Geriatrie si Gerontologie

Gerontologia, ca termen, se defineste ca stiinta proceselor de imbatranire, iar geriatria este o ramura a medicinei care cerceteaza aspectele patologice ale imbatranirii. Gerontologia este in primul rand o stiinta a preventiei bolilor grave si a unei longevitati sanatoase, iar geriatria o specialitate a medicinei, care acorda asistenta pacientului varstnic.

Se considera astazi, ca pragul batranetii incepe la varsta de 60 – 65 de ani. Spre deosebire de imbatranire (care este un proces dinamic, indiferent de varsta cronologica), senescenta cuprinde ultima perioada a vietii. Senescenta nu este o boala, este un proces fiziologic, chiar daca asociaza, de regula, dar nu obligatoriu, diverse afectiuni medicale. In cadrul acesteia, se distinge senilitatea, care este o perioada finala, cu deteriorari biologice severe.

Se estimeaza ca 50% dintre persoanele varstnice au nevoie de ingrijiri medicale, fie ambulatorii, fie spitalicesti. Desi reprezinta circa 15% din totalul populatiei, pacientii seniori acumuleaza aproape 50% din serviciile medicale. O caracteristica demografica a batranetii consta in proportia crescuta a populatiei feminine, din cauza mortalitatii masculine mai ridicate. Durata medie a vietii arata, in unele tari dezvoltate, diferente de 8 – 9 ani, in favoarea femeilor.

O clasificare cronologica a varstnicilor:

• intre 65 (60) – 75 ani, trecerea spre batranete, sau perioada de varstnic;
• intre 75 – 85 (90) de ani, perioada de batran;
• peste 85 (90) de ani, marea batranete sau perioada de longeviv.

Patologia varstnicului

Imbatranirea este un eveniment natural care duce la alterarea functiilor fizice si mentale, dar cu ingrijiri specializate, persoanele in varsta pot trai sanatos si fericit pana la varste inaintate.

Pe masura ce oamenii imbatranesc, acumuleaza afectiuni medicale.

Cele mai frecvent intalnite afectiuni in cazul varstei a treia sunt :

• ateroscleroza sistemica este o afectiune in care se dezvolta depozite neuniforme de grasimi si calciu (ateroame sau placi aterosclerotice) in peretii arterelor mijlocii si mari, ducand la reducerea sau blocarea fluxului sanguin.
• cardiopatia ischemica cronica este o suferinta a miocardului (muschiul inimii) provocata de un dezechilibru intre fluxul de sange insuficient care hraneste cordul prin ramurile ingustate ale arterelor coronare si nevoile de oxigen si nutrienti ale miocardului.
• hipertensiunea arteriala este o patologie frecvent intalnita la pacientii peste 65 ani. Consta in cresterea tensiunii arteriale sistolice (maxima) peste 140 mm Hg si/sau a tensiunii arteriale diastolice (minima) peste 90 mm Hg.  La pacientul geriatric, cresterea incidentei accidentului vascular cerebral (AVC), a evenimentelor coronariene severe, a insuficientei cardiace, a insuficientei renale si a tulburarilor cognitive este in directa legatura cu corectitudinea tratarii HTA.
• tulburarile de ritm si de conducere ale inimii sunt anomalii care apar in generarea impulsurilor electrice ale inimii si pot conduce la aparitia tulburarilor de ritm (aritmii), iar cele care apar in conducerea pe cai specifice a impulsului electric pot duce la asa numitele tulburari de conducere (blocuri).
• bolile hematologice (anemia Biermer- din cauza lipsei vitaminei B12, leucemia limfatica cronica-un cancer al sangelui),
• bolile digestive (hernia hiatala); Hernia hiatala reprezinta alunecarea unei parti a stomacului din abdomen in torace prin orificiul diafragmatic. Principala complicatie a herniei hiatale este boala de reflux gastroesofagian.
• bolile endocrine (diabetul zaharat- cresterea nivelului de zahar din sange),
• bolile sistemului nervos (ateroscleroza cerebrala, boala Parkinson, dementa, boala Alzheimer), bolile psihice (confuzia, depresia),
• afectiunile oculare: glaucomul (reprezinta cresterea presiunii intraoculare care poate duce la orbire) si cataracta (opacifierea cristalinului, una din lentilele transparente ale ochiului si afectarea progresiva a vederii),
• afectiunile aparatului locomotor (poliartroza, osteoporoza),
• neoplasme (cancer).

Cei 5 giganti geriatrici

Geriatria a descris cinci entitati, asa-numitii “giganti geriatrici”, care sunt principalele categorii de deficiente ale persoanelor in varsta care pot duce la o crestere semnificativa a ratei de morbiditate si mortalitate, precum si la nevoia de tratamente prompte si complexe. Acestea includ:

1. iatrogeneza (boli produse de polimedicatie),
2. imobilitatea (sau instabilitatea),
3. incontinenta (pierderea controlului sfincterelor),
4. afectarea homeostaziei (echilibrului intern al parametrilor sanguini) si
5. afectarea cognitiei (uitare, confuzie, dezorientare, dementa).

Aceste tulburari sunt frecvente si rareori apar izolat. Consecintele pentru pacient si ingrijitorii acestora includ pierderea independentei functionale, institutionalizarea si epuizarea ingrijitorilor.

Majoritatea afectiunilor specifice acestui segment de varsta se caracterizeaza prin cateva particularitati distincte, dintre care vom semnala pe cele mai reprezentative.

• Persoanele in varsta au adesea mai multe tulburari la un moment dat (poli-patologii intricate), iar fiecare tulburare o poate afecta pe cealalta. De exemplu, depresia poate agrava dementa si o infectie poate agrava diabetul.
• Bolile au un caracter cronic, de lunga durata, iar episoadele de acutizare pot determina evolutii galopante sau complicatii severe.
• Una dintre particularitatile asistentei medicale geriatrice o constituie dificultatea de comunicare cu pacientul varstnic, din cauza iritabilitatii sau starii de confuzie a acestuia, a tulburarilor de memorie, ceea ce poate avea efect atat asupra anamnezei, cat si a respectarii protocolului terapeutic.
• Cu toate acestea, bolile nu mai au aceleasi efecte devastatoare sau incapacitante pe care le-au avut candva la persoanele in varsta. Tulburarile care odata erau susceptibile de a duce la deces persoanele in varsta, cum ar fi infarctul de miocard, fracturile de sold si pneumonia, pot fi adesea tratate si controlate. Cu tratament, multe persoane cu tulburari cronice, cum ar fi diabetul, tulburarile renale si bolile coronariene, pot ramane functionale, active si independente.
• Unele tulburari apar aproape exclusiv la persoanele in varsta, se numesc sindroame geriatrice. Alte tulburari afecteaza persoanele de toate varstele, dar pot provoca diferite simptome atipice sau complicatii la persoanele in varsta.

Urmatoarele sunt cateva exemple:

• Glanda tiroida hipoactiva (hipotiroidism): De obicei, tinerii se ingrasa si se simt mai lenti. La persoanele in varsta, primul sau principalul simptom poate fi confuzia.
• Glanda tiroida hiperactiva (hipertiroidie): De obicei, persoanele mai tinere devin agitate si slabesc. In schimb, persoanele in varsta pot deveni somnoroase, retrase, deprimate si confuze.
• Depresie: De obicei, tinerii devin tristi, retrasi si vizibil nefericiti. Uneori, persoanele in varsta nu par nefericite. In schimb, devin confuze, uita si isi pierd interesul pentru activitatile lor obisnuite sau par singuri.
• Infarct de miocard: De obicei, tinerii au dureri in piept. Este posibil ca persoanele in varsta sa nu aiba dureri in piept, dar pot avea dificultati de respiratie sau dureri abdominale. Ei pot transpira abundent, se pot simti brusc obositi, lesina sau sunt obnubilati.
• Perforatia abdominala : un organ din tractul digestiv, cum ar fi stomacul sau intestinul, se poate rupe ocazional (perforeaza), provocand o infectie grava in cavitatea abdominala. De obicei, persoanele mai tinere au dureri abdominale severe si febra, iar abdomenul este contractat. In schimb, persoanele in varsta pot sa nu aiba niciunul dintre aceste simptome. In schimb, pot deveni confuzi sau se pot simti foarte slabiti.

Confuzia pe care o provoaca aceste tulburari la persoanele in varsta este adesea confundata cu dementa.

Consultul de geriatrie

Evaluarea pacientului varstnic este complexa si abordeaza mai multe aspecte ale sanatatii sale fizice, psihice, emotionale si sociale. Principalele componente investigate in cadrul consultului geriatric vizeaza:

1. Evaluare clinica:

• anamneza (discutia cu medicul despre simptome, istoric medical, evolutia afectiunii)
• examinare clinica amanuntita pe aparate si sisteme, centrata pe particularitatile varstnicului

2. Evaluarea statusului nutritional
3. Evaluarea sarcopeniei– adica determinarea fortei musculare.
4. Evaluarea riscului de polipragmazie, polimedicatie si a riscului de noncomplianta la

tratament.

5. Evaluarea functionala :

• determinarea gradului de dependenta fata de membrii familiei/ingrijitor
• evaluarea capacitatii de a efectua activitatile de zi cu zi
• evaluarea capacitatii de a efectua activitatile zilnice instrumentale

6. Evaluarea echilibrului static si dinamic
7. Evaluarea riscului de cadere
8. Evaluarea statusului cognitiv
9. Evaluare psiho-afectiva– evaluarea depresiei
10. Evaluarea socio-ambientala :

• domiciliu, status marital, conditii de trai
• evaluarea ingrijitorilor si ingrijirilor primare
• stabilirea necesitatii ingrijirii la domiciliu, ingrijirilor paliative, asistentei sociale, asistentei medicale, ingrijirii si supravegherii in centre specializate

In urma consultului, medicul poate face recomandarile terapeutice, de recuperare sau poate recomanda alte consulturi de specialitate, analize si investigatii suplimentare, in functie de simptomatologia pacientului pentru a stabili diagnosticele exacte si a definitiva planul de ingrijiri medicale.