Endocrinologie

Endocrinologia este o specialitate a medicinei care trateaza afectiunile sistemului endocrin, compus din multiple glande endocrine (ex. tiroida, hipofiza, glandele sexuale si suprarenale) care au proprietatea sa sintetizeze, sa depoziteze si sa secrete hormonii. Principalele boli din sfera afectiunilor endocrinologice sunt: obezitatea, osteoporoza, nanismul, nodulii tiroidieni, hipo/hipertiroidismul, boala Addison, acromegalia/gigantismul, Sindrom Cushing, diabetul zaharat, hipoglicemia, ovare polichistice, hirsutism etc.

Hormonii sunt mesagerii chimici ai corpului tau. Odata eliberati, calatoresc prin fluxul sanguin influentand activitatea tesuturilor si organelor aflate la distanta. Ei ajuta la controlul multor procese majore ale corpului – metabolismul, cresterea si dezvoltarea organismului, functia de reproducere sexuala, ritmul cardiac si tensiunea arteriala, ciclurile de somn si trezire.

Cand ai un dezechilibru hormonal, ai prea mult sau prea putin dintr-un anumit hormon. Chiar si modificarile minuscule pot avea efecte grave in tot corpul.

Care sunt principalele glande endocrine care exista in corpul tau?

• In timp ce unii oameni nu o considera o glanda, hipotalamusul produce mai multi hormoni care controleaza glanda pituitara (hipofiza), cu care este conectat. Hipotalamusul este o mica regiune a creierului cu un rol crucial in multe functii importante, inclusiv eliberare de hormoni, reglarea temperaturii corpului, mentinerea ciclurilor fiziologice zilnice, controlul apetitului, gestionarea comportamentului sexual sau raspunsurilor emotionale.

• Hipofiza sau glanda pituitara este numita si glanda „general” a sistemului endocrin. Este situata sub hipotalamus de care este legata printr-o tija neurovasculara. Hormonii pe care ii produce afecteaza cresterea si reproducerea. De asemenea, ei controleaza functia altor glande endocrine din organism (tiroida, suprarenalele, ovarele si testiculele).
• Glanda pineala (epifiza). Aceasta glanda se gaseste in mijlocul creierului tau. Este importanta pentru ciclurile de somn-veghe.
• Glanda tiroida. Situata in partea din fata a gatului este foarte importanta in reglarea metabolismului.
• Paratiroida. Este situata, de asemenea, in partea din fata a gatului, glanda paratiroida este importanta pentru mentinerea controlului nivelurilor de calciu si fosfor din oase si sange.
• Timus. Situat in toracele superior timusul este activ pana la pubertate si produce hormoni importanti pentru dezvoltarea unui tip de celule albe din sange numite celule T.
• Suprarenale. O glanda suprarenala poate fi gasita deasupra fiecarui rinichi. Aceste glande produc hormoni importanti pentru reglarea a numeroase functii, cum ar fi tensiunea arteriala, ritmul cardiac,  raspunsul la stres, caracterele sexuale secundare.
• Pancreas. Pancreasul este situat in abdomenul superior, in spatele stomacului. Functia sa endocrina implica reglarea nivelului de zahar din sange (glicemia).
• Unele glande endocrine au si functii non-endocrine. De exemplu, ovarele si testiculele produc hormoni (estrogen, progesteron sau hormonul sexual masculin (testosteron)), dar au si functia non-endocrina de a produce ovule si, respectiv, sperma.

Hormonii sistemului endocrin

Hormonii sunt substantele chimice pe care sistemul endocrin le foloseste pentru a trimite mesaje catre organe si tesuturi din tot corpul. Odata eliberate in fluxul sanguin, acestea se deplaseaza catre organul sau tesutul tinta.

Peste 50 de hormoni se cunosc in organismul uman. Cateva exemple de hormoni care sunt produsi de sistemul endocrin:

Bolile endocrine

Uneori nivelurile hormonale pot fi prea mari sau prea mici. Cand se intampla acest lucru, efectele asupra sanatatii tale pot fi devastatoare. Cateva exemple de boli endocrine sunt:

• Hipersecretia de hormon de crestere este o conditie rara, dar grava, si afecteaza in mod diferit copiii si adultii. La copii produce cresterea in exces in inaltime (gigantism) iar la adulti se asociaza cu o crestere a extremitatilor (maini, picioare), mandibulei, nasului si urechilor (acromegalia).
• Nanismul hipofizar este o afectiune rara in care nu se produce suficient hormon de crestere (GH). La copii, GH este esential pentru cresterea normala, rezistenta musculara si osoasa si distributia grasimii corporale. De asemenea, ajuta la controlul nivelului de glucoza si lipide din organism. Fara suficient GH, un copil creste incet si are o inaltime redusa fata de alti copii de aceeasi varsta si sex.
• Diabetul insipid – poate fi cauzat de inhibarea secretiei hormonului antidiuretic hipofizar (ADH), numit si vasopresina, ca urmare a unei rani suferite la nivelul capului, a unei tumori sau a unei interventii chirurgicale. Simptomele specifice ale acestei afectiuni sunt nevoia de a consuma multe lichide (polidipsie) si, implicit, urinarea excesiva (poliurie).
• Sindromul Cushing – in cazul acestei afectiuni, hipofiza elibereaza o cantitate excesiva de hormon adrenocorticotrop (ACTH) care stimuleaza glanda suprarenala. Pot aparea simptome precum vanatai, hipertensiune arteriala, slabiciune musculara si crestere in greutate. Caracteristic este acumularea de depozite grase la nivelul fetei, cefei si umerilor, vergeturi, in special pe brate, coapse si abdomen, vindecarea lenta a ranilor, scaderea libidoului si fertilitatii la barbati.
• Hiperprolactinemia – este o afectiune care afecteaza libidoul si poate duce chiar la infertilitate. Este cauzata de excesul de prolactina produsa de glanda hipofizara.
• Hipertiroidismulse intampla atunci cand glanda tiroida produce mai mult hormon tiroidian decat este necesar. Acest lucru poate fi cauzat de o serie de lucruri, inclusiv de conditii autoimune. Unele simptome comune ale hipertiroidismului includ: nervozitate, pierdere in greutate, transpiratii, diaree, intoleranta la caldura, ritm cardiac rapid, probleme cu somnul, oboseala.
• Boala Graveseste o tulburare autoimuna si o forma comuna de hipertiroidism. La persoanele cu boala Graves, sistemul imunitar ataca tiroida, ceea ce face ca aceasta sa produca mai mult hormon tiroidian decat in ​​mod normal.
• Hipotiroidismulapare atunci cand tiroida nu produce suficient hormon tiroidian. Unele simptome comune ale hipotiroidismului includ: oboseala, crestere in greutate, constipatie, intoleranta la frig, piele si par uscat, infiltrare edematoasa a tegumentelor (mixedem), ritm cardiac lent, gandire lenta, ajungand pana la forme grave de cretinism tiroidian, probleme de fertilitate.
• Boala Addisonapare atunci cand glandele suprarenale nu produc suficient cortizol sau aldosteron. Unele simptome ale bolii Addison includ: oboseala, pierdere in greutate, durere abdominala, hipoglicemie,  greata sau varsaturi, diaree, iritabilitate, o pofta de sare sau alimente sarate.
• Diabetulse refera la o afectiune in care nivelul zaharului din sange este ridicat, nefiind reglat adecvat. Exista doua tipuri de diabet: diabetul de tip 1 si diabetul de tip 2 .Unele simptome comune ale diabetului zaharat includ: oboseala, pierdere in greutate, polifagie (mananca mult), polidipsie (sete si consum crescut de lichide), dorinta frecventa de a urina (poliurie), iritabilitate, infectii frecvente.

Servicii oferite

Consult endocrinologie

In majoritatea cazurilor, pacientii care ajung la consultatii endocrinologice au fost indrumati de catre medicii lor de familie sau alti specialisti. Cu toate acestea, este posibil, de asemenea, sa consultati un endocrinolog fara nicio recomandare, mai ales daca ati fost diagnosticat anterior cu o afectiune legata de endocrinologie, cum ar fi diabetul si aveti nevoie de ajustari in planul dumneavoastra de tratament.

Puteti alege sa notati urmatoarele detalii pentru a va asigura ca veti putea oferi endocrinologului toate informatiile cruciale:

• Simptome, inclusiv severitatea lor si cand au inceput
• Medicamente pe care le-ati luat inainte si pe care le luati in prezent
• Istoricul medical al bolilor dvs. si al familiei dvs.
• Stil de viata (indiferent daca faceti miscare, bautura, fumat etc.)

Consultatia implica un scurt interviu si examinarea fizica pentru a cauta dovezi vizibile ale modificarii starii de sanatate. In functie de aceste constatari, este posibil sa primiti un diagnostic, iar planul de tratament poate fi discutat. Cu toate acestea, daca rezultatele examenului este neconcludent, vor fi comandate mai multe teste de diagnostic pentru a masura nivelurile diferitilor hormoni din corpul dvs., pentru a evalua functia glandelor endocrine sau pentru a identifica cauza problemei.

Ecografie tiroidiana

Efectuarea ecografiei tiroidiene reprezinta o componenta esentiala a consultului medical, pe langa anamneza si examinarea fizica. Este o investigatie medicala nedureroasa, neinvaziva, care se realizeaza rapid, in 20 – 30 de minute. Consta in aplicarea unui gel special la nivelul tiroidei, apoi cu ajutorul sondei de ecograf (un dispozitiv special care foloseste ultrasunete) se vor surprinde in timp real imagini ale glandei tiroide, care se pot inregistra sau tipari pentru stabilirea diagnosticului si monitorizarea ulterioara a pacientului.

Unele dintre cele mai importante roluri ale ecografiei tiroidiene este reprezentat de evaluarea marimii tiroidei, a formatiunilor prezente la nivelul glandei, dar mai ales poate ajuta la clasificarea nodulilor tiroidieni pe baza aspectului lor ecografic si stabilirea indicatiei pentru efectuarea punctiei biopsiei cu ac fin, sub ghidaj ecografic, a formatiunilor tiroidiene cu suspiciune de malignitate. Folosirea ecografiei la o scara din ce in ce mai mare a dus la depistarea in stadii precoce a cancerului tiroidian.