Meningita: cauze, simptome, diagnostic, tratament

Meningita este o afectiune medicala serioasa, caracterizata prin inflamarea meningelor, membranele protectoare ale creierului si maduvei spinarii. Fiind o problema de sanatate publica majora, meningita necesita o atentie deosebita din cauza potentialului sau de a determina complicatii severe si chiar deces. Intelegerea cauzelor, simptomelor, metodelor de diagnostic si optiunilor de tratament este esentiala pentru prevenirea si gestionarea eficienta a acestei afectiuni.

• Ce este meningita?
• Tipuri de meningita
• Cauzele meningitei
• Factori de risc pentru meningita
• Simptomele meningitei
• Diagnosticul meningitei
• Tratament pentru meningita
• Cum poti preveni meningita?

Ce este meningita?

Meningita este o afectiune medicala grava caracterizata prin inflamatia meningelor, membranele protectoare care inconjoara creierul si maduva spinarii. Aceasta inflamatie poate fi cauzata de infectii virale, bacteriene, fungice sau parazitare.

Meningele sunt reprezentate de trei membrane protectoare care inconjoara creierul si maduva spinarii, oferindu-le suport si protectie. Aceste membrane sunt, de la exterior spre interior:

• Dura mater: este cea mai exterioara si cea mai rezistenta dintre foitele meningeale, fiind o membrana groasa si rezistenta care protejeaza creierul si maduva spinarii de traume si socuri;
• Arahnoida: situata sub dura mater, aceasta este o membrana subtire si delicata, avand o structura asemanatoare unei panze de paianjen. Spatiul dintre arahnoida si pia mater este cunoscut sub numele de spatiul subarahnoidian, unde circula lichidul cefalorahidian (LCR), care protejeaza creierul si maduva spinarii si le mentine intr-o stare de suspensie;
• Pia mater: este stratul interior si se afla in contact direct cu suprafata creierului si a maduvei spinarii. Este o membrana subtire si delicata care urmeaza contururile circumvolutiunilor creierului si penetreaza in fisurile si canalele acestuia. Pia mater este bogat vascularizata si contribuie la alimentarea cu sange a tesutului nervos.

Impreuna, aceste trei membrane formeaza o bariera protectoare care ajuta la mentinerea stabilitatii si integritatii sistemului nervos central. Atunci cand aceste membrane se inflameaza, cel mai adesea ca urmare a unei infectii, este diagnosticata meningita. Atunci cand se inflameaza si tesutul cerebral, medicii vor diagnostica meningoencefalita.

Tipuri de meningita

Exista mai multe tipuri de meningita, una dintre clasificari luand in calcul durata si severitatea simptomelor.

Meningita acuta

Meningita acuta se dezvolta rapid, de obicei in cateva ore pana la cateva zile, si necesita tratament medical imediat. Acest tip de meningita este adesea cauzat de bacterii sau virusuri si este caracterizat de simptome severe si bruste.

Meningita cronica

Meningita cronica se dezvolta mai lent, pe parcursul saptamanilor sau chiar lunilor, si este cauzata de obicei de agenti patogeni diferiti de cei care provoaca meningita acuta. Simptomele sunt mai putin severe initial, dar pot deveni progresiv debilitante. Meningita tuberculoasa este un bun exemplu de meningita cronica.

Cauzele meningitei

Meningita poate fi cauzata de o multitudine de agenti infectiosi si neinfectiosi; cunoasterea acestora este importanta pentru a implementa masuri de preventie adecvate.

Meningita virala

Meningita virala este cea mai comuna forma de meningita si este, de obicei, mai putin severa decat cea bacteriana. Este adesea cauzata de virusuri precum enterovirusurile, virusul herpes simplex, virusul varicelo-zosterian, virusul oreionului si altele. Majoritatea cazurilor de meningita virala se rezolva fara tratament specific, cu odihna si ingrijire la domiciliu.

Meningita bacteriana

Meningita bacteriana este cea mai severa forma de meningita si necesita tratament medical imediat. In general, este cauzata de bacterii precum Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis, Haemophilus influenzae, Listeria monocytogenes si altele. Se poate raspandi rapid si poate duce la complicatii grave, inclusiv deces, daca nu este tratata prompt.

Meningita meningococica este unul dintre cele mai frecvente tipuri de meningita bacteriana, afectand in special copiii de varsta mica si varstnicii, dar care poate aparea la orice varsta. Vaccinul meningococic este singura modalitate eficienta de preventie a acestei afectiuni deosebit de periculoasa.

Meningita fungica

Meningita fungica este mai rara si afecteaza in special persoanele cu sistem imunitar slabit, cum ar fi cele cu HIV/SIDA sau care urmeaza tratamente imunosupresoare. In general, este cauzata de ciuperci precum Cryptococcus, Histoplasma sau Coccidioides. Meningita criptococica afecteaza in mod deosebit persoanele cu un sistem imunitar slabit. Necesita tratament antifungic specific.

⏩ Desi nu mai reprezinta neaparat o condamnare la moarte, infectia cu HIV/SIDA trebuie tratata cu seriozitate. Iata tot ce trebuie sa stii despre aceasta: cum se transmite, cum se manifesta in fazele sale incipiente, cand ar trebui sa iti faci analize si cum se poate trata!

Meningita parazitara

Meningita parazitara este foarte rara si este cauzata de paraziti care infecteaza meningele. Cel mai cunoscut exemplu de parazit care poate declansa meningita parazitara este Naegleria fowleri, care poate cauza meningita amibiana primara, o forma extrem de rara si letala de meningita. Tratamentul variaza in functie de parazitul specific implicat.

Meningita aseptica

Meningita aseptica sau meningita neinfectioasa poate fi cauzata de factori non-infectiosi, cum ar fi anumite medicamente, boli autoimune (lupus), cancer sau inflamatii de la traume craniene. Tratamentul depinde de cauza subiacenta.

Meningita este contagioasa?

Multe persoane se intreaba daca meningita este contagioasa si daca da, cum se transmite aceasta. Contagiozitatea meningitei depinde de tipul specific de meningita si de agentul patogen implicat. Meningita bacteriana poate fi foarte contagioasa si se poate raspandi prin contact apropiat sau prin picaturi respiratorii (tuse, stranut) de la o persoana infectata.

Meningita virala este, in general, contagioasa si se poate raspandi prin contact direct cu secretiile respiratorii sau fecale ale unei persoane infectate. Este mai putin grava decat meningita bacteriana, dar se raspandeste cu usurinta in comunitati.

Meningita fungica si cea parazitara nu sunt contagioase si nu se raspandesc de la persoana la persoana. Aceste forme de meningita sunt de obicei rezultatul expunerii la medii contaminate sau la alimente si apa contaminate.

Factori de risc pentru meningita

Exista unele aspecte care pot fi considerate factori de risc pentru meningita. Unele dintre ele pot fi controlate, altele nu; iata care sunt cele mai importante dintre ele:

• Varsta: sugarii si copiii mici sunt mai susceptibili la meningita bacteriana si virala din cauza sistemului imunitar inca in dezvoltare. Persoanele in varsta au un risc crescut de meningita din cauza scaderii functiei sistemului imunitar si posibilitatii de a avea alte afectiuni medicale preexistente;
• Sistem imunitar slabit: persoanele cu boli cronice cum ar fi HIV/SIDA, diabet sau cei care urmeaza tratamente imunosupresoare (de exemplu, chimioterapie sau medicamente pentru transplant de organe). Persoanele care au suferit o splenectomie (indepartarea splinei) au un risc crescut deoarece splina joaca un rol important in lupta impotriva infectiilor;
• Conditii de trai si mediu: locuitul in comunitati aglomerate, cum ar fi camine studentesti, cazarme militare sau centre de detentie, creste riscul de raspandire a infectiilor. Expunerea la medii nesanitare sau la surse de apa contaminate este un alt factor de risc important;
• Contact apropiat cu persoane infectate: contactul strans cu o persoana care are meningita bacteriana, cum ar fi membrii familiei sau colegii de camera, poate creste riscul de infectie. Meningita meningococica, in particular, se poate raspandi prin contact apropiat si prelungit sau prin schimbul de secretii respiratorii si saliva;
• Calatoriile: calatoriile in regiuni unde meningita este endemica sau unde exista focare epidemice (de exemplu, centura meningitei din Africa sub-sahariana) cresc riscul de expunere la agenti patogeni specifici.
• Traumatism cranian sau interventii chirurgicale: traumele craniene sau interventiile chirurgicale la nivelul capului si gatului pot permite bacteriilor sa patrunda in meninge, crescand riscul de meningita.
• Anumite infectii si probleme medicale: infectiile urechii (otita medie), sinuzitele sau alte infectii respiratorii pot, in unele cazuri, sa se extinda si sa cauzeze meningita. Problemele medicale care afecteaza circulatia lichidului cefalorahidian sau care necesita implanturi medicale (de exemplu, shunturi pentru hidrocefalie) pot creste riscul de meningita.
• Lipsa vaccinarii: nevaccinarea impotriva agentilor patogeni care pot cauza meningita (de exemplu, meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae tip b) creste riscul de a dezvolta aceasta boala.

⏩ Infectiile urechii sunt deosebit de frecvente in patologia umana, in special in randul copiilor. Afla mai multe despre ce este otita medie, cum se manifesta, ce complicatii poate da si ce optiuni de tratament exista!

Simptomele meningitei

Simptomele meningitei pot varia in functie de tipul de agent patogen care cauzeaza infectia (bacterian, viral, fungic sau parazitar) si de varsta persoanei afectate. Totusi, exista cateva simptome comune care sunt prezente in majoritatea cazurilor de meningita. Iata o privire generala asupra simptomelor si variatiilor acestora in functie de tipul de meningita:

Simptome comune ale meningitei

Simptomele comune ale meningitei se incadreaza in asa-numitul sindrom meningeal, determinat de iritatia de la nivelul meningelor. Semnele de meningita includ:

• Febra mare: temperatura corpului creste brusc;

⏩ Atunci cand organismul este atacat de factori patogeni, el reactioneaza prin toate mijloacele cunoscute pentru a neutraliza atacul. Descopera ce rol joaca febra in apararea nespecifica a organismului si de ce trebuie sa o privesti ca pe un aliat in lupta impotriva bolii!

• Dureri de cap severe: adesea descrise ca fiind persistente si intense; unde doare capul la meningita este lipsit de importanta pentru diagnostic;
• Rigiditate a gatului: dificultate in a misca gatul inainte si inapoi, semn caracteristic al meningitei, cunoscut in termeni medicali ca redoarea cefei;
• Greata si varsaturi: pot aparea frecvent si pot contribui la deshidratare;
• Confuzie sau dificultati de concentrare: persoanele afectate pot deveni dezorientate si pot avea dificultati in a-si mentine atentia;
• Sensibilitate la lumina (fotofobie): disconfort sever la expunerea la lumina puternica;
• Somnolenta sau dificultati in a se trezi: persoanele pot parea letargice sau extrem de obosite;
• Convulsii: in cazurile severe, pot aparea convulsii.

Simptome specifice in functie de tipul de meningita

Simptomele meningitei inregistreaza unele variatii in functie de agentul etiologic implicat.

Meningita bacteriana

• Simptomele apar brusc si pot include toate simptomele comune mentionate mai sus;
• Poate fi insotita de pete rosii sau purpurii pe piele (petesii sau purpura, eruptie meningita caracteristica), mai ales in cazul meningitei meningococice;
• Starea pacientului se poate deteriora rapid, necesitand tratament medical de urgenta.

⏩ Eruptiile cutanate pot avea numeroase cauze, iar identificarea lor corecta este deosebit de importanta. Iata cum se manifesta urticaria, cum arata petele rosii din aceasta boala si cum poate fi deosebita de alte probleme dermatologice!

Meningita virala

• Simptomele in meningita virala sunt similare cu cele ale meningitei bacteriene, dar de obicei mai putin severe;
• Debutul simptomelor de meningoencefalita virala poate fi gradual si multe cazuri se rezolva de la sine fara tratament specific;
• Febra poate fi mai usoara si durata simptomelor poate fi mai scurta.

Meningita fungica

• Simptomele se dezvolta de obicei mai lent, pe parcursul catorva saptamani;
• Febra si durerile de cap persistente sunt comune;
• Este mai frecventa la persoanele cu sistem imunitar compromis, cum ar fi pacientii cu HIV/SIDA.

Meningita parazitara

• Simptomele pot varia in functie de parazitul specific implicat;
• Naegleria fowleri poate provoca meningita amibiana primara, care incepe cu simptome similare meningitei bacteriene, dar progreseaza rapid si este adesea fatala;
• Alti paraziti pot cauza simptome cronice si mai putin severe.

Simptomele meningitei la copii

Cum se manifesta meningita la copii depinde de varsta acestora. Simptomele meningitei la copiii mai mari sunt similare celor descrise mai sus. Un tablou specific il inregistreaza meningita la bebelusi si la copiii mici, unde semnele includ:

• Febra;
• Plans constant, iritabilitate;
• Somnolenta excesiva sau letargie;
• Inapetenta si lipsa fortei pentru a suge eficient;
• Bombarea fontanelei;
• Convulsii;
• Varsaturi.

Diagnosticul meningitei

Diagnosticul meningitei implica o serie de pasi, inclusiv evaluarea simptomelor si semnelor clinice, efectuarea unor teste de laborator si imagistice, si uneori efectuarea unei punctii lombare pentru prelevarea de lichid cefalorahidian (LCR) in vederea analizei. Iata o descriere a procesului de diagnosticare a meningitei:

Evaluarea medicala si istoricul pacientului

Medicul va efectua o evaluare amanuntita a simptomelor si semnelor clinice prezentate de pacient, precum febra, dureri de cap severe, rigiditate a gatului, sensibilitate la lumina, varsaturi, confuzie sau alte simptome neurologice.

Examenul fizic

Examinarea fizica poate include testarea semnelor meningeale precum semnul Kernig si semnul Brudzinski, care pot sugera iritarea meningeala. De asemenea, medicul poate verifica starea generala de sanatate a pacientului si poate cauta semne de infectie in alte parti ale corpului. Testul paharului in meningita este de asemenea frecvent folosit, pentru a evalua eruptia cutanata.

Analize de sange

Se pot efectua analize de sange in meningita, pentru a cauta semne de infectie cum ar fi cresterea numarului de leucocite (leucocitoza) si cresterea concentratiei de proteine C-reactive (PCR). Testele de sange pot oferi, de asemenea, informatii despre functia renala si hepatica si despre alte afectiuni medicale care pot influenta diagnosticul si tratamentul.

Imagistica cerebrala

In anumite cazuri, poate fi recomandata efectuarea unor investigatii imagistice cum ar fi tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) a capului, pentru a evalua prezenta leziunilor cerebrale sau a altor afectiuni care ar putea cauza simptome similare cu cele ale meningitei.

Punctia lombara

Pentru a confirma diagnosticul si pentru a identifica agentul patogen specific care cauzeaza meningita, medicul poate efectua o punctie lombara pentru a preleva o mostra de lichid cefalorahidian din spatiul subarahnoidian din jurul maduvei spinarii. Aceasta procedura implica introducerea unui ac subtire in spatiul subarahnoidian din partea inferioara a spatelui si prelevarea de LCR pentru analiza.

Analiza lichidului cefalorahidian poate include urmatoarele teste:

• Analiza celulara: pentru a numara si a identifica tipurile de celule din LCR, cum ar fi leucocitele;
• Analiza biochimica: pentru a evalua nivelurile de glucoza, proteine si alte substante din LCR. Proteinorahia apare frecvent in meningita;
• Cultura si teste de sensibilitate: pentru a identifica agentul patogen specific (bacterii, virusuri, fungi sau paraziti) si pentru a determina ce antibiotice sau alte tratamente ar putea fi eficiente impotriva infectiei.

Alte teste

In unele cazuri, pot fi efectuate si alte teste, cum ar fi teste serologice pentru anumite infectii virale, teste antigenice sau moleculare sau alte investigatii specifice, in functie de suspiciunea clinica si de istoricul medical al pacientului.

Diagnosticul rapid si corect al meningitei este esential pentru a initia tratamentul adecvat si pentru a preveni complicatiile severe. Tratamentul initial poate incepe inainte de obtinerea rezultatelor punctiei lombare, pe baza simptomelor si a starii clinice a pacientului. Daca exista suspiciuni de meningita, este important sa se apeleze imediat la asistenta medicala de urgenta pentru evaluare si tratament adecvat.

Tratament pentru meningita

Tratamentul pentru meningita depinde de tipul specific de meningita si de agentul patogen care o cauzeaza. In general, tratamentul poate include administrarea de medicamente pentru a combate infectia si pentru a reduce inflamatia, dar uneori pot fi necesare si alte interventii terapeutice.

Meningita bacteriana

• Antibiotice: administrarea prompta a antibioticelor este esentiala pentru tratarea meningitei bacteriene. Antibioticele sunt alese in functie de agentul patogen suspectat si de sensibilitatea acestuia la anumite medicamente. Tratamentul este, de obicei, administrat intravenos si poate fi initiat chiar inainte de obtinerea rezultatelor culturii si a testelor de sensibilitate;
• Corticosteroizi: in anumite cazuri, pot fi administrati corticosteroizi (cum ar fi dexametazona) pentru a reduce inflamatia si pentru a preveni complicatiile grave ale meningitei bacteriene, cum ar fi edemul cerebral si sechelele neurologice.

Meningita virala

• Tratament simptomatic: meningita virala, in general, nu necesita tratament specific, deoarece majoritatea cazurilor se rezolva de la sine. Tratamentul este, in principal, simptomatic si se concentreaza pe gestionarea febrei, a durerii si a altor simptome asociate;
• Hidratare: administrarea de lichide este importanta pentru a preveni deshidratarea, mai ales in caz de varsaturi frecvente;
• Uneori, pot fi prescrise medicamente antivirale in anumite cazuri severe sau la pacientii cu un risc crescut de complicatii.

Meningita fungica

• Antifungice: tratamentul meningitei fungice implica administrarea de medicamente antifungice, cum ar fi amfotericina B, flucitozina sau fluconazol, in functie de agentul patogen specific identificat in LCR.

Meningita parazitara

• Tratament specific pentru parazit: in cazul meningitei parazitare, tratamentul depinde de parazitul specific implicat. De exemplu, in cazul meningitei amibiene primare cauzate de Naegleria fowleri, tratamentul este adesea dificil si include medicamente antiparazitare specifice, impreuna cu alte interventii de sustinere.

Pacientii cu meningita necesita monitorizare atenta a semnelor vitale, a starii neurologice si a altor parametri clinici. Tratamentul de suport poate include administrarea de analgezice pentru gestionarea durerii si a disconfortului, administrarea de lichide intravenoase pentru hidratare si mentinerea echilibrului electrolitic si alte masuri pentru a mentine confortul si stabilitatea pacientului.

Este important sa subliniem ca tratamentul meningitei trebuie initiat si monitorizat de catre medici specialisti, de preferinta intr-un mediu medical adecvat, cum ar fi un spital sau o unitate de terapie intensiva, mai ales in cazurile severe sau complicate. Tratamentul adecvat si prompt este esential pentru a reduce riscul de complicatii si pentru a asigura o recuperare completa si eficienta a pacientului.

Complicatiile meningitei

Meningita poate duce la diverse complicatii, unele dintre ele fiind grave si potential fatale. Complicatiile variaza in functie de tipul de meningita, gravitatea infectiei si eficacitatea tratamentului, urmarile in meningita bacteriana fiind adesea cele mai grave. Iata cateva complicatii comune asociate cu meningita:

• Edem cerebral: edemul cerebral este o complicatie frecventa a meningitei, in special in cazurile severe sau in cazul meningitei bacteriene. Edemul cerebral se refera la acumularea de lichid in tesuturile creierului, ceea ce poate duce la cresterea presiunii intracraniene si la simptome precum dureri de cap severe, varsaturi, letargie si chiar coma;
• Hidrocefalie: hidrocefalia este o afectiune caracterizata prin acumularea excesiva de lichid cefalorahidian in ventriculii cerebrali, ceea ce poate duce la cresterea presiunii intracraniene. Meningita poate bloca fluxul normal de lichid cefalorahidian in creier, provocand hidrocefalie. Aceasta poate necesita interventii chirurgicale pentru drenajul excesului de lichid;
• Convulsii: convulsiile pot aparea ca urmare a iritatiei severe a tesutului cerebral in meningita. Ele pot aparea in timpul infectiei sau dupa tratamentul acesteia. Convulsiile pot fi o complicatie a meningitei bacteriene sau virale si pot necesita tratament cu medicamente anticonvulsivante;
• Leziuni cerebrale: in cazurile severe, meningita poate duce la leziuni permanente ale tesutului cerebral sau la deficit neurologic. Aceste leziuni pot fi rezultatul inflamatiei severe, a edemului cerebral sau a complicatiilor vasculare asociate cu infectia;
• Pierderea auzului: meningita poate afecta nervii auditivi (nervii auditivi), conducand la pierderea partiala sau totala a auzului. Acest lucru se datoreaza inflamatiei si leziunilor la nivelul nervilor si poate necesita tratament specific;
• Tulburari cognitive si de comportament: meningita poate provoca tulburari cognitive si de comportament cum ar fi dificultati de concentrare, pierderea memoriei, schimbari de dispozitie si chiar depresie sau anxietate. Aceste efecte pot fi temporare sau pot persista pe termen lung, in functie de severitatea infectiei si de gestionarea acesteia;
• Complicatii sistemice: meningita poate afecta, de asemenea, alte organe si sisteme ale corpului, provocand complicatii sistemice cum ar fi sepsisul (infectia generalizata a sangelui), insuficienta renala, insuficienta cardiaca sau alte afectiuni grave;
• Moartea: in cazurile severe, meningita poate fi fatala, mai ales daca nu este tratata prompt si eficient. Moartea poate surveni din cauza complicatiilor grave ale infectiei, cum ar fi edemul cerebral sever sau sepsisul.

Este important sa subliniem ca riscul de complicatii si severitatea acestora pot varia in functie de tipul de meningita, de varsta pacientului, de starea generala de sanatate si de promptitudinea si eficacitatea tratamentului. Prin diagnosticare si tratament precoce, riscul de complicatii grave poate fi redus semnificativ.

Cum poti preveni meningita?

Prevenirea meningitei implica adoptarea unor masuri preventive pentru a reduce riscul de expunere la agentii patogeni care cauzeaza infectia. Iata cateva strategii importante de prevenire a meningitei:

• Vaccinare: vaccinurile meningococice, pneumococice si Hib sunt disponibile si pot preveni infectiile bacteriene care pot duce la meningita. Impotriva meningococului de tip B exista vaccinuri specifice pentru anumite grupuri de varsta si persoane cu risc crescut. Se recomanda efectuarea vaccinului meningococic la copii conform schemei de vaccinare. Vaccinurile pentru meningita sunt disponibile pentru diferite grupe de varsta, adolescenti, adulti si varstnici;
• Respectarea masurilor de igiena personala: spalatul frecvent al mainilor cu sapun si apa poate reduce riscul de raspandire a infectiilor respiratorii care pot duce la meningita. Atunci cand tusesti sau stranuti, acopera-ti gura si nasul cu un servetel sau cu partea interioara a cotului pentru a reduce raspandirea picaturilor respiratorii;

⏩ Imunitatea personala este foarte importanta pentru un organism sanatos. Vitamina C este unul dintre pilonii de baza ai unui sistem imunitar activ; afla care sunt beneficiile vitaminei C, ce surse naturale exista si cand este cazul sa te gandesti la administrarea unui supliment!

• Evitarea contactului cu persoane bolnave: in special in cazul meningitei bacteriene, evitarea contactului apropiat cu persoanele infectate poate reduce riscul de transmitere a infectiei;
• Evitarea factorilor de risc: in special in perioadele de epidemii sau in zonele cu risc crescut de transmitere a infectiilor, evita locurile aglomerate si contactul apropiat cu persoanele bolnave. Adopta un stil de viata sanatos, care include alimentatie echilibrata, exercitii fizice regulate, odihna adecvata si evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool pentru a mentine sistemul imunitar puternic;
• Pregatirea adecvata pentru calatorii: in cazul in care calatoresti in zone cu risc crescut de meningita, informeaza-te despre vaccinurile recomandate si efectueaza vaccinarile inainte de calatorie, daca este necesar.

Prevenirea si gestionarea meningitei reprezinta aspecte vitale ale ingrijirii sanatatii si a comunitatii. Cu ajutorul vaccinurilor, al igienei personale adecvate si constientizarii semnelor si simptomelor acestei boli grave, putem sa ne protejam pe noi si pe cei din jurul nostru de riscurile asociate meningitei .

Surse:

• https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/meningitis
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/meningitis/symptoms-causes/syc-20350508#:~:text=Meningitis%20is%20an%20infection%20and,fever%20and%20a%20stiff%20neck.
• https://www.nhs.uk/conditions/meningitis/
• https://www.healthline.com/health/meningitis
• https://www.cdc.gov/meningitis/index.html
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14600-meningitis