Ocluzia intestinală (sau obstrucția intestinală) este o afecțiune medicală de severitate crescută, caracterizată printr-un blocaj ce împiedică trecerea bolului alimentar sau lichidelor prin intestinul subțire sau gros. Această boală din sfera digestivă, care poate, în multe cazuri, pune viața în pericol, necesită atenție medicală cât mai rapidă, întrucât poate duce la complicații importante dacă nu este tratată la timp.
Citește, în cele ce urmează, din ce cauze poate apărea ocluzia intestinală, de câte tipuri poate fi aceasta, prin ce semne și simptome se poate recunoaște, care este algoritmul diagnostic, precum și ce opțiuni terapeutice sunt disponibile.
Anatomia și fiziologia tractului digestiv
Pentru a putea înțelege mai bine modul prin care se produce ocluzia intestinală, este important să fie înțelese conceptele de bază de anatomie și fiziologie tubului digestiv (mai ales intestin subțire și gros).
Intestinul subțire
Intestinul subțire este o parte esențială a sistemului digestiv, conectând stomacul de intestinul gros. Funcțiile principale ale acestuia includ:
Descompunerea alimentelor;
Absorbția apei și a nutrienților;
Deplasarea alimentelor de-a lungul tractului digestiv.
Intestinul gros
Intestinul gros, structură ce include colonul (ascendent, transversal, descendent, sigmoid) și rectul, continuă procesul de absorbție a nutrienților și transformă alimentele și apa într-un material rezidual, eliminat sub formă de scaun.
Tipuri de ocluzie intestinală
Există două modalități principale de clasificare a ocluziilor intestinale: în funcție de segmentul de tub digestiv afectat (intestinul gros și subțire) și în funcție de severitatea blocajului (complet, parțial sau pseudo-obstrucție).
Clasificarea în funcție de segmentul afectat
Obstrucția intestinului subțire
Obstrucțiile intestinului subțire sunt cele mai frecvente, reprezentând aproximativ 4 din 5 cazuri. Această formă de obstrucție afectează intestinul subțire, care joacă un rol critic în procesul digestiv. Caracteristici ale obstrucțiilor intestinului subțire includ:
Necesitatea frecventă a intervenției medicale de urgență;
Prezentare complexă a tabloului simptomatic;
Obstrucții asociate cu diverse condiții subiacente.
Obstrucția intestinului gros
Obstrucțiile intestinului gros reprezintă restul numărului de cazuri de obstrucție și afectează colonul și rectul. Sunt semnificative, ca urmare a asocierii puternice cu cancerul de colon – aproximativ 40% dintre pacienții cu cancer de colon au fost diagnosticați inițial din cauza simptomelor unei obstrucții și nu ale afecțiunii per se.
Clasificarea în funcție de severitatea blocajului
Obstrucție completă
Obstrucția completă presupune un blocaj total în segmentul afectat al intestinului. Caracteristicile includ:
Prevenirea completă a trecerii alimentelor și a deșeurilor
Simptome severe, precum:
Incapacitatea de a elimina gaze;
Constipație totală;
Durere abdominală intensă.
Obstrucție parțială (subocluzie intestinală)
Obstrucția parțială, denumită și subocluzie intestinală, implică o îngustare a intestinului, care permite o trecere limitată a alimentelor și lichidelor. Caracteristicile cheie includ:
Mișcarea digestivă parțial posibilă;
Simptome care pot include dureri abdominale intermitente, diaree, precum și alte tulburări digestive mai puțin severe, dar inconfortabile.
Pseudo-obstrucție
Pseudo-obstrucția, denumită și ileus paralitic, reprezintă o afecțiune caracterizată prin simptome asemănătoare obstrucției, fără a avea, însă, un blocaj fizic. Spre deosebire de primele două tipuri de ocluzii, aceasta este asociată cu disfuncții ale plexurilor nervoase la nivel intestinal. Aspectele cheie ale pseudo-obstrucției presupun:
Absența unui blocaj fizic;
Cauze potențiale ce includ intervenții chirurgicale abdominale sau pelvine, infecții, anumite tratamente medicamentoase care afectează sistemele muscular și nervos, tulburări neurologice (ex: boala Parkinson).
Cauzele ocluziei intestinale. Factori de risc în obstrucția intestinală
Atât în cazul adulților, cât și al copiilor, există mai multe cauze și factori de risc ce contribuie la apariția ocluziei intestinale și, implicit, a tabloului clinic asociat fiecărui tip în parte.
Cauze ocluzie intestinală adulți
Aderențe intestinale
Aderențele intestinale, numite și bride intestinale, sunt benzi de țesut fibros, formate după intervenții chirurgicale abdominale sau pelvine;
Reprezintă cea mai frecventă cauză de obstrucție intestinală.
Hernii
A doua cea mai comună cauză de obstrucție a intestinului subțire;
Apar când segmente intestinale proemină prin zone slăbite ale peretelui abdominal (atât prin cele clasice, cât și postoperatorii).
Tumori neoplazice
Aceste tumori pot apărea în intestin fie ca sediu principal, cât și ca metastază din alte părți ale corpului;
Cauza principală a obstrucțiilor intestinului gros (ex: ocluzia intestinală din cancerul de colon).
👉 Vrei să afli mai multe despre toate aceste afecțiuni? Citește mai multe informații medicale interesante în secțiunea noastră de noutati și menține-te mereu informat!
Cauze suplimentare:
Boala inflamatorie intestinală (IBD);
Diverticulită;
Invaginație intestinală;
Volvulus;
Complicații ale radioterapiei.
Cauze ocluzie intestinală copii
Cauzele de ocluzie intestinală la copii includ:
Aderențe intestinale (ce pot da simptome de sindrom aderențial);
Volvulus intestinal (cauză de sindrom ocluziv, sindrom subocluziv, senzație de stomac blocat);
Ileus intestinal;
Malrotație intestinală (ocluzie intestinală la bebeluși, cu blocaj intestinal);
Boala Hirschprung (anse intestinale destinse);
Prezența diverticului Meckel;
Chisturi mezenterice.
Factori de risc
Afecțiuni medicale preexistente:
Chirurgie abdominală sau pelviană anterioară;
Boala Crohn;
Neoplazie în zona abdominală;
Tulburări de tranzit (ex: constipație);
Boli inflamatorii intestinale (ex: sindromul intestinului iritabil).
Factori de stil de viață și de mediu:
Ingerarea de obiecte necomestibile;
Anumite medicamente care afectează funcția musculară și nervoasă.
Simptome și semne. Cum se manifestă ocluzia intestinală
Și în acest caz, pentru a putea înțelege cum se manifestă ocluzia intestinală, este necesară o delimitare între simptomele la adulți și cele la copii.
Simptome la adulți
Obstrucția intestinală, în cazul adulților, se manifestă, de obicei, prin dureri abdominale distinctive. Pentru obstrucțiile intestinului subțire, simptomele dureroase sunt caracterizate de:
Dureri abdominale ascuțite, care apar în valuri; intestinul subțire doare, iar apoi se simte normal;
Crampe abdominale intermitente – durerea intestinului subÈ›ire este mai nespecifică;
Posibilă progresie către dureri constante – uneori pot fi semne de ocluzie intestinală parÈ›ială cu tendință către completă;
Mai frecvent, durerea este localizată într-o anumită zonă specifică.
Obstrucțiile intestinului gros se prezintă diferit, de exemplu:
Crampele sunt mai constante – nu este o alternare a intensității;
Durerea este mai răspândită în tot abdomenul – uneori pare că este un scaun blocat în rect, iar restul intestinului suferă de crampe dureroase.
Pe lângă durere, adulții pot experimenta o gamă largă de alte simptome digestive:
Balonare;
Greață È™i vărsături persistente – în funcÈ›ie de gradul ocluziei È™i localizare, pot exista vărsături fecaloide;
Pierderea semnificativă a poftei de mâncare;
O stare generală de rău (disconfort generalizat);
Diaree (indicând, de obicei, un blocaj parțial);
ConstipaÈ›ie severă – mai ales în cazul obstrucÈ›iilor complete;
Incapacitatea de a elimina gaze sau scaun.
Există și unele semne de avertizare care, dacă sunt prezente, este necesară asistența medicală de urgență:
Tahicardie;
Urină închisă la culoare;
Simptome avansate de deshidratare;
Posibile tulburări metabolice.
Simptome la copii
Manifestări unice la copii:
Simptomele obstrucției intestinale la copii sunt similare cu cele ale adulților, dar cu câteva caracteristici distinctive:
Febră;
Sângerare pe cale rectală;
Abdomen umflat și ferm;
Vărsături neobișnuite (de culoare verde sau galben-verzuie);
Niveluri reduse de activitate (oboseală, letargie).
Indici comportamentali (pentru copiii de vârste foarte mici):
De multe ori, manifestările pot apărea în primul an de viață, când cei mici nu pot verbaliza durerea, dar pot prezenta:
Tragerea picioarelor spre abdomen;
Plâns persistent și neconsolat;
Semne clare de disconfort fizic.
Metode de diagnostic în ocluzia intestinală
Pentru a putea implementa un tratament corect și a soluția simptomatologia obstrucției intestinale, este necesar un diagnostic cât mai rapid și eficient. Astfel, pașii care vor fi urmați includ:
Evaluarea inițială:
Medicul gastroenterolog sau chirurg va efectua:
Istoric medical complet – pentru a evidenÈ›ia afecÈ›iuni preexistente, sugestive;
Examinare fizică – cu focus asupra zonei abdominale;
Analize de sânge – pentru a verifica posibilitatea unei infecÈ›ii, precum È™i nivelurile de electroliÈ›i.
👉 Poliana dispune de o gamă largă de analize, care, cu siguranță, vor contribui la obținerea diagnosticului corect. Dacă ai nelămuriri, sună-ne și te vom ajuta cu mai multe informații!
Tehnici de imagistică:
Obstrucția completă sau parțială sunt fenomene fizice, care se pot observa prin intermediul unor capturi imagistice adecvate:
Detectează prezența de aer la nivelul intestinelor sau al diafragmei.
2. Tomografie computerizată (CT):
Oferă imagini mai detaliate decât o radiografie;
Este capabilă să confirme diagnosticul;
Identifică exact locația și cauza obstrucției (în cazul în care este o cauză fizică).
3. Clismă cu bariu:
Poate fi necesară pentru o imagistică detaliată a colonului;
Din cauza disconfortului, este realizată sub sedare.
4. Imagistică alternativă pentru pacienții cu risc crescut:
Ecografie sau rezonanță magnetică (RMN) pentru o mai bună calitate a imaginii;
Minimizează expunerea la radiații pentru grupurile de persoane sensibile.
Tratamentul ocluziei intestinale
Tratamentul ocluziei intestinale poate diferi atât în funcție de gradul de severitate al simptomatologiei, cât și în funcție de cauzele subiacente care au declanșat obstrucția parțială sau totală. Totuși, la modul general, abordarea terapeutică include:
Stabilizarea în spital:
Administrarea de fluide intravenoase pentru restabilire hidroelectrolitică;
Inserția unei sonde nazo-gastrice;
Administrarea de antiemetice și controlul durerii.
Intervenții non-chirurgicale:
Repaus digestiv;
Continuarea administrării de nutrienți pe cale intravenoasă;
Îndepărtarea aderențelor sau a tumorilor (operație intestin subțire sau gros pentru tratamentul aderențelor abdominale);
Posibila îndepărtare a unui segment intestinal – cu recuperarea de tranzit intestinal după operaÈ›ia de ocluzie intestinală;
Plasarea unui stent pentru menÈ›inerea permeabilității intestinale – evitarea de complicaÈ›ii după operaÈ›ia de ocluzie intestinală.
👉 Medicul poate face diferența dintre un tratament de succes și unul mai puțin favorabil. Apelează la specialistii nostri pentru a obține cea mai bună îngrijire!
Prețul operației de ocluzie intestinală și cât durează operația de ocluzie intestinală sunt doi factori ce pot varia în funcție de gradul de severitate și cauza subiacentă. Totuși, întotdeauna se găsesc soluții favorabile pentru a restabili starea de sănătate.
De asemenea, din cauza naturii ocluziilor intestinale, cauzelor și modului de evoluție, nu sunt recomandate tratamente naturiste. După operație de intestin subțire sau gros, va fi oferit un regim alimentar specific de ocluzie intestinală tratată.
Când să cauți atenție medicală de urgență
Dacă observi unul sau mai multe din următoarele semne și simptome, trebui să contactezi un medic imediat:
Durere abdominală severă și intermitentă;
Vărsături persistente;
Semne de deshidratare (gură uscată, oboseală, stare de leșin);
Incapacitatea de a elimina gaze sau scaun;
Umflare abdominală semnificativă.
Recuperare și alte considerații
Recuperarea după operația de ocluzie intestinală este o altă etapă extrem de importantă a succesului terapeutic. Aceasta include două părți principale: gestionarea medicală și considerațiile alimentare:
Gestionare din punct de vedere medical:
Respectarea strictă a protocoalelor de tratament;
Urmarea tuturor instrucțiunilor specifice oferite de către medicul curant;
Respectarea unei diete cu conținut redus de fibre (în prima parte a recuperării);
Urmarea tuturor recomandărilor nutriționale indicate în planul de tratament;
Reintroducerea treptată a dietei normale, conform indicațiilor medicului.
În concluzie, ocluzia intestinală este o afecțiune importantă, ce poate apărea atât la vârste mai mici, cât și la adulți. Se poate prezenta sub mai multe forme și poate avea diferite cauze subiacente, fapt ce necesită un parcurs diagnostic eficient și o schemă terapeutică adecvată, pentru a obține o recuperare completă.
0319108 
