Menopauza: Ce este, simptome, analize medicale recomandate

Daca faci un mic exercitiu de imaginatie, iti poti vizualiza corpul ca pe o masinarie complexa pe care incerci sa o intretii cat mai bine, ca sa poata functiona normal. Inevitabil, insa, odata cu trecerea timpului, organismul nu mai are acelasi randament, pentru ca intervine uzura. Din aceasta perspectiva, menopauza face parte din procesul biologic natural de imbatranire si aduce schimbari majore in viata oricarei femei. Ea nu trebuie vazuta, insa, ca perioada de declin, ci ca un mod de a marca incheierea unui capitol, pentru a face loc unui nou inceput. 

Menopauza nu este o boala, ci o provocare de a-ti privi corpul altfel. Este foarte important sa-ti intelegi organismul, sa te informezi corect, sa mergi la controale regulate la medicul specialist, ca sa stii cand si cum sa actionezi. In cele ce urmeaza, iti explicam ce inseamna, de fapt, menopauza, cand apare si cum se manifesta, care sunt analizele medicale recomandate in aceasta perioada si ce tratamente exista.  

• Ce e menopauza si cand apare
• Menopauza – cauze si simptome
• Stadiile menopauzei
• Complicatii asociate menopauzei
• Analize medicale recomandate
• Diagnostic si tratament

Ce e menopauza si cand apare

Dupa varsta de 40 de ani, productia de estrogen si progesteron, hormoni sexuali feminini, scade progresiv, ciclurile menstruale devin neregulate si, intr-un final, inceteaza cu totul. Menopauza marcheaza incetarea functiilor ovariene primare, adica atat a secretiei hormonilor sexuali (functia endocrina), cat si a ovulatiei (functia gametogenetica (ovogeneza)). In general, este un proces de lunga durata (menstrele nu mai sunt lunare, ci o data la 2-3 luni sau, dimpotriva, sunt mai dese si survin la 2-3 saptamani), dar, in unele cazuri, absenta menstrelor poate sa intervina brusc. Diagnosticul de menopauza este pus de medicul specialist si inseamna absenta totala a menstrei, timp de 12 luni. 

La ce varsta apare menopauza

O femeie se naste cu un anumit numar de foliculi primordiali, diferit de la caz la caz. Acesta poate varia intre un milion si doua milioane de foliculi. Dintre acestia, pana la pubertate mai raman intre 400.000 si 500.000. Dupa menarha (prima menstruatie), pierdem lunar, aproximativ 1.000 de foliculi. Dupa varsta de 35 de ani, rata pierderilor foliculare creste. Fenomenul continua pana cand toti foliculii primordiali „se consuma” si se instaleaza menopauza. 

Ne nastem cu un numar fix de foliculi primordiali, dar care nu este acelasi pentru toate femeile. De aceea, varsta de instalare a menopauzei este variabila. Concret, declinul numarului foliculilor ovarieni dicteaza aparitia menstrelor neregulate si a menopauzei, iar calitatea din ce in ce mai redusa a acestora duce la scaderea fertilitatii. De regula, varsta la care se instaleaza menopauza naturala este intre 40 si 55 de ani, cu o medie de 51 de ani, si se intinde pana la varsta de 65 de ani. 

Sunt, insa, cazuri in care procesul intervine inainte de 40 de ani, cand este vorba despre menopauza prematura. Totodata, unele femei pot avea menstre si dupa varsta de 55 de ani, situatii care necesita o monitorizare atenta, pentru ca exista riscul de hiperplazie de endometru (mucoasa uterina) si de cancer de san.  

Menopauza – cauze si simptome

Menopauza se poate instala din cauze multiple si cele mai frecvente dintre ele sunt:

• scaderea naturala a nivelului hormonilor sexuali – organismul se resimte (apar modificari) in momentul in care se inregistreaza niveluri scazute de:
  • estrogen, progesteron, testosteron – hormoni produsi de ovare – secretia acestora se intensifica odata cu perioada pubertatii, ca raspuns la cresterea nivelului hormonului eliberator al gonadotropinelor, produs de hipotalamus, si care actioneaza asupra hipofizei (glanda pituitara) posterioara); pe masura ce imbatranesc, ovarele produc din ce in ce mai putin estrogen si progesteron, hormonii care regleaza, practic, menstruatia (faza foliculara sau proliferativa si cea luteala sau secretorie); implicit, dupa varsta de 35 de ani, fertilitatea incepe sa scada;
  • hormon foliculostimulant (FSH), hormon luteinizant (LH) – hormoni produsi de glanda pituitara posterioara; 

• declinul natural al numarului de foliculi primordiali – in jurul varstei de 40 de ani, perioadele menstruale incep sa fie mai lungi sau mai scurte ca de obicei, cu o frecventa mai scazuta sau mai intensa; aceste modificari sunt constante pana la varsta medie de 51 de ani, cand ovarele nu mai elibereaza ovocite maturizate pentru a fi fertilizate si menstrele inceteaza;

• ooforectomie (indepartarea chirurgicala a ovarelor) – indepartarea ovarelor duce la menopauza imediata, iar manifestarile ei, cum sunt bufeurile, pot fi severe, pentru ca nivelul hormonilor sexuali scade brusc, nu progresiv, asa cum se intampla in cazul menopauzei naturale; 

• histerectomia – indepartarea chirurgicala a uterului (in caz de fibrom uterin, de pilda), dar nu si a ovarelor, nu cauzeaza neaparat menopauza imediata, pentru ca ovarele continua sa produca estrogen si progesteron; insa, histerectomia cu ovarectomie bilaterala, utilizata in cazul diverselor patologii oncologice sau nononcologice, duce la menstruatie imediata; 

• ablatia ovariana – se refera la terapia hormonala, interventiile chirurgicale, chimioterapia, radioterapia folosite pentru oprirea functiei ovariene (chiar si temporar, in unele situatii), in cazul afectiunilor oncologice; ablatia ovariana poate fi insotita de manifestari precum bufeurile, in timpul sau la scurta vreme dupa aplicarea tratamentului respectiv; 

• insuficienta ovariana primara – este vorba despre menopauza prematura, care apare inainte de varsta de 40 de ani, in aproximativ 1% dintre cazuri; ovarele nu mai produc suficienti hormoni reproductivi fie din cauze genetice, fie pe fondul unei afectiuni autoimune, de exemplu; de multe ori, insa, nu se cunoaste cauza exacta pentru care se instaleaza menopauza precoce; in aceste cazuri, este recomandata terapia hormonala, pentru a mentine functiile ovarelor macar pana la varsta naturala cand ar trebui sa survina menopaza, pentru a proteja creierul, inima si oasele;

• leziuni sau afectiuni grave la nivelul pelvisului – si care au ca efect distrugerea ovarelor sau disfunctionalitati severe ale acestora. 

Cum se manifesta menopauza

Menopauza se manifesta diferit de la caz la caz. In general, primele semne apar cu 4-5 ani inainte de instalarea menopauzei, dar sunt si situatii in care ele pot continua si cativa ani dupa ultima menstruatie. Intensitatea lor, precum si numarul acestora, sunt variabile. Unele femei sunt complet asimptomatice, tranzitia spre menopauza avand loc fara ca acestea sa aiba tulburari climaterice majore. 

Este de retinut ca aceste simptome nu sunt ale unei boli, pentru ca menstruatia nu este o afectiune medicala. In termeni medicali, este vorba despre tulburari climacterice. Climacteriul este reprezentat de toate manifestarile care apar pe fondul carentei de estrogen, survenite la menopauza. Indiferent de severitatea lor, manifestarile menopauzei nu sunt tulburari grave, dar sunt complexe si pot cauza disconfort, uneori, intens. 

Cele mai frecvente simptome ale menopauzei sunt: 

• manifestari vasomotorii – bufeuri (cresteri bruste ale temperaturii corporale, care creeaza senzatia de „valuri de caldura” ce apar la nivelul fetei si al gatului si se extind spre umeri si torace) urmate de transpiratie si de roseata (uneori); acestea sunt cele mai intalnite manifestari ale menopauzei, ele regasindu-se in 70-80% dintre cazuri; tulburarile vasomotorii pot sa apara cu mult timp inainte de menopauza propriu-zisa, la unele femei ele fiind prezente chiar si 7-10 ani; in general, sunt persistente 4-5 ani dupa ultima menstra; 

• modificari ale mucoaselor si alterarea musculaturii netede – uscaciunea vaginala, cauzata de atrofia epiteliului vaginal, scaderea vascularizatiei, alterarea musculaturii netede, scaderea colagenului si a elastinei, pierderea terminatiilor nervoase; uscaciunea vaginala poate duce, la randul ei, la dispareunie (jena in timpul actului sexual); manifestari urinare de tip infectios (inclusiv usturime la mictiune), incontinenta urinara (pierderi involuntare de urina in timpul rasului, al stranutului, de exemplu), cauzata de atrofia musculutarii pelvine, dar si a detrusorului vezical (muschiul neted situat in peretele vezicii urinare); 

• modificari ale tegumentelor si ale fanerelor – parul devine uscat si isi pierde din stralucire, unghiile sunt fragile si fara luciu, pielea este uscata si aspra; toate aceste manifestari apar pe fondul scaderii nivelului de colagen si elastina; 

• tulburari de somn – manifestarile vasomotorii, care sunt scurte, dar puternice, se produc, de obicei, noaptea si au ca rezultat insomnia sau calitatea proasta a somnului, in 40-50% dintre cazuri; tulburarile de somn pot afecta calitatea vietii;

• astenie – dispozitia generala proasta, starea constanta de oboseala intensa, lipsa de tonus, senzatia de epuizare fizica, dar si psihica (pot sa apara tulburari de memorie, dificultati de concentrare, stari de confuzie, depresie, stari de anxietate);

• tulburari ale dispozitiei – 1-3 femei acuza tulburari ale dispozitiei, legate de menopauza; nivelul scazut al estrogenului are efect direct asupra unor mediatori cerebrali precum serotonina sau dopamina, care induc starea de bine si pot sa apara iritabilitatea, atacurile de panica, depresia;

• artralgii si mialgii – dureri articulare (artralgiile) si musculare (mialgiile), localizate in mod special la nivelul umerilor, genunchilor, al spatelui si al degetelor;

• cresterea ponderala – nivelul scazut al estrogenilor afecteaza rata metabolica, adica modul in care organismul converteste energia stocata in energie de lucru; de aici, apare cresterea ponderala, dar si pe fondul unei diete necorespunzatoare si al lipsei activitatii fizice regulate; 

• pleoape si maini umflate – edeme palpebrale (ochii umflati, in special dimineata), accentuarea cearcanelor, a ridurilor, a pungilor de sub ochi, umflarea mainilor; 

• cresterea tensiunii arteriale – in unele cazuri, o persoana care a fost hipotensiva pana la menopauza, poate deveni hipertensiva (HTA de 140/95 mm Hg); tensiunea arteriala optimala este egala sau usor mai mica de 120/80 mm coloana de mercur (mm Hg), potrivit ghidului Societatii Europene de Hipertensiune. 

Stadiile menopauzei

Factorii genetici si starea de sanatate a ovarelor au o influenta directa asupra momentului instalarii menopauzei. In unele cazuri, menopauza poate fi brusca, dar de obicei, ea este un proces natural, progresiv, care se intinde pe parcursul mai multor ani si care are trei etape:

Perimenopauza

De regula, aceasta faza a menopauzei incepe cu 4-5 ani inainte de menopauza propriu-zisa, cand ovarele incep sa produca, treptat, din ce in ce mai putin estrogen. Exista, insa, si situatii in care ea apare cu doar cateva luni inainte de menopauza propriu-zisa sau cazuri in care menopauza se instaleaza brusc, fara a avea drept cauza o afectiune medicala, o interventie chirurgicala sau o terapie anume. Perimenopauza dureaza pana in momentul in care menstra dispare cu totul. In ultimii 1-2 ani ai acestei etape, nivelul estrogenului scade mai repede. Multe femei au simptome inclusiv in aceasta perioada, cel mai des intalnit dintre ele fiind reprezentat de modificarile vasomotorii (bufeuri insotite de roseata si transpiratie). Totodata, fluxul menstrual poate fi mai abundent sau mai slab. Tot in aceasta perioada, menstruatia poate lipsi cateva luni si sa revina.

Menopauza propriu-zisa

Este perioada in care ovarele nu mai produc estrogen si nu mai elibereaza ovocite (ovulatie). Menopauza propriu-zisa este definita ca intervalul de 12 luni consecutive de la ultima menstruatie. 

Postmenopauza

Postmenopauza se refera la anii care urmeaza dupa menopauza. Daca luam in calcul varsta medie la care se instaleaza menopauza, si anume 51 de ani, si varsta maxima medie pana la care se poate intinde, adica 65 de ani, atunci postmenopauza dureaza aproximativ 10-14 ani. In aceasta perioada, simptomele de tipul bufeurilor, de exemplu, devin din ce in ce mai rare, pana dispar cu totul. Odata cu inaintarea in varsta, insa, creste riscul aparitiei unor afectiuni asociate cu scaderea nivelului estrogenului.

Complicatii asociate menopauzei

Dupa instalarea menopauzei, creste riscul dezvoltarii unor afectiuni medicale, cum ar fi: 

• bolile cardiovasculare – cand nivelul estrogenului scade, creste riscul dezvoltarii afectiunilor cardiovasculare; de aceea, este important sa mergi la medic pentru controale de rutina si sa urmezi recomandarile acestuia in ceea ce priveste testele si analizele medicale pe care ar trebui sa le faci in aceasta perioada, cum ar fi profilul lipidic (colesterol total, colesterol HDL si LDL, lipide totale, trigliceride) sau monitorizarea tensiunii arteriale; 

Programeaza-te online pentru efectuarea Profilului lipidic la Poliana 

• osteoporoza – mai ales in primii ani dupa instalarea menopauzei, densitatea osoasa se pierde rapid, oasele devin mai fragile si creste riscul de fracturi (cele mai afectate sunt: coloana vertebrala, soldurile si incheieturile); este de retinut faptul ca, in cazul postmenopauzei, este vorba despre osteoporoza primara (de tip I), nu senila sau secundara (de tip II), care are drept cauza o stare patologica sau un tratament; 

• incontinenta urinara – pentru ca vaginul, uretra si muschiul neted al vezicii urinare isi pierd din elasticitate, poate sa apara nevoia de a urina urgent, frecvent si brusc, urmata de pierderi involuntare de urina (incontinenta de urgenta) sau pierderi de urina in timpul tusei, rasului, stranutului, efortului (incontinenta de stres); 

• degradarea functiei sexuale si a celei cognitive – apar disconfortul si chiar sangerarile usoare in timpul actului sexual si poate scadea si libidoul; pe de alta parte, pot sa apara dificultati de memorie, diminuarea rationamentului abstract sau a performantelor verbale; totusi, nu exista studii suficiente care sa demonstreze clar legatura dintre nivelul scazut al estrogenului si degradarea functiei cognitive.

Analize medicale recomandate

Menopauza inseamna, in toate fazele ei, transformari majore ale organismului care se pregateste, practic, pentru o noua etapa a vietii. De aici rezulta toate manifestarile care apar si cresterea riscului pentru dezvoltarea unor afectiuni medicale. De aceea, este important sa mergi la controale medicale regulate, pentru un diagnostic corect si stabilirea unei scheme de tratament adecvate. Astfel, in aceasta perioada, medicul iti poate recomanda urmatoarele investigatii medicale:

• screening uzual – hemoleucograma, profilul lipidic, glicemie, transaminaze, sumar de urina; 

• analize de sange hormonale – pentru monitorizarea nivelului estrogenilor, a progesteronului, dar si a gonadotropilor (FSH, LH, prolactina); de asemenea, poate fi recomandata analiza de sange care indica nivelul hormonului de stimulare tiroidiana (TSH), pentru ca hipotiroidismul, de exemplu, poate avea simptome similare menopauzei; o alta analiza este cea pentru hormonul anti-mullerian (AMH), produs de tesuturile reproductive, pentru ca ea poate fi utila in evaluarea starii de fertilitate si poate indica aparitia menopauzei; 

• analiza de sange pentru stabilirea nivelului vitaminei D (25-OH-vitamina D) – alaturi de testul DEXA, monitorizarea nivelului vitaminei D este importanta pentru depistarea osteoporozei;

Daca medicul ti-a recomandat sa faci aceste analize, poti merge in punctele de recoltare Poliana.

• imagistica – mamografii sau ecografii mamare, ecografie utero-ovariana transvaginala, ecografie tiroidiana, ecografie abdominala, frecventa lor fiind anuala sau la doi ani, in functie de recomandarile medicului.

Totodata, este important de stiut ca pregatirea pentru analize este esentiala, pentru ca rezultatele testelor medicale sa reflecte cu acuratete starea organismului tau. Prin urmare, informeaza-te corect despre ce ai de facut inainte de a te prezenta la analize si, in cazul in care urmezi deja un tratament pentru o anumita afectiune, intreaba-ti medicul daca este necesar sa intrerupi medicatia.   

Diagnostic si tratament

De regula, observi modificarile care se produc cu organismul tau si poti intui ca te pregatesti de menopauza. Totusi, controalele medicale de specialitate iti pot da siguranta unui diagnostic corect (unele semne ale menopauzei pot fi similare altor afectiuni) si a stabilirii unei scheme de tratament adecvate, daca este cazul. Este important sa comunici direct si deschis cu medicul tau, sa-i prezinti toate simptomele si sa asculti explicatiile pe care ti le da, ca sa stii ce se intampla exact cu organismul tau in aceasta perioada destul de complicata din viata ta. Pentru stabilirea unui diagnostic corect, medicul va tine cont si de istoricul tau medical. 

In ceea ce priveste tratamentul, acesta este complex si depinde de particularitatile organismului tau. Este bine de stiut ca terapiile pot contribui la ameliorarea simptomelor menopauzei, mai ales atunci cand ele sunt intense, dar sunt importante si pentru prevenirea sau gestionarea eficienta a altor afectiuni cronice ce pot sa apara odata cu inaintarea in varsta. In functie de caz, tratamentul poate consta in:

• terapie hormonala – terapia hormonala de substitutie (HRT) consta in combinatia de estrogen natural si progestativ; in cazul in care uterul lipseste, pe langa estrogen, este nevoie si de progestina (progesteron sintetic); o astfel de terapie poate contribui, printre altele, la imbunatatirea aspectului parului si al unghiilor, a profilului lipidic, la mentinerea densitatii osoase, la cresterea libidoului si la imbunatatirea starii fizice si psihice generale; terapia este, totusi, contraindicata in cazul accidentelor vasculare coronariene sau cerebrale, trombozei venoase profunde, neoplaziilor genito-mamare; 

• terapie hormonala topica – administrarea de estrogen intravaginal, pentru diminuarea uscaciunii vaginale, a durerii la contactul sexual si reducerea pierderilor de urina; medicul poate recomanda administrarea de creme vaginale, tablete sau ovule care contin estrogeni (estriol); 

• medicatie pentru prevenirea osteoporozei – administrarea de antioxidanti (seleniu, zinc, Omega 3, vitamina A, C, E, resveratrol), de calciu si vitamina D3 (folosite in preventia osteoporozei); tine cont de recomandarile medicului in ceea ce priveste dozele recomandate si modul de administrare; 

• tratamente nonhormonale – in functie de particularitatile cazului tau, iti poate fi indicata prezentarea la un medic psihiatru, de pilda, care sa-ti recomande tratamente cu antidepresive usoare; consultul cardiologic sau neurologic poate fi necesar in cazul in care apar semne ale unei boli cardiovasculare;

• adoptarea unui stil de viata sanatos – in functie de nevoile organismului tau, pot fi indicate o schimbare a dietei (cu mai putin consum de sare si lipide, de exemplu – in cazul hipertensiunii arteriale sau al unui nivel crescut al colesterolului), tratamente naturiste (exemple: ceaiurile de sunatoare, lavanda, valeriana pot contribui la imbunatatirea calitatii somnului), mai multa miscare zilnic, hidratarea corespunzatoare, respectarea programului de somn (7 ore pe noapte), mentinerea unei greutati cat mai aproape de normal. 

Menopauza este un proces natural care intervine, in general, dupa varsta de 40 de ani si se poate intinde pana la 65 de ani. Desi nu este o boala, ea are simptome specifice, datorate modificarilor complexe care se petrec in organism, si poate fi asociata cu alte afectiuni cronice care pot sa apara in aceasta perioada a vietii. Retine ca este important sa mergi la controale medicale periodice, sa fii cu analizele la zi si sa tii cont de recomandarile medicilor.

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menopause/symptoms-causes/syc-20353397

https://www.webmd.com/menopause/guide/menopause-basics

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279311/

https://medlineplus.gov/menopause.html

https://www.medicalnewstoday.com/articles/317765

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2815011/

https://www.nhs.uk/conditions/menopause/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532300/

https://sogr.ro/wp-content/uploads/2019/06/31.-Terapia-menopauzei.pdf

https://cardioportal.ro/files/pdf/200805301129278.pdf

Sursa foto: Shutterstock