Sangerare nazala (epistaxis): cauze, tratament, metode de preventie

Sangerarea nazala, cunoscuta in termeni medicali sub denumirea de epistaxis, este o problema comuna care afecteaza persoanele de toate varstele. Desi adesea este perceputa ca fiind un episod minor, epistaxisul poate fi un simptom al unor afectiuni subiacente mai serioase si poate genera anxietate, mai ales in cazul sangerarilor abundente sau repetate.

Cunoasterea cauzelor care pot duce la sangerari nazale, a optiunilor de tratament disponibile si a metodelor de prevenire este esentiala pentru gestionarea eficienta a acestei afectiuni. Vom explora in detaliu cauzele frecvente ale sangerarii nazale, optiunile de tratament eficiente, precum si masurile de preventie, care pot ajuta la reducerea riscului de aparitie a acesteia.

Ce este epistaxisul (sangerarea din nas)?

Epistaxisul, cunoscut in mod obisnuit sub denumirea de sangerare nazala, reprezinta pierderea de sange din nas, care poate varia de la un flux usor de sange pana la sangerari abundente. Sa iti curga sange din nas este o afectiune comuna, care poate aparea la persoane de toate varstele; desi, de obicei, nu este periculoasa, poate provoca anxietate si neliniste.

Clasificarea epistaxisului

Epistaxisul este clasificat in functie de locatia sangerarii:

  • Epistaxis anterior: aceasta este cea mai frecventa forma de sangerare nazala si provine din partea anterioara a nasului, in special din zona situata intre septul nazal si mucoasa nazala. Aceasta zona, denumita „zona Kisselbach”, este foarte vascularizata si, prin urmare, predispusa la sangerari. Atunci cand vine vorba despre epistaxis, cauzele sangerarii anterioare sunt reprezentate adesea de factori locali, precum uscaciunea mucoasei nazale, traumele minore sau infectiile.
  • Epistaxis posterior: aceasta forma de sangerare provine din partea posterioara a nasului si este mai putin frecventa, dar, in general, mai grava. Sangerarea din aceasta zona poate fi cauzata de probleme mai severe, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau leziunile mai grave. Sangerarea nazala posterioara poate duce la pierderi mai mari de sange si necesita, adesea, interventii medicale urgente.

Cauze ale sangerarii nazale

Raspunsul la intrebarea „de ce curge sange din nas?” poate avea o multitudine de raspunsuri. Sangerarile nazale pot aparea dintr-o varietate de motive, iar intelegerea cauzelor specifice este esentiala pentru gestionarea eficienta a acestei afectiuni. Aceste cauze pot fi clasificate in trei categorii principale: cauze locale, cauze sistemice si factori de mediu.

Cauze locale

Atunci cand vorbim despre sange din nas, cauze locale frecvente sunt:

  • Leziuni ale mucoasei nazale (traumatisme, uscaciune): leziunile mucoasei nazale sunt una dintre cele mai frecvente cauze ale epistaxisului. Aceste leziuni pot fi cauzate de traumatisme directe, cum ar fi loviturile la nas sau manipularea excesiva (de exemplu, in cazul copiilor care isi baga degetele in nas). De asemenea, uscaciunea mucoasei nazale, adesea cauzata de expunerea la aer uscat sau de utilizarea excesiva a decongestionantelor nazale, poate duce la craparea tesuturilor si, implicit, la sangerari. Aerul uscat este, cel mai adesea, raspunsul, atunci cand un pacient se intreaba de ce, dimineata, isi sufla nasul cu sange.
  • Infectii (sinuzite, rinite): infectiile cailor respiratorii superioare, cum ar fi sinuzitele sau rinitele, pot provoca inflamarea mucoasei nazale. Aceasta inflamatie poate duce la o crestere a vascularizatiei si a sensibilitatii mucoasei, facand-o mai predispusa la sangerari, mai ales in timpul suflarii nasului sau al tusei. Astfel, pot aparea secretii nazale cu sange, pe fondul unei raceli.
  • Tumori nazale (benigne sau maligne): tumorile, fie ele benigne (polipi nazali) sau maligne, pot afecta mucoasa nazala, provocand sangerari. Acestea pot obstructiona caile nazale si pot afecta circulatia sangelui, crescand riscul de epistaxis. Tumorile maligne, in special, pot fi asociate cu sangerari nazale recurente si pot necesita evaluari medicale suplimentare. Daca te intrebi frecvent „de ce imi curge sange din nara dreapta?”, e bine sa programezi un consult ORL, pentru a te asigura ca este vorba doar despre o sensibilitate vasculara locala.

Iritatia mucoasei nazale este, adesea, o consecinta a contactului prelungit cu o varietate de alergeni. Afla cum sa identifici o alergie respiratorie si cum sa o tratezi eficient!

Cauze sistemice

Atunci cand discutam despre cauze curs sange din nas, trebuie sa luam in considerare si o serie de cauze sistemice ale acestui incident:

  • Tulburari de coagulare (hemofilie, purpura): persoanele cu tulburari de coagulare, cum ar fi hemofilia sau purpura, au o capacitate redusa de a coagula sangele, ceea ce le face mai vulnerabile la sangerari, inclusiv epistaxis. Aceste patologii afecteaza mecanismele naturale de oprire a sangerarii, ceea ce poate duce la sangerari nazale frecvente sau severe.
  • Medicamente anticoagulante (aspirina, warfarina): utilizarea medicamentelor anticoagulante, cum ar fi aspirina sau warfarina, este o alta cauza comuna a epistaxisului. Aceste medicamente sunt prescrise pentru a preveni formarea cheagurilor de sange, dar ele pot, de asemenea, sa diminueze capacitatea organismului de a opri sangerarea, ceea ce creste riscul de epistaxis, in special in cazul unor traume minore. Chiar si in caz de epistaxis, primul ajutor poate deveni necesar, la aceasta categorie de pacienti.
  • Hipertensiune arteriala: aceasta poate contribui la sangerarea nazala, deoarece presiunea crescuta poate afecta vasele de sange din nas, facandu-le mai susceptibile la rupere. Desi hipertensiunea nu este o cauza directa a epistaxisului, sangerarile nazale pot fi mai frecvente la persoanele cu tensiune arteriala crescuta. Totusi, trebuie sa stii ca, atunci cand te plangi ca iti curge sange din nas si te doare capul, probabilitatea sa fie o sinuzita este, de obicei, mai mare decat aceea ca iti curge sange din nas din cauza hipertensiunii.

Factori de mediu

Inclusiv factorii de mediu pot contribui la epistaxis; asadar, inainte de a asocia sangele din nas cu cancerul sau cu alte afectiuni grave, ia in considerare urmatoarele:

  • Uscaciunea aerului: uscaciunea aerului, in special in timpul iernii sau in medii cu aer conditionat, poate duce la deshidratarea mucoasei nazale. Aceasta poate provoca craparea tesuturilor si, in consecinta, sangerari. Utilizarea umidificatoarelor in interior poate ajuta la mentinerea unui nivel adecvat de umiditate si la prevenirea acestui fenomen.
  • Schimbarile de temperatura: schimbarile bruste de temperatura, cum ar fi trecerea de la un mediu cald la unul rece, pot afecta circulatia sangelui in mucoasa nazala. Aceste fluctuatii pot duce la dilatarea si contractia vaselor de sange, crescand riscul de sangerare.
  • Poluarea: expunerea la poluarea aerului, cum ar fi fumul de tigara, substantele chimice sau alergenii, poate irita mucoasa nazala. Aceasta iritatie poate provoca inflamarea si sensibilizarea tesuturilor, facandu-le mai predispuse la sangerari.

Sangerari nazale in sarcina

Sangerarile nazale sunt relativ frecvente, in timpul sarcinii. Aproximativ 20-30% dintre femeile insarcinate experimenteaza epistaxis, in special in trimestrul al doilea si al treilea. Aceste sangerari pot fi deranjante, dar de obicei nu sunt grave, chiar daca multe dintre viitoarele mamici se intreaba ce inseamna cand iti curge sange din nas, ce se intampla daca iti curge sange din nas si daca nu cumva este vorba despre o situatie grava, care il poate afecta pe bebelus.

Cauzele sangerarilor nazale in sarcina

Exista mai multe motive pentru care sangerarile nazale sunt mai frecvente in perioada sarcinii:

  • Schimbari hormonale: cresterea nivelurilor hormonale, in special a estrogenului si progesteronului, provoaca dilatarea vaselor de sange si o vascularizare crescuta a mucoaselor. Aceasta face ca mucoasa nazala sa devina mai sensibila si predispusa la sangerari.
  • Uscaciunea mucoasei nazale: femeile insarcinate pot experimenta uscaciunea mucoaselor din cauza modificarilor hormonale sau a expunerii la mediu uscat (de exemplu, din cauza vremii reci sau a utilizarii sistemelor de incalzire). Uscaciunea poate duce la crapaturi si la sangerari.
  • Cresterea volumului de sange: pe parcursul sarcinii, volumul de sange al femeii creste semnificativ, pentru a sustine dezvoltarea fatului. Aceasta crestere poate exercita o presiune suplimentara asupra vaselor de sange din nas, contribuind la riscul de sangerare.
  • Infectii respiratorii: racelile si infectiile respiratorii sunt frecvente in timpul sarcinii si pot inflama mucoasa nazala, crescand riscul de epistaxis.
  • Alergii: multe femei dezvolta alergii sau reactii alergice in timpul sarcinii, care pot irita mucoasa nazala si pot provoca sangerari.
  • Medicamente: unele medicamente, cum ar fi anticoagulantele sau spray-urile nazale care contin decongestionante, pot contribui la sangerarile nazale. Este esential ca femeile insarcinate sa discute cu medicul lor, inainte de a utiliza orice medicament.

In mod normal, sangerarile nazale din sarcina sunt considerate fiziologice si nu provoaca ingrijorare. Daca sangerarile nazale devin frecvente, abundente sau sunt insotite de alte simptome (cum ar fi ametelile sau durerile de cap severe), este esential sa se consulte un medic. Acesta poate evalua situatia si poate recomanda tratamente suplimentare sau investigatii.

Sarcina este o perioada speciala in viata unei femei, cu implicatii majore pentru sanatatea ei si a viitorului bebelus; de aceea, este important ca gravida sa beneficieze de cele mai bune servicii prenatale disponibile. Descopera oferta de consultatii, investigatii si analize de care poti beneficia in cadrul consultatiilor obstetricale in clinica Poliana!

Tratamentul sangerarii nazale

Sangerarea nazala este o afectiune comuna, dar poate fi ingrijoratoare, atunci cand apare. Tratamentul epistaxisului depinde de severitatea si cauza acesteia. Daca te intrebi ce sa faci cand iti curge sange din nas, citeste in continuare!

Sangerare din nas – ce trebuie sa faci cand iti curge sange din nas?

  • Ramai calm: in primul rand, este important sa ramai calm. Sangerarea nazala este adesea inofensiva, iar stresul poate agrava situatia. De cele mai multe ori, nu este nevoie de niciun medicament pentru oprirea sangerarii nazale, aceasta trecand de la sine.
  • Apleaca-te usor inainte: evita sa iti apleci capul inapoi, deoarece acest lucru poate duce la inghitirea sangelui, ceea ce poate provoca greata. Apleaca-te usor in fata, pentru a permite sangelui sa curga din nas.
  • Apasa nasul: foloseste degetele, pentru a strange narile intre ele. Apasa ferm timp de 5-10 minute. Aceasta ajuta la comprimarea vaselor de sange din interiorul nasului si poate opri sangerarea.
  • Fa o compresa rece: aplica o compresa rece sau un pachet de gheata pe partea superioara a nasului. Aceasta poate ajuta la constrictia vaselor de sange si poate reduce fluxul sanguin. Daca epistaxisul apare dupa o interventie in sfera ORL, e bine sa intrebi medicul cum opresti sangerarile nazale astfel incat sa nu afectezi demersul terapeutic.
  • Evita sa te apleci: dupa ce sangerarea s-a oprit, evita sa te apleci sau sa te ridici brusc. De asemenea, nu te sterge pe nas si nu iti sufla nasul puternic, deoarece acest lucru poate provoca o noua sangerare, mobilizand cheagul de sange din nas si permeabilizand din nou vasul afectat.

Tratamentul medical al sangerarii nazale

Daca sangerarea nazala persista timp de 20 de minute sau daca sangele este abundent, este recomandat sa cauti ajutor medical. Hemoragia nazala se poate opri si dupa acest interval de timp, dar e de dorit sa te evalueze un medic. Iata la ce te poti astepta in cadrul unei consultatii:

  • Examinare fizica: medicul va examina nasul si va cauta eventuale leziuni ori surse ale sangerarii. De asemenea, poate verifica semnele de infectie sau alte afectiuni subiacente.
  • Cautarea cauzei: medicul va cere informatii despre istoricul medical, medicamentele pe care le iei, precum si despre frecventa sangerarilor nazale.
  • Tratament local: daca sangerarea persista, medicul poate utiliza un spray nazal cu vasoconstrictor sau poate aplica un agent hemostatic, pentru a ajuta la oprirea sangerarii. În cazuri mai severe, medicul poate decide sa utilizeze o metoda de cauterizare, pentru a sigila vasele de sange. Cauterizarea nazala se poate face termic sau se poate practica si cauterizarea cu nitrat de argint.
  • Evaluarea afectiunilor subiacente: daca sangerarile nazale sunt frecvente, medicul poate recomanda analize suplimentare, cum ar fi testele de coagulare a sangelui, pentru a identifica eventualele tulburari de coagulare sau alte probleme sistemice.

Problemele de coagulare pot trece neobservate, pana la un episod de tipul unei sangerari nazale dificil de oprit. Daca treci printr-o asemenea experienta, e bine sa consulti medicul, pentru a primi recomandari de analize referitoare la coagulare; afla ce este timpul de protrombina, una dintre cele mai importante investigatii din aceasta sfera, si cum se interpreteaza rezultatele!

Metode de prevenire a sangerarilor nazale

Sangerarile nazale, cunoscute si sub denumirea de epistaxis, pot fi neplacute si pot aparea din diverse motive. Totusi, exista mai multe metode prin care poti preveni aceste episoade. Iata cateva dintre cele mai eficiente strategii pentru a reduce riscul de sangerari nazale:

  • Mentinerea umiditatii aerului: foloseste un umidificator in camera, mai ales in timpul sezonului rece sau in zone cu aer uscat. Umidificatoarele ajuta la mentinerea unui nivel optim de umiditate, ceea ce reduce uscaciunea mucoaselor nazale. Daca folosesti aer conditionat, asigura-te ca acesta nu usuca excesiv aerul. Adauga un umidificator de camera sau foloseste vase cu apa pe calorifere, pentru a mentine umiditatea.
  • Hidratarea mucoaselor nazale: utilizarea spray-urilor saline sau a solutiilor saline pentru nas poate ajuta la mentinerea mucoaselor nazale umede si la prevenirea uscarii care poate duce la sangerari. Aplica unguente hidratante pe baza de vaselina sau alte emoliente in interiorul nasului, mai ales inainte de a merge la culcare, pentru a proteja mucoasa nazala. Daca discutam despre vitamine pentru sangerari nazale, picaturile uleioase cu vitamina A pot contribui la sustinerea integritatii mucoaselor.
  • Evitarea iritantilor: fumatul si expunerea la fum sau la substante chimice iritante pot afecta mucoasa nazala, provocand inflamatii si uscaciune. Renuntarea la fumat si evitarea substantelor chimice in exces pot reduce riscul de sangerare. Evita sa te expui la poluarea aerului, daca este posibil. Poti folosi masti, in zilele cu poluare ridicata, pentru a proteja mucoasele nazale.
    Ingrijirea alergiilor: daca suferi de alergii, este important sa le tratezi eficient. Utilizarea medicamentelor antihistaminice si a decongestionantelor poate ajuta la reducerea inflamatiei si a secretiilor nazale. Fii atent la alergenii care iti pot irita mucoasa nazala, cum ar fi polenul, praful sau parul de animale, si incearca sa reduci expunerea la acestea.
  • Evitarea traumelor nazale: fii atent atunci cand practici sporturi de contact sau activitati care pot duce la traume ale nasului. Folosirea unei masti de protectie poate ajuta la prevenirea accidentelor. In cazul copiilor, incurajeaza-i sa nu isi introduca degetele in nas si sa evite sa se raneasca accidental.
  • Consultarea medicului in legatura cu tratamentele medicamentoase: daca folosesti anticoagulante sau alte medicamente care pot afecta coagularea sangelui, discuta cu medicul tau despre riscurile de sangerare nazala si despre alternative. Daca ai afectiuni care predispun la sangerari nazale, cum ar fi hipertensiunea arteriala sau tulburarile de coagulare, asigura-te ca sunt bine controlate.
  • Ingrijirea igienica a nasului: poti efectua spalaturi nazale cu solutii saline, pentru a curata pasajele nazale de iritanti si secretii. Acest lucru ajuta la mentinerea mucoasei nazale sanatoase. Incearca sa eviti suflarea nasului cu forta, deoarece aceasta poate provoca rupturi ale vaselor de sange.

Complicatiile sangerarilor nazale

Sangerarile nazale sunt, de obicei, o problema minora si autolimitata. Totusi, in anumite situatii, acestea pot duce la complicatii mai serioase, in special daca sunt recurente, severe sau tratate necorespunzator. Iata cateva dintre posibilele complicatii asociate cu sangerarile nazale:

  • Anemia: sangerarile nazale frecvente sau severe pot duce la pierderi semnificative de sange, ceea ce poate provoca anemie. Aceasta se manifesta prin oboseala, slabiciune, palora a pielii si dificultati de respiratie. Anemia poate necesita tratament medical, inclusiv transfuzie de sange sau suplimente de fier.
  • Infectii: daca mucoasa nazala este lezata, exista un risc crescut de infectii. Acestea pot afecta caile respiratorii superioare, ducand la sinuzite sau la alte complicatii respiratorii. Infectiile severe pot necesita tratament cu antibiotice.
  • Hematom: in cazul in care sangerarea nazala este cauzata de un traumatism, poate aparea un hematom, o acumulare de sange in tesuturile din jurul nasului. Aceasta poate provoca umflaturi si dureri, iar in cazuri severe, poate necesita drenaj chirurgical.
  • Complicatii cardiovasculare: sangerarile nazale severe sau recurente pot afecta tensiunea arteriala, provocand hipotensiune arteriala (tensiune arteriala scazuta). Acest lucru poate duce la ameteli, lesin sau chiar soc. Este esential ca aceste situatii sa fie evaluate si gestionate, pentru a evita complicatiile mai grave.
  • Probleme de respiratie: daca sangerarea nazala este insotita de obstructie nazala, pot aparea dificultati de respiratie. Acest lucru este deosebit de problematic pentru copii sau pentru persoanele cu afectiuni respiratorii preexistente.
  • Cicatrizare anormala: sangerarile repetate sau traumele nazale pot duce la formarea de cicatrici in interiorul nasului. Acestea pot contracta pasajele nazale, provocand dificultati in respiratie sau rinoree cronica (secretii nazale excesive).
  • Recidivarea sangerarilor: daca sangerarile nazale sunt gestionate inadecvat, exista riscul ca acestea sa devina recurente. Astfel, se poate crea un cerc vicios, in care episoadele de sangerare provoaca anxietate si frica, ceea ce poate duce la o atentie excesiva asupra nasului si la manipulari frecvente, care agraveaza problema.
  • Impact psihologic: sangerarile nazale frecvente sau severe pot provoca anxietate si frustrare, in special in randul celor care sufera de epistaxis cronic. Acest impact psihologic poate duce la evitarea activitatilor sociale sau a exercitiilor fizice, afectand calitatea vietii.
  • Sangerarile nazale, desi frecvent intalnite si adesea considerate neimportante, pot avea implicatii serioase asupra sanatatii, mai ales atunci cand devin cronice sau severe. Intelegerea cauzelor, a metodelor de tratament si a complicatiilor posibile este esentiala pentru a gestiona eficient aceasta problema. Acordand atentie semnalelor corpului si intervenind prompt, poti asigura nu doar sanatatea nazala, ci si bunastarea generala. Nu subestima importanta unui consult medical, in cazul sangerarilor nazale frecvente, pentru a evita complicatiile pe termen lung si a mentine o calitate optima a vietii!

Surse:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/164823
https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-nosebleeds/basics/art-20056683#:~:text=Nosebleeds%2C%20also%20called%20epistaxis%20(ep,worse%20nosebleeds%20than%20do%20others.
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/13464-nosebleed-epistaxis
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/nosebleeds
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/ears-nose-and-throat/nosebleed/
https://www.webmd.com/first-aid/nosebleeds-causes-and-treatments
https://www.mountsinai.org/health-library/symptoms/nosebleed
https://www.msdmanuals.com/home/ear-nose-and-throat-disorders/symptoms-of-nose-and-throat-disorders/nosebleeds