: T4b N0 M0 – Tumora are o grosime de >4 mm cu ulceratie.

Stadiul III: Melanom Regional

Stadiul IIIA: Orice T N1a sau N2a M0 – Melanom cu micrometastaze ganglionare.
Stadiul IIIB: Orice T N1b, N2b, sau N1c, N2c M0 – Melanom cu macrometastaze ganglionare sau tranzit metastatic/satelitar fara implicare extensiva a ganglionilor.
Stadiul IIIC: Orice T N3a, N3b, N3c M0 – Melanom cu metastaze ganglionare extensive sau combinarea tranzitului metastatic/satelitar si al metastazelor ganglionare.

Stadiul IV: Melanom Metastatic

Stadiul IV: Orice T Orice N M1 – Melanom cu metastaze la distanta la organe viscerale sau piele/subcutanat/ganglioni limfatici la distanta.

Cat traiesti cu cancer de piele?

Durata de viata in caz de melanom malign depinde de mai multi factori, printre care forma de melanom, momentul diagnosticarii si stadiul in care se afla, varsta si starea de sanatate a pacientului si asa mai departe.

Melanomul malign este cel mai agresiv tip de cancer de piele. In stadii incipiente (I si II), cand inca nu s-a raspandit, rata de supravietuire la 5 ani este de 98 – 99%. Pentru pacientii diagnosticati in stadiul III, rata de supravietuire la 5 ani scade la 63 – 78%. In stadiul IV, rata de supravietuire la 5 ani scade la 15 – 20%. Asadar, cat traiesti cu cancer de piele depinde de diagnosticarea precoce a afectiunii.

Care sunt optiunile de tratament in cazul diagnosticului de melanom malign?

Exista mai multe tipuri de tratamente disponibile pentru pacientii diagnosticati cu melanom malign. Alegerea protocolului de tratament depinde de stadiul in care este diagnosticata boala, de varsta, de starea de sanatate a pacientului si de alti factori obiectivi.

Prognosticul melanomului malign depinde, in primul rand, de momentul diagnosticarii: cu cat leziunea este diagnosticata mai devreme, cu atat vindecarea melanomului malign este mai probabila. Programeaza chiar acum consultatia dermatologica anuala de control; ai grija de sanatatea ta!

Optiuni chirurgicale

In melanomul malign, tratamentul chirurgical reprezinta prima intentie, mai ales in stadiile sale incipiente. Exista mai multe optiuni de tratament chirurgical, printre care:

Excizia locala larga: este cea mai comuna procedura pentru melanomul malign. Implica indepartarea tumorii primare, impreuna cu o margine de tesut sanatos din jur, pentru a se asigura ca toate celulele canceroase sunt eliminate;
Biopsia ganglionului santinela: se efectueaza atunci cand melanomul are un risc crescut de metastazare la ganglionii limfatici. Este utilizata pentru a stabili daca melanomul s-a raspandit la ganglionii limfatici regionali;
Disectia ganglionilor limfatici regionali: daca biopsia ganglionului santinela este pozitiva, poate fi necesara indepartarea ganglionilor limfatici regionali, pentru a preveni raspandirea ulterioara a cancerului. Se indeparteaza toti ganglionii limfatici din zona afectata. Aceasta poate duce la complicatii, cum ar fi limfedemul, dar este necesara, pentru a controla extinderea cancerului;
Chirurgia pentru metastaze: in cazurile avansate, in care melanomul s-a raspandit la alte organe, poate fi necesara interventia chirurgicala, pentru a indeparta metastazele, daca sunt localizate si rezecabile.

Terapia cu interferon

Terapia cu interferon este o optiune adjuvanta pentru pacientii cu melanom malign in stadii avansate, in special pentru cei cu risc ridicat de recidiva, dupa interventia chirurgicala. Interferonul alfa (IFN-α) este cel mai frecvent utilizat si functioneaza prin modularea raspunsului imun al organismului, stimuland celulele imune sa atace celulele canceroase. In melanom, tratamentul cu interferon are potentialul de a creste calitatea vietii pacientului.

Imunoterapia

Imunoterapia a revolutionat tratamentul melanomului malign, in special in stadiile avansate. Aceasta terapie stimuleaza sistemul imunitar al pacientului, pentru a recunoaste si a distruge celulele canceroase. Cele mai utilizate imunoterapii includ inhibitori de punct de control imunitar, cum ar fi ipilimumab (anti-CTLA-4), pembrolizumab si nivolumab (anti-PD-1).

Terapia tintita

Terapia tintita reprezinta o abordare avansata in tratamentul melanomului malign, bazata pe identificarea si inhibarea anumitor mutatii genetice specifice celulelor tumorale. Acest tip de tratament are un raspuns rapid si semnificativ in reducerea dimensiunii tumorale si a simptomelor asociate.

Radioterapia

Radioterapia este folosita in tratamentul melanomului malign in cazuri selectate, mai ales pentru controlul local al bolii si pentru ameliorarea simptomelor. De obicei, se aplica la metastazele cerebrale, osoase sau la alte metastaze inoperabile, pentru pacientii cu margini chirurgicale pozitive dupa excizia tumorii.

Chimioterapia

Chimioterapia a fost mult timp o componenta esentiala in tratamentul melanomului malign, in special inainte de aparitia imunoterapiei si a terapiilor tintite. Aceasta utilizeaza medicamente citotoxice, pentru a distruge celulele canceroase, interferand cu capacitatea acestora de a se diviza si a se multiplica. Din pacate, are o eficacitate modesta si o rata de raspuns scazuta.

Terapia genica

Terapia genica reprezinta o abordare inovatoare, care vizeaza corectarea defectelor genetice specifice celulelor canceroase, prin modificarea sau manipularea directa a materialului genetic. Aceasta abordare are potentialul de a oferi tratamente mai personalizate si eficiente pentru pacientii cu melanom. Din pacate, la acest moment, exista mai multe obstacole care trebuie rezolvate in ceea ce priveste utilizarea terapiei genice la scara larga.

Cum poate fi prevenit melanomul?

Prevenirea melanomului implica adoptarea unor masuri specifice pentru reducerea expunerii la radiatiile ultraviolete, principalul factor de risc pentru dezvoltarea melanomului.

Evitarea expunerii prelungite la soare;
Utilizarea de creme cu factor de protectie solara ridicat;
Purtarea de imbracaminte de protectie;
Evitarea lampilor UV si a solarelor;
Monitorizarea lunara, la domiciliu, a leziunilor cutanate, prin autoexaminarea pielii;
Consultarea regulata a dermatologului, o data pe an.

Melanomul malign este un diagnostic grav, in ciuda progreselor facute de medicina, in ultimii ani. Diagnosticarea precoce a melanomului creste in mod semnificativ sansele de vindecare si rata de supravietuire. Tinand cont de acest aspect, se recomanda un control dermatologic anual pentru toti adultii, autoexaminarea pielii lunar si protejarea impotriva radiatiilor UV, cu ajutorul metodelor fizice si al cremelor de protectie solara.

Surse si referinte bibliografice: