Pleurezia: simptome, cauze, tratament

Pleurezia este afectiunea cunoscuta sub numele de “apa la plamani”. Ea produce inflamarea pleurei – membrana care inveleste plamanii – si care provoaca durere toracica.

Pleura este alcatuita din doua straturi subtiri de tesut, care se numesc foite pleurale. O foita acopera plamanii, iar cealalalta captuseste interiorul peretelui toracic. In spatiul dintre cele doua straturi, spatiul pleural, exista o cantitate mica de lichid. Acest lucru ajuta foitele pleurale sa se miste lin in timp ce respiri. De asemenea, cele doua straturi impiedica plamanii sa se frece de peretele cavitatii toracice de fiecare data cand inspiri.

Cand foitele pleurale sunt umflate si inflamate, se freaca una de cealalta intr-un mod dureros de fiecare data cand plamanii tai se extind. Cand inhalezi profund, tusesti, stranuti sau razi, probabil vei simti o durere ascutita, in zona afectata.

Cand esti sanatos, nu-ti simti niciodata pleura, acest lucru intamplandu-se doar  daca exista o problema. De cele mai multe ori, pleurezia apare din cauza unei infectii. Daca infectia este tratata, durerea dispare.

Semne si simptome ale pleureziei

Semnele si simptomele pleureziei pot include:

  • durere in piept, care se agraveaza atunci cand respiri, tusesti sau stranuti;
  • dificultati de respiratie – adesea din incercarea de a limita amplitudinea miscarilor respiratorii
  • tuse – doar in unele cazuri;
  • febra – doar in unele cazuri.

Durerea cauzata de pleurezie se poate agrava odata cu miscarea cutiei toracice si se poate raspandi la umeri sau spate.

Pleurezia poate aparea impreuna cu ceea ce se numeste:

  • revarsat pleural;
  • atelectazie;
  • empiem.

Revarsatul pleural: in unele cazuri de pleurezie, lichidul se acumuleaza in spatiul mic dintre cele doua foite pleurale. Acest lucru se numeste revarsat pleural. Cand exista o cantitate suficienta de lichid, durerea pleuritica scade sau dispare, deoarece cele doua straturi ale pleurei nu mai sunt in contact si nu se freaca impreuna.

Atelectazie: cantitatea mare de lichid din spatiul pleural poate crea presiune. Acest lucru iti poate comprima plamanul pana la punctul in care se prabuseste partial sau complet (atelectazie), ceea ce ingreuneaza respiratia si poate provoca tuse.

Empiem pleural: lichidul suplimentar din spatiul pleural se poate infecta, rezultand o acumulare de puroi. Acesta se numeste empiem. De obicei, empiemul este insotit de febra.

Cauze ale pleureziei

Factorii care pot provoca pleurezie includ:

Infectii pulmonare: infectiile bacteriene, cum ar fi pneumonia, cauzeaza adesea pleurezie. De asemenea, poate fi cauzata si de un virus, precum gripa, sau de o ciuperca.

Un cheag de sange in plamani: o embolie pulmonara este un cheag care blocheaza fluxul de sange catre plamani. Poate pune viata in pericol. De obicei, cheagul se formeaza intr-o vena profunda, se elibereaza si calatoreste catre plamani.

Pe langa durerea toracica brusca, este posibil sa te confrunti si cu:

  • dificultati de respiratie;
  • respiratie rapida;
  • un ritm cardiac rapid;
  • tuse (cu sau fara sange);
  • ameteli sau lesin;
  • transpiratie;
  • anxietate sau un sentiment de panica.

Consulta imediat un medic, in cazul in care prezinti astfel de simptome.

Pneumotorax sau colaps pulmonar: cand aerul patrunde in spatiul pleural, presiunea poate face ca plamanul sa devina nefunctional complet sau partial. Principalele simptome sunt durerea brusca in piept si dificultati de respiratie. In cazuri mai grave, este posibil sa te confrunti cu:

  • niveluri scazute de oxigen;
  • tensiune arteriala scazuta;
  • un ritm cardiac rapid.

Probleme cu inima: un atac de cord este una dintre cauzele pe care medicii vor sa le excluda atunci cand cineva se plange de durere in piept, dar adesea, un atac de cord se simte ca o presiune, care iradiaza in jos pe unul dintre bratele tale (in special bratul stang) sau in gat sau maxilar. Ai putea de asemenea sa te confrunti cu greata si transpiratie abundenta.

O boala autoimuna: care apare atunci cand sistemul tau imunitar ataca din greseala tesuturile sanatoase ale corpului. Exista multe tipuri diferite de boli autoimune. Artrita reumatoida si lupusul sunt doua dintre cele mai frecvente, care pot declansa dureri pleuritice in piept.

Alte simptome ale pleureziei includ:

  • dureri articulare;
  • oboseala;
  • febra, eruptie cutanata pe fata sau ochi uscati (pentru lupus).

Alte cauze

Durerea toracica pleuritica poate aparea si din cauza:

  • unei accidentari suferite in zona pieptului;
  • cancerului de plamani;

Alte tipuri de cancer care pot afecta plamanii sau pleura sunt:

  • anemia cu celule in secera;
  • mezoteliom

Factori de risc pentru pleurezie

Riscul de pleurezie creste daca te confrunti cu anumite infectii, cum ar fi gripa sau pneumonia. De asemenea, unele afectiuni medicale, cum ar fi lupusul, tuberculoza si anemia falciforma pot creste riscul. Pleurezia poate aparea si ca urmare a administrarii anumitor medicamente.

Diagnosticare

Daca te confrunti cu revarsat pleural, poate fi necesar sa faci o toracenteza, denumita si punctie pleurala. Aceasta este o procedura care elimina lichidul, sangele sau aerul din spatiul pleural, cu un ac. Medicul trimite lichidul la laborator, pentru analiza, pentru a ajuta la identificarea cauzei de baza.

Daca suferi doar de durere, fara ale simptome, medicul iti va efectua un examen fizic si iti poate prescrie efectuarea altor investigatii, pentru a stabili cauza de baza a simptomelor tale. Medicul va incerca sa excluda afectiunile care pun viata in pericol inainte de a trece la cauze potentiale mai putin grave.

In functie de cauza suspectata, procesul de diagnosticare poate include:

Efectuarea de radiografii: radiografiile toracice vor permite medicului sa vada daca exista vreo inflamatie in plamani, lichid care indica revarsatul pleural sau cauze precum o leziune, o tumoare sau pneumonie.

Analize de sange: pot ajuta medicul sa diagnosticheze cauze precum infectia bacteriana sau virala, febra reumatica, lupusul sau embolia pulmonara.

Scanari CT si RMN: pot arata, de asemenea, existenta lichidului in plamani, care indica revarsatul sau poate ajuta la identificarea cauzelor precum pneumonia, o tumoare sau un abces pulmonar.

Ecografie: daca un medic suspecteaza ca pe langa durerea pleuritica ai si revarsat pleural, iti poate face o ecografie pentru a vedea unde se afla lichidul in piept.

Gazometrie sanguina sau test de gaze din sangele arterial: acest test poate ajuta medicul sa determine daca exista o problema in plamanii tai, masurand cat de bine plamanii absorb oxigenul si elimina dioxidul de carbon.

Tratamentul pleureziei

Pentru a trata pleurezia in mod corect, medicul trebuie sa stabileasca cauza. Astfel, daca pleurezia este cauzata de:

  • bacterii, medicul iti va prescrie antibiotice;
  • ciuperca, probabil ca iti prescrie un medicament antifungic;
  • un virus, starea se va ameliora de la sine, in cateva zile sau saptamani.

Unele persoane cu pleurezie au prea mult lichid acumulat intre cele doua straturi ale pleurei. Este posibil ca medicul sa fie nevoie sa elimine o parte din lichid. Pentru aceasta, el poate introduce un ac subtire in spatiul dintre foitele pleurale (punctie pleurala sau toracocenteza).

Analgezicele si alte medicamente te pot ajuta sa iti imbunatatesti starea, datorita reducerii durerii. De exemplu, daca simti durere atunci cand tusesti, medicul iti va prescrie medicamente impotriva tusei.

S-ar putea sa te simti mai bine daca stai intins pe partea care iti provoaca durere. Pe masura ce durerea incepe sa dispara, incearca sa respiri mai profund si sa tusesti pentru a expectora eventualele secretii bronsice.

Durerea si inflamatia asociate cu pleurezie sunt, de obicei, tratate cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul.

Rezultatul tratamentului pleureziei depinde de gravitatea cauzei care sta la baza producerii bolii. Diagnosticul precoce si tratamentul afectiunii care a cauzat pleurezia te pot ajuta sa te simti mai bine.

Complicatii ale pleureziei

Complicatiile pleureziei pot fi grave. Ele includ:

  • plamani blocati sau care nu se pot extinde asa cum ar trebui (atelectazie);
  • scadere brusca a fluxului sanguin (soc);
  • reactie periculoasa la infectie (sepsis).

Inflamatia poate provoca, de asemenea, acumularea de lichid in cavitatea pleurala. S-ar putea sa simti mai putina durere, dar iti poate fi greu sa respiri.

Prevenirea pleureziei

Deoarece exista o paleta larga de afectiuni ce pot provoca pleurezie, cea mai buna strategie de prevenire implica monitorizarea indeaproape a starii de sanatate si efectuarea la timp a controalelor de rutina.

De asemenea, este necesar sa mergi cat mai din timp la medic, daca te confrunti cu simptome respiratorii, pentru a exclude o infectie bacteriana in plamani, o boala virala care iti afecteaza plamanii sau unele dintre cauzele mai putin frecvente, cum ar fi o infectie fungica.

Nu trebuie sa ignori niciodata simptomele cardiace sau leziunile din zona pieptului. Daca fumezi, renuntarea poate fi o alta strategie adjuvantade prevenire a pleureziei.

 

Surse: