Pericardita: cauze, simptome si tratament

Pericardita este inflamatia pericardului, o membrana subtire, cu doua straturi, care inveleste inima. Rolul pericardului este de a ajuta la mentinerea inimii pe pozitie, in interiorul peretelui toracic. Cele doua straturi subtiri au o cantitate mica de fluid intre ele, pentru a preveni frecarea atunci cand au loc bataile inimii. Cand straturile se inflameaza, pot aparea durerile in piept. In termeni populari, pericardita mai poarta si numele de apa la inima sau lichid la inima.

In cele mai multe situatii, nu se cunoaste cauza aparitiei pericarditei, dar infectiile virale sunt responsabile pentru 80 pana la 90% din cazuri. De obicei, afectiunea dureaza mai putin de 3 saptamani, iar de cele mai multe ori, se vindeca de la sine. Exista insa anumite tratamente disponibile pentru a reduce durata si pentru a preveni recidivele.

Uneori, pericardita poate aparea impreuna cu miocardita (inflamatia muschiului inimii), avand simptome similare. Daca ai atat pericardita, cat si miocardita, afectiunea poarta numele de miopericardita.

Tipuri de pericardita

Exista mai multe tipuri de pericardita, clasificata in functie de factorii care duc la aparitia lichidului pericardic, a severitatii bolii sau a duratei, respectiv:

Pericardita acuta: este inflamatia pericardului care se dezvolta odata cu aparitia brusca a simptomelor si are o durata redusa, sub 3 luni.

Pericardita cronica: este inflamatia pericardului care dureaza trei sau mai multe luni dupa episodul acut initial.

Pericardita constrictiva: este o forma severa de pericardita in care straturile inflamate ale pericardului se rigidizeaza, dezvolta tesut cicatricial, se ingroasa si se lipesc unul de altul. Pericardita constrictiva interfereaza cu functionarea normala a inimii. Acest lucru se intampla de obicei dupa episoade repetate de pericardita acuta in timp.

Pericardita infectioasa: se dezvolta ca urmare a unei infectii virale, bacteriene, fungice sau parazitare.

Pericardita idiopatica: acest tip de pericardita nu are o cauza cunoscuta.

Pericardita traumatica: se dezvolta ca urmare a unei leziuni la nivelul pieptului, cum ar fi dupa un accident de masina.

Pericardita uremica: se dezvolta ca urmare a insuficientei renale.

Pericardita maligna: se dezvolta ca urmare a unui cancer in evolutie.

Pericardita simptome

Simptomele pericarditei pot fi diferite de la caz la caz, dar primul semn cu care te confrunti este durerea ascutita in piept, care debuteaza brusc. Durerea este similara cu cea a unui atac de cord. Daca o infectie la inima este cauza pericarditei, atunci poate aparea si febra.

De asemenea, te poti confrunta cu dureri toracice. Inima ta se afla in spatele sternului, in parte stanga a pieptului. Pericardita provoaca de obicei o durere brusca, ascutita in aceasta zona, care se agraveaza odata cu respiratia sau tusea. Durerea toracica din pericardita poate, de asemenea, sa se raspandeasca in alte locuri din apropiere, cum ar fi partea superioara a umarului tau stang. Ea poate disparea atunci cand te asezi sau te apleci in fata si se acutizeaza daca tusesti, te intinzi sau respiri profund.

Alte simptome cu care te poti confrunta in caz de pericardita sunt:

  • tuse seaca, fara mucus sau lichid;
  • oboseala sau slabiciune;
  • o stare generala de rau;
  • febra scazuta;
  • anxietate crescuta.

De obicei, majoritatea oamenilor se simt mai bine dupa 2-6 saptamani, dar simptomele pot dura mai mult, in functie de tipul de pericardita pe care o ai si de ce fel de tratament ai nevoie.

Pericardita cauze

In pana la 90% din situatii, cauza pericarditei ramane necunoscuta, caz in care afectiunea se numeste pericardita idiopatica.

Atunci cand sunt identificate, cauzele aparitiei apei la inima pot fi:

  • O complicatie a unei infectii virale, cel mai adesea un virus gastrointestinal, provoaca pericardita virala.
  • O infectie bacteriana, inclusiv tuberculoza, provoaca pericardita bacteriana.
  • O infectie fungica provoaca pericardita fungica.
  • O infectie de la un parazit provoaca pericardita parazitara.
  • Unele boli autoimune, cum ar fi lupusul, artrita reumatoida si sclerodermia, pot provoca pericardita.
  • Leziunile toracice, cum ar fi cele aparute in urma unui accident de masina, provoaca pericardita traumatica.
  • Insuficienta renala provoaca pericardita uremica.
  • Tumorile precum limfomul provoaca pericardita maligna.
  • Boli genetice, cum ar fi febra mediteraneana familiala.
  • Medicamente care suprima sistemul imunitar.

De asemenea, riscul de pericardita este mai mare dupa:

  • infarct;
  • operatie pe cord deschis (sindrom postpericardiotomie);
  • radioterapie;
  • tratament percutan, cum ar fi cateterismul cardiac sau ablatia cu radiofrecventa.

In aceste cazuri, este posibil ca inflamatia pericardului sa fie o eroare in raspunsul organismului la procedura sau afectiune. Uneori, poate dura cateva saptamani pentru ca simptomele pericarditei sa apara dupa operatia de bypass. Discuta cu medicul chirurg daca esti ingrijorat in legatura cu acest lucru.

Diagnosticarea pericarditei

Pentru diagnosticarea pericarditei sau pentru a exclude afectiunile care pot provoca simptome similare, medicul prescrie efectuarea de:

Analize de sange: pentru a verifica semnele unui atac de cord, inflamatie si infectie.

Electrocardiograma (EKG): o electrocardiograma este un test rapid si nedureros care inregistreaza semnalele electrice din inima. Ea arata cum bate inima.

Radiografie la piept: o radiografie toracica poate arata modificari ale dimensiunii si formei inimii. Poate arata daca inima este marita.

Ecocardiograma: undele sonore creeaza imagini ale inimii in miscare. O ecocardiograma arata cat de bine pompeaza inima sangele. De asemenea, cu ajutorul ei, medicul poate vedea orice acumulare de lichid in tesutul din jurul inimii. Investigatia poate spune daca membrana din jurul inimii afecteaza modul in care inima se umple cu sange sau pompeaza sange.

Tomografie computerizata (CT) cardiaca: scanarile CT cardiace folosesc raze X pentru a crea imagini ale inimii si pieptului. Procedura poate fi folosita pentru a investiga daca exista o ingrosare a invelisului inimii care poate fi un semn de pericardita constrictiva.

Imagistica prin rezonanta magnetica cardiaca (IRM): acest test foloseste campuri magnetice si unde radio, pentru a crea imagini detaliate ale inimii. O scanare RMN cardiaca poate arata ingrosare, inflamatie sau alte modificari ale tesutului subtire din jurul inimii.

Tratament pericardita

De cele mai multe ori, persoanele cu pericardita pot fi tratate cu ajutorul medicamentelor, in functie de cauza care a provocat afectiunea. Cu toate acestea, daca ai o acumulare de lichid in pericard, s-ar putea sa fie nevoie ca lichidul sa fie drenat. Daca ai pericardita constrictiva, este posibil sa ai nevoie de o interventie chirurgicala.

Medicamente pentru pericardita

Tratamentul pentru pericardita acuta poate include medicamente pentru durere si inflamatie, in doza mare. In functie de cauza pericarditei, este posibil sa ai nevoie de un antibiotic sau un medicament antifungic.

Daca ai simptome severe care dureaza mai mult de doua saptamani sau daca dispar si apoi revin, medicul iti poate prescrie si un medicament antiinflamator numit colchicina. Colchicina ajuta la controlul inflamatiei si la prevenirea revenirii pericarditei saptamani sau chiar luni mai tarziu.

Daca trebuie sa iei doze mari de ibuprofen, medicul iti poate prescrie medicamente pentru a usura simptomele gastrointestinale (stomac si digestive). Daca iei doze mari de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, vei avea nevoie de monitorizare frecventa, pentru a cauta modificari ale functiei renale si hepatice.

In cazul in care suferi de pericardita cronica sau recurenta, poate fi necesar sa urmezi tratament timp de cativa ani, chiar daca te simti bine.

De asemenea, un medicament diuretic ajuta, de obicei, sa elimini excesul de lichid cauzat de pericardita constrictiva. Daca dezvolti o problema de ritm cardiac, medicul iti va prescrie un tratament permanent.

Daca pericardita este cauzata de o infectie, medicul iti va prescrie medicamente specifice pentru a trata acea infectie.

In cazul in care pericardita este provocata de cancer, cel mai eficient tratament este tratarea cancerului.

Proceduri si interventii chirurgicale pentru pericardita

Cand lichidul se acumuleaza in spatiul dintre pericard, acesta poate provoca o afectiune numita revarsat pericardic sau pericardita lichidiana.

Daca lichidul se acumuleaza rapid, poate provoca tamponada cardiaca, o compresie severa a inimii care ii afecteaza capacitatea de a functiona. Tamponada cardiaca este o urgenta medicala care necesita diagnostic si tratament prompt.

Aceasta acumulare brusca de lichid intre straturile pericardului impiedica inima sa functioneze asa cum ar trebui si poate determina scaderea tensiunii arteriale. Deoarece tamponada cardiaca pune viata in pericol, medicul trebuie sa dreneze lichidul imediat.

Daca se acumuleaza lichid in pericard (revarsat pericardic) si va comprima inima, este posibil sa ai nevoie de o procedura numita pericardiocenteza. Pentru efectuarea acesteia, medicul foloseste un tub lung si subtire numit cateter, pentru a drena lichidul suplimentar. Ecocardiografia sau o scanare CT ajuta la ghidarea cateterului si a unui ac catre pericard.

Daca medicul nu poate drena lichidul cu ajutorul acului, va efectua o procedura chirurgicala minim invaziva numita fereastra pericardica. Cu ajutorul ei, va face o deschidere in pericard, printr-o mica incizie in piept, pentru a drena lichidul din pericard.

In cazul in care este vorba despre pericardita constrictiva, poate fi necesara indepartarea unei parti din pericard. Aceasta interventie chirurgicala se numeste pericardiectomie. Chirurgii efectueaza procedura in cazul pacientilor care dezvolta tesut cicatricial in pericard.

Chirurgia nu este de obicei folosita ca tratament pentru persoanele cu pericardita recidivanta, deoarece inflamatia ingreuneaza vindecarea dupa interventie chirurgicala.

Complicatii ale pericarditei

Cand pericardita este depistata si tratata precoce, riscul de complicatii este, de obicei, mai mic. Complicatiile pericarditei pot include:

  • Acumularea de lichid in jurul inimii, numita si efuziune pericardica. Acumularea de lichid poate duce la complicatii suplimentare ale inimii.
  • Ingrosarea si cicatrizarea invelisului inimii, numita si pericardita constrictiva. Unele persoane cu pericardita de lunga durata dezvolta ingrosare permanenta si cicatrici ale pericardului. Modificarile impiedica inima sa se umple si sa se goleasca corespunzator. Aceasta complicatie duce adesea la umflarea severa a picioarelor si a abdomenului si dificultati de respiratie.
  • Presiunea asupra inimii din cauza acumularii de lichid, numita si tamponada cardiaca. Aceasta afectiune care pune viata in pericol impiedica inima sa se umple corect. Mai putin sange iese din inima, provocand o scadere mare a tensiunii arteriale. Tamponada cardiaca necesita tratament de urgenta.

Prevenirea pericarditei

Nu exista o modalitate sigura de a preveni pericardita, in special cazurile de pericardita virala, dar daca suferi deja de pericardita, respectarea planului de tratament, utilizarea colchicinei si evitarea corticosteroizilor pot reduce riscul ca aceasta sa reapara.

Pana la recuperarea completa, odihneste-te si evita activitatea fizica intensa. Daca observi semne de recidiva, consulta medicul cat mai curand posibil.

Concluzii

Majoritatea cazurilor de pericardita sunt usoare si nu genereaza complicatii. In schimb, pot aparea complicatii in caz de pericardita cronica, inclusiv acumularea de lichid si constrictia sau cicatrizarea pericardului. Chiar si pentru acestea, sunt disponibile tratamente, care includ si interventia chirurgicala.

Daca ai orice simptom de pericardita, adreseaza-te cat mai repede unui medic. Simptome la fel ca cele ale pericarditei pot fi semnalul unui afectiuni mai grave.

 

Surse: