Prevenirea si gestionarea alergiilor la copii: Ghid complet pentru parinti

Despre alergiile la copii

Cand copilul tau are nasul infundat si stranuta de mai multe saptamani, cauza ar putea fi alergiile. Stranutul de lunga durata, cu nas infundat sau care curge, ar putea semnala prezenta rinitei alergice.

Rinita alergica la copii afecteaza nasul atunci cand exista o reactie alergica la ceva pe care copilul il inspira si ii ajunge pe mucoasa din interiorul nasului.

Alergiile pot fi sezoniere sau pe tot parcursul anului, respectiv perene. De cele mai multe ori, polenul plantelor este cauza rinitei alergice sezoniere, care mai este numita si febra fanului. In acelasi timp, substantele din interior – cum ar fi mucegaiul, acarienii si parul de animale de companie – pot provoca acest tip alergii perene la copii.

Totodata, copiii sunt mai predispusi la a dezvolta alergii daca unul sau ambii parinti au alergii.

Alergiile la copii: ce sunt

O alergie este reactia organismului la o substanta, de obicei, inofensiva sau la un alergen. Sistemul imunitar raspunde la alergenul intalnit, eliberand histamina si alte substante chimice, care declanseaza, de obicei, simptome in:

• nas;
• plamani;
• gat;
• sinusuri;
• urechi;
• ochi;
• piele.

La unii copii, alergiile pot declansa si simptome de astm bronsic, boala care provoaca respiratie suieratoare sau dificultati de respiratie. Daca un copil are alergii si astm, daca alergiile nu sunt tratate, astmul se poate agrava.

Alergiile sunt reactii anormale ale sistemului imunitar la factori care sunt, de obicei, inofensivi pentru majoritatea oamenilor. Ele pot genera de la reactii usoare, neplacute, pana la cele care pun viata in pericol.

Alergenii comuni includ:

• unele alimente;
• praful;
• polenul;
• medicamentele.

Daca un copil cu o alergie este expus la acel alergen, sistemul sau imunitar crede, in mod eronat, ca ii dauneaza organismului. Reactioneaza exagerat, tratand substanta ca pe un invadator si incearca sa o combata. Pentru a proteja organismul, sistemul imunitar produce anticorpi numiti imunoglobuline E (IgE). Acestea determina anumite celule sa elibereze substante chimice (inclusiv histamina) in fluxul sanguin, pentru a se apara impotriva alergenului.

Tipuri de alergii la copii

Copiii pot fi afectati de mai multe tipuri de alergii, printre care:

Alergii alimentare

O alergie alimentara este un raspuns anormal al organismului la un anumit aliment. Este important de stiut ca aceasta este diferita de o intoleranta alimentara, care nu afecteaza sistemul imunitar, desi pot fi prezente unele dintre aceleasi simptome.

Simptome alergie alimentara la copii

Inainte de a avea o reactie alergica alimentara, un copil sensibil trebuie sa fi fost expus la alimente cel putin o data inainte sau ar putea fi, de asemenea, sensibilizat prin laptele matern. A doua oara cand consuma alimentul respectiv, apar si simptomele alergice care pot fi:

• urticarie;
• astm;
• mancarime in gura;
• dificultati de respiratie;
• dureri de stomac;
• varsaturi si/sau diaree.
• crampe;
• umflare;
• eczema
• mancarime sau umflare a buzelor, limbii sau gurii;
• scaderea tensiunii arteriale.

Alimente care provoaca cel mai adesea alergii

Aproximativ 90% din toate alergiile alimentare sunt cauzate de urmatoarele alimente:

• lapte;
• oua;
• grau;
• soia;
• nuci;
• arahide;
• peste;
• scoici.

Arahidele, nucile, pestele si crustaceele provoaca, de obicei, cele mai severe reactii. Aproape 5% dintre copiii cu varsta sub cinci ani au alergii alimentare.

Cat dureaza alergia la alimente

Desi majoritatea copiilor trec peste alergii, alergia la alune, nuci, peste si crustacee poate dura toata viata.

Nu exista medicamente care sa previna alergia alimentara. Tratamentul consta in a evita alimentele, respectiv grupa de alimente, care provoaca simptomele. Daca alaptezi, este important sa eviti alimentele la care copilul este alergic.

Pentru copiii care au avut o reactie alimentara severa, medicul poate recomanda folosirea unei truse de urgenta, care contine epinefrina, care ajuta la oprirea simptomelor reactiilor severe.

Unii copii, sub indrumarea medicului, pot primi din nou anumite alimente dupa trei pana la sase luni, pentru a vedea daca au depasit alergia. Multe alergii pot fi pe termen scurt la copii, iar alimentele pot fi tolerate dupa varsta de 3 sau 4 ani.

Alergii respiratorii

Alergiile respiratorii apar atunci cand sistemul imunitar are o reactie negativa la anumite substante precum praful, polenul sau parul anumitor animale. Aceste alergii sunt foarte frecvente si pot aparea la orice varsta. Organismul actioneaza impotriva unei anumite substante, respectiv alergenul.

Alergiile respiratorii vor fi adesea diagnosticate la inceputul copilariei de catre un pediatru sau un specialist in alergii.

Simptome alergii respiratorii

Cele mai frecvente manifestari sunt rinita, astmul bronsic si alveolita.

Principalele simptome sunt:

• congestie nazala;
• mancarime in gat;
• mancarimi ale nasului;
• mucus;
• tuse si dificultati de respiratie.

Cauze alergii respiratorii

Sistemul imunitar reactioneaza la alergen atunci cand acesta este inhalat. Se crede ca expunerea repetata la o anumita substanta poate creste probabilitatea aparitiei unei alergii respiratorii, desi cauzele generale ale alergiilor nu sunt complet intelese.

Riscul de a dezvolta sau de a avea o alergie respiratorie este crescut daca ai deja un tip de alergie sau daca ai astm.

Tratamentele pentru alergii respiratorii

Cel mai bun mod de a trata o alergie respiratorie este de a evita, in totalitate, alergenul in sine. Acest lucru poate fi dificil, deoarece poate fi greu sa eviti un anumit declansator. Anumite medicamente, cum ar fi antihistaminicele si medicamentele fara prescriptie medicala vandute in farmacii, pot ajuta la controlul alergiilor respiratorii.

Alergii cutanate

Atunci cand ceva iti atinge pielea, sistemul tau imunitar crede ca este atacat. Reactioneaza exagerat si trimite anticorpi pentru a ajuta la lupta impotriva alergenului. Rezultatul este o eruptie rosie, cu mancarime, acolo unde substanta a atins pielea.

Tipuri de dermatita de contact

Afectiunea se numeste dermatita de contact, care este de doua tipuri:

• Dermatita de contact iritanta: este cauzata de substante chimice precum agenti de curatare puternici.
• Dermatita alergica de contact: cand corpul tau reactioneaza la un declansator de alergie.

Persoanele care au alergii reactioneaza la lucruri inofensive pentru alte persoane. Factorii declansatori ar putea fi orice, de la plante, cum ar fi iedera otravitoare, pana la coloranti si parfumuri gasite in produsele de zi cu zi (cosmetice, detergenti, vopsea de par, etc).

O reactie alergica ar putea aparea la ceva din aer, care se depune pe piele, cum ar fi:

• polenul;
• spray-urile chimice;
• pulberile;
• fibrele;
• fumul de tigara.

Aceasta se numeste dermatita de contact prin aer si apare mai ales pe pleoape, cap si gat. Poate fi greu de diagnosticat pentru medici, deoarece nu arata atat de diferit de celalalt tip.

Alergiile cutanate pot provoca, de asemenea, urticarie si umflaturi pe piele, numita angioedem.

Uneori, un alergen nu va provoca o reactie a pielii decat daca pielea este expusa la lumina soarelui. Aceasta afectiune se numeste dermatita de contact fotoalergica. Poate aparea la produse precum lotiune de ras, protectie solara si unele parfumuri.

Cauze alergii cutanate

Cele mai frecvente cauze ale alergiilor cutanate sunt:

• nichelul: un metal folosit in bijuterii, machiaj, lotiuni, sapunuri si sampoane;
• creme de protectie solara;
• spray-uri pentru insecte;
• creme cu antibiotice sau cremele impotriva mancarimii (pruritului);
• parfumuri;
• produse de curatenie;
• plante;
• latex;
• produse chimice.

Diagnosticare alergie cutanata

Identificarea cauzei exacte a alergiei poate fi dificila. Testele cutanate pot arata doar la ce esti sensibil. Ele nu pot spune ce ti-a atins pielea intr-un anumit loc, intr-un anumit moment.

Medicii folosesc adesea testul Patch. Acesta este un set preambalat, cu trei plasturi, pe care medicul ti le va lipi de spate. Fiecare are 12 plasturi cu mostre din posibili alergeni, pe care le porti timp de doua zile. Apoi, medicul le scoate pentru a vedea daca ai avut vreo reactie. Este posibil sa trebuiasca sa revii la medic, deoarece unele reactii pot aparea pana la 10 zile mai tarziu.

O alta metoda de diagnosticare este testul cu solutie amoniacala de dimetilglioxima. Acesta cauta obiecte metalice care au suficient nichel pentru a provoca o reactie. Medicul iti poate testa reactia la diferite obiecte sau poti achizitiona tu un kit pentru a testa bijuterii si alte articole.

Tratament dermatita de contact

Cea mai buna metoda este prevenirea. Afla ce cauzeaza eruptia cutanata si evit-o. Poate fi necesar sa porti manusi pentru a-ti proteja pielea.
Cand copilul are o reactie alergica, incerca sa reduci simptomele si sa previi infectarea. Ai grija sa nu se zgarie, chiar daca ii este greu sa nu se scarpine. Produsele eliberate fara prescriptie medicala si remediile la domiciliu pot ajuta la ameliorarea mancarimii si la oprirea umflaturilor.

In caz de dermatita de contact, poti folosi pentru copilul tau urmatoarele:

• crema cu hidrocortizon;
• unguente precum lotiunea de calamina;
• antihistaminice;
• comprese reci.

Adreseaza-te, insa, medicului alergolog sau pediatrului pentru un diagnostic si un tratament adecvat. Daca este necesar, medicul poate prescrie si medicamente mai puternice sau mai eficiente.

Cat dureaza alergia cutanata

De obicei, eruptia cutanata va disparea in cateva saptamani, dar vei fi in continuare alergic, iar roseata si mancarimea ar putea reveni daca pielea ta atinge ceva care poate declansa o reactie.

Majoritatea alergiilor cutanate nu pun viata in pericol, dar, in unele cazuri rare, o reactie severa numita anafilaxie s-ar putea raspandi rapid in corpul tau sau al copilului tau si poate ingreuna respiratia. Suna la urgente daca buzele incep sa se umfle sau copilul are dificultati de respiratie.

Alergii la medicamente

O alergie la medicamente este reactia sistemului imunitar la un medicament. Orice medicament – ​​fara prescriptie medicala, pe baza de reteta sau pe baza de plante – poate provoca o alergie.

Simptome alergii la medicamente

Cele mai frecvente simptome ale alergiei la medicamente sunt urticaria, eruptia cutanata si febra. O alergie la medicamente poate provoca si reactii grave, care pun viata in pericol, cunoscuta sub numele de anafilaxie.

O alergie la medicamente nu este acelasi lucru cu un efect secundar al medicamentului. Un efect secundar este o posibila reactie cunoscuta la un medicament. Efectele secundare ale medicamentelor sunt enumerate pe etichetele acestora. O alergie la medicamente este, de asemenea, diferita de toxicitatea medicamentului

Simptomele unei alergii grave la medicamente apar, de obicei, dupa o ora dupa administrarea unui medicament. Alte reactii, in special eruptiile cutanate, pot aparea la ore, zile sau saptamani mai tarziu.

Simptomele alergiei la medicamente pot include:

• eruptie cutanata;
• urticarie;
• mancarime;
• febra;
• umflare;
• dificultati de respiratie;
• respiratie suieratoare;
• nas curgator;
• mancarime la ochi, lacrimare si inrosire;
• anafilaxia.

Anafilaxia este o reactie rara, care pune viata in pericol la o alergie la medicamente, care provoaca disfunctia generalizata a sistemelor corpului.

Simptomele anafilaxiei includ:

• constrictia cailor respiratorii si a gatului, provocand dificultati de respiratie
• greata sau crampe abdominale;
• varsaturi sau diaree;
• ameteli;
• puls slab, rapid;
• scaderea tensiunii arteriale;
• convulsii;
• pierderea constientei.

Medicamente care provoaca, de obicei, de alergii

Desi orice medicament poate provoca o reactie alergica, unele medicamente sunt mai frecvent asociate cu aparitia alergiilor. Acestea includ:

• antibiotice, cum ar fi penicilina;
• analgezice, cum ar fi: aspirina, ibuprofenul si naproxenul de sodiu;
• medicamente pentru chimioterapie, pentru tratarea cancerului;
• medicamente pentru boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoida.

Reactii nonalergice la medicamente

Uneori, o reactie la un medicament poate produce, practic, aceleasi simptome cu cele ale unei alergii la medicamente. Cu toate acestea, o reactie la medicament nu este declansata de activitatea sistemului imunitar. Aceasta afectiune se numeste o reactie de hipersensibilitate nonalergica sau o reactie pseudoalergica la medicament. Medicamentele care sunt mai frecvent asociate cu aceasta

• afectiune includ:
• aspirina;
• coloranti utilizati in testele imagistice;
• opiacee pentru tratarea durerii;
• anestezice locale.

Simptome ale alergiilor la copii

O reactie alergica poate aparea oriunde in organism. Aceasta include pielea, ochii, mucoasa stomacului, nasul, sinusurile, gatul si plamanii. Acestea sunt locurile in care celulele sistemului imunitar lupta impotriva germenilor care sunt inspirati, inghititi sau intra in contact cu pielea. Reactiile alergice pot provoca:

• nas infundat, stranut, mancarime sau nas curgator;
• mancarime in urechi sau cerul gurii;
• ochi rosii, mancarimi, lacrimare;
• piele rosie, mancarime, uscata;
• urticarie sau mancarimi;
• eruptie cutanata cu mancarime.

De asemenea, copilul poate manifesta simptome de astm, cum ar fi: dificultati de respiratie, tuse, respiratie suieratoare.

Diagnosticarea alergiilor la copii

Pentru a diagnostica o alergie,medicul va face un istoric complet de sanatate si va examina copilul. Ulterior, medicul poate apela la urmatoarele teste:

Test cutanat: acesta este cel mai frecvent test de alergie. Testele cutanate masoara daca exista anticorpi IgE la anumiti alergeni (cum ar fi alimentele, polenul sau parul animal). O cantitate mica de alergen diluat este plasata pe piele. Zona este intepata sau zgariata.

Daca copilul este alergic la alergen, dupa aproximativ 15 minute apare o mica umflatura ridicata (cum ar fi o muscatura de tantar).

Testarea mai multor alergeni poate fi efectuata in acelasi timp. Un alergolog poate face si un test intradermic. In acest test, o cantitate mica de alergen este injectata chiar sub piele. Acest tip de testare a pielii este mai sensibila decat testarea prin intepatura sau zgarietura.

Test de sange pentru alergii: masoara anticorpii IgE la anumiti alergeni din sange. Testele de sange pot fi utilizate atunci cand testele cutanate nu pot fi facute. De exemplu, la persoanele cu anumite afectiuni ale pielii sau la persoane cu o reactie alergica severa foarte recenta. Un test de sange pozitiv nu inseamna intotdeauna ca copilul are o anumita alergie. Orice test de sange pozitiv trebuie interpretat de un medic specialist.

Test de provocare: este supravegheat de un alergolog. O cantitate foarte mica de alergen este administrata copilului pe cale orala sau este inspirata. Doar un test de provocare poate determina cat de grava este o alergie. Reactiile cutanate sau la testele de sange arata doar probabilitatea de a avea orice tip de reactie, nu care va fi, in mod specific, acea reactie.

Orice test pozitiv trebuie sa fie explicat de un medic care este familiarizat cu metodele de investigatie, dar si cu istoricul de sanatate al copilului tau.

Tratamentul alergiilor la copii

Tratamentul depinde de simptomele pe care le are copilul, de varsta si de starea generala de sanatate. Va depinde si de cat de grava este starea sa.

Simptomele alergiilor arata, uneori, similar cu alte afectiuni sau probleme de sanatate. Consulta intotdeauna medicul pentru diagnosticare.

Cele mai eficiente 3 moduri de a trata alergiile sunt evitarea factorului declansator, vaccinurile impotriva alergiilor (imunoterapie) si medicamentele. Evitarea inseamna a sta departe de ceva care provoaca o reactie alergica. Astfel ai putea sa:

• tii copilul in casa cand cantitatea de polen este mare si in zilele cu vant;
• limitezi cantitatea de praf din casa, in special din dormitorul copilului;
• foloseste aer conditionat in loc sa deschizi ferestrele;
• foloseste un dezumidificator in casa, dar nu uita sa-l cureti des;
• dupa ce copilul s-a jucat afara, in zilele in care cantitatea de polen din aer este crescuta, spala copilul pe corp si pe cap si schimba-i hainele;
• trimite copilul in vacanta in zonele in care polenul este putin intalnit.

De asemenea, medicul copilului tau ii poate prescrie tratamente pentru febra fanului (rinita), care pot include:

• antihistaminice;
• spray-uri nazale;
• decongestionante, pentru copiii mai mari de 4 ani;
• medicamente pentru simptomele astmului;
• injectii pentru alergii (imunoterapie pentru alergii);
• tablete pentru alergii (imunoterapie sublinguala).

Masuri de prevenire a alergiilor la copii

De obicei, copiii dezvolta alergii in primii doi ani de viata. Ceea ce faci in primele luni, joaca un rol foarte important in dezvoltarea alergiei.

Expunerea copiilor la anumite substante poate chiar ajuta copilul sa evite reactiile alergice mai tarziu in viata. Iata cateva moduri prin care poti preveni dezvoltarea de alergii ale copilului tau:

Metoda nasterii

Copiii nascuti prin cezariana par sa aiba un risc crescut de alergii. In timpul unei nasteri naturale, bebelusul intra in contact cu diferite microorganisme din canalul de nastere. Se crede ca aceasta antreneaza sistemul imunitar al nou-nascutului si reduce susceptibilitatea la alergii. Daca o cezariana nu este necesara din punct de vedere medical, riscul crescut de alergii trebuie luat in considerare atunci cand se ia decizia cu privire la aceasta metoda de nastere.

Fumul de tutun

Fumatul pasiv creste riscul de alergie la copii. Daca cineva din familie fumeaza in casa, probabilitatea ca un copil sa dezvolte astm creste. Copiii pot fi sensibilizati la alergeni inca din uter. Prin urmare, ar trebui sa se asigure un mediu fara fum incepand din sarcina. Fumatul creste si riscul de astm la adulti.

Mucegai

Sporii de mucegai pot declansa alergii. Mucegaiul infloreste in locuri umede, cu circulatie slaba a aerului. Prin urmare, se recomanda aerisirea camerelor in mod regulat, prin deschiderea ferestrelor si indepartarea petelor de umezeala, precum si a eventualelor pete de mucegai existente.

Poluarea aerului

Nivelul de poluare a aerului din interior trebuie mentinut cat mai scazut posibil. Se crede ca formaldehida si compusii organici volatili cresc riscul de alergii, in special de astm. Aceste substante sunt emise de mobilierul nou din locuinta sau la revopsirea peretilor.

Pe langa acesti factori de influenta, sunt inca investigate si alte mijloace de protectie. De exemplu, exista unele dovezi ca copiii care cresc la ferme, merg la gradinita sub varsta de doi ani sau au mai multi frati mai mari sunt mai bine protejati de alergii. Aceste conditii probabil intaresc sistemul imunitar in copilaria timpurie.

De asemenea, se crede ca probioticele (suplimente care contin microorganisme viabile, cum ar fi bacteriile de acid lactic), intaresc sistemul imunitar. Exista cateva indicii ca probioticele pot preveni dermatita atopica. Cu toate acestea, studiile au fost inconsecvente in ceea ce priveste tulpinile bacteriene si cantitatile de bacterii, ceea ce a facut imposibila furnizarea de recomandari.

Alapteaza-ti copilul cat mai mult timp

Studiile au aratat ca alaptarea exclusiva in primele sase luni de viata poate preveni dezvoltarea a tot felul de alergii, inclusiv alergii alimentare, astm si eczeme. Cand alaptezi exclusiv, copilul ia contact cu toate formele de alimente, odata cu laptele matern.

Daca nu poti alapta exclusiv in primele luni de viata, straduieste-te sa introduci cat mai mult lapte matern in alimentatia bebelusului tau. Laptele matern ajuta copilul sa-si dezvolte imunitatea la anumite substante, inclusiv la multi alergeni cunoscuti. Din acest motiv, ar trebui sa continui sa alaptezi cat de mult poti, chiar si dupa ce copilul tau incepe diversificarea.

Introdu alimentele alergene din timp

In trecut, specialistii le-au spus parintilor sa evite sa dea copiilor alergeni alimentari comuni, inclusiv nuci si peste, in primii ani de viata. Din pacate, retinerea acestor alimente nu parea decat sa creasca numarul copiilor care sunt alergici la ele. Astazi, este recomandat sa introduci aceste alimente bebelusului tau cu varsta mai mare de sase luni.

Se crede ca introducerea timpurie a alergenilor comuni, impiedica copilul sa dezvolte o alergie. Pentru a oferi copilului tau un aliment nou in siguranta, introduceti doar o cantitate mica dintr-un singur aliment nou odata si astepta cateva zile pentru a ii da un alt aliment, astfel incat sa poti monitoriza reactia bebelusului.

Cresterea unui animal de companie

Alergiile la animalele de companie sunt frecvente. Cu toate acestea, poti impiedica copilul sa dezvolte o alergie la animalele de companie, luand un animal de companie de familie atunci cand este mic, de preferinta cand este sugar. Expunerea la par de animale de companie la inceputul vietii este una dintre cele mai bune modalitati de a-ti proteja copilul impotriva dezvoltarii unei alergii ulterioare.

Atentie! Contactul ocazional nu este suficient pentru a preveni dezvoltarea alergiei. Animalul de companie trebuie sa locuiasca in casa, pentru ca copilul sa beneficieze pe deplin.

Nu iti face griji in privinta murdariei

Sistemul imunitar al copilului se dezvolta de la varste fragede. Copiii mici trebuie sa fie expusi devreme la tot felul de lucruri, astfel incat organismul lor sa poata dezvolta anticorpi impotriva lor. Din acest motiv, ar trebui sa eviti crearea unui mediu excesiv de curat pentru copil.

Permite-i copilului sa se joace in zone care nu au fost dezinfectate, dar si in nisip sau pamant.

Cunoaste-ti istoricul familial

Genetica joaca un rol important in dezvoltarea alergiilor. Daca ai un istoric familial puternic de alergii, trebuie sa stii ca si copilul tau are un risc crescut de a dezvolta alergii. Ai putea sa te adresezi unui specialist in alergii, pentru un plan de prevenire a alergiilor, precum si pentru un plan de tratament pentru orice simptome pe care copilul le-ar putea prezenta.

Surse:

www.hopkinsmedicine.org
www.topdoctors.co.uk
acaai.org
www.webmd.com
www.mayoclinic.org
www.cedars-sinai.org
www.pflanzermd.com
www.ecarf.org