0319108 
Stresul si anxietatea duc adesea la insomnie si probleme legate de calitatea somnului.
Lipsa odihnei adecvate poate contribui, de asemenea, la stres. Deoarece stresul si problemele cu somnul au o relatie reciproca, gestionarea uneia dintre aceste ele o poate imbunatati pentru cealalta.
Insomnia este o tulburare comuna a somnului care poate fi produsa de stres. Insomnia este definita ca dificultate persistenta a instalarii somnului, mentinerii si calitatii acestuia. Insomnia apare in ciuda timpului adecvat alocat pentru somn intr-o anumita noapte si a unui loc confortabil de dormit.
Daca suferi de insomnie, pe timpul zilei, atunci cand esti treaz, te vei confrunta cu somnolenta excesiva, oboseala si iritabilitate. Prevalenta insomniei variaza de la studiu la studiu. Unele cercetari arata ca intre o treime si doua treimi dintre adulti experimenteaza insomnia, 10 pana la 15% raportand probleme cu oboseala in timpul zilei, cauzata de somnul fragmentat.
S-a dovedit, de asemenea, ca nivelurile ridicate de stres influenteaza organizarea structurala a somnului, inclusiv durata fiecarei etape de somn. Persoanele care se confrunta cu stres cronic pot experimenta o scadere a timpului petrecut in somn profund si intreruperi in timpul somnului REM, caracterizat prin miscarea rapida a ochilor.
Insomnie pe termen scurt
Daca prezinti simptome de insomnie pentru mai putin de trei luni, te confrunti cu insomnie acuta sau pe termen scurt. Factorii de stres brusc pot declansa simptome de insomnie pe termen scurt. Acesti factori de stres pot include:
- probleme de relatii interpersonale;
- probleme legate de locul de munca;
- pierdere financiara;
- doliu;
- diagnosticul sau simptomele unei boli sau alte afectiuni medicale.
Stresul acut poate fi cauzat si de modificari semnificative aduse dormitorului sau spatiului de dormit. De exemplu, proaspetii parinti pot prezenta simptome de insomnie atunci cand isi impart dormitorul cu bebelusul. De asemenea, copiii pot avea probleme de somn imediat dupa ce incep sa-si imparta camera cu un frate. Vizitarea sau mutarea intr-un loc nou poate duce la insomnie pe termen scurt.
Simptomele insomniei pe termen scurt pot incepe sa dispara odata ce situatia stresanta se incheie si stresul acut dispare.
Insomnie cronica
O persoana poate fi diagnosticata cu insomnie cronica daca simptomele apar de cel putin trei ori pe saptamana, timp de cel putin trei luni. Factorii de stres persistenti pot contribui in mare masura la insomnia cronica.
Stresul si corpul
Reteaua cunoscuta sub numele de axa hipotalamo-hipofizo-suprarenala (HPA) regleaza raspunsul hormonal al organismului la situatii stresante. Hipotalamusul – un grup de nuclee situat in creier – va instrui glanda pituitara sa elibereze un hormon, apoi glanda pituitara va semnala glandelor suprarenale sa produca hormoni steroizi numiti glucocorticoizi. Doi dintre acesti hormoni sunt cortizolul si adrenalina, adesea denumiti hormoni de stres.
Corpul produce in mod natural cortizol pe parcursul zilei, nivelurile crescand imediat dupa trezire si scazand treptat pe parcursul zilei. Nivelurile crescute de cortizol sunt motivul pentru care te simti deseori hiperalertat in situatii stresante.
Stresul poate lua multe forme, dar aceasta stare se incadreaza, in general, intr-una din cele trei categorii:
Stresul acut: acest tip de stres pe termen scurt insoteste adesea momente trecatoare de panica, impreuna cu tensiunea arteriala si ritmul cardiac crescut. De exemplu, poti resimti o astfel de stare atunci cand realizezi ca ai ratat un termen limita pentru serviciu sau scoala sau ca ai fost implicat intr-un accident de masina.
Stresul acut episodic: acest tip de stres este o acumulare de cazuri individuale de stres acut. Oamenii care se simt impovarati de sarcinile de zi cu zi pot incerca sa-si atenueze frustrarile prin comportamente nesanatoase precum supraalimentarea sau consumul excesiv de alcool.
Stresul cronic: acest tip de stres dureaza perioade prelungite de timp. Multi factori pot contribui la stresul cronic, inclusiv saracia, abuzul si traumele. Oamenii tind sa interiorizeze aceste experiente dureroase si, in timp, acest lucru poate uza mintea si poate duce la sentimente de deznadejde.
Stresul si sanatatea fizica
In timp ce cantitatile moderate de stres acut prezinta un risc mic pentru sanatatea ta, stresul cronic poate avea un impact major asupra organismului. Aceste efecte se pot manifesta in diferite moduri in organismul tau, precum:
Cardiovascular
Raspunsul de „lupta sau fugi” al organismului la stresul acut determina cresterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, precum si contractiile muschilor inimii. Cortizolul si adrenalina actioneaza ca mesageri care regleaza aceste functii. Dupa incheierea perioadei de stres acut, aceste raspunsuri metabolice se vor diminua. Stresul cronic determina cresterea constanta a frecventei cardiace si a tensiunii arteriale, iar aceasta presiune suplimentara asupra sistemului cardiovascular poate provoca complicatii pe termen lung. Acest lucru creste riscul de hipertensiune arteriala, atac de cord si accident vascular cerebral si poate provoca, de asemenea, inflamatie a sistemului circulator.
Gastrointestinal
Intestinul contine o retea neuronala abundenta si o populatie numeroasa de bacterii care interrelationeaza cu creierul pentru a regla starea de spirit si pentru a promova starea generala de bine. Momentele stresante pot interfera cu aceste mecanisme, ducand la durere, balonare si alte tipuri de disconfort gastro-intestinal. Aceste cazuri pot duce, de asemenea, la pierderea poftei de mancare, care poate avea un impact negativ asupra sanatatii digestive. In plus, stresul poate slabi barierele intestinale care impiedica patrunderea bacteriilor daunatoare in stomac si poate provoca spasme dureroase in esofag si intestine.
Musculo-scheletice
Este posibil ca in momentele stresante, sa simti tensiune musculara crescuta. Acest reflex te protejeaza de potentialele dureri sau vatamari si este cauzat de dilatarea vaselor de sange din brate si picioare. Stresul cronic poate provoca tensiune musculara persistenta, care, la randul sau, poate duce la complicatii precum migrene sau dureri in partea inferioara a spatelui si a extremitatilor superioare.
Agitatie
In momentele de stres acut, sistemul nervos transmite semnale intre glanda pituitara si glandele suprarenale pentru a facilita producerea de adrenalina si cortizol. Sistemul nervos regleaza, de asemenea, perioada de „coborare” imediat dupa o situatie temporara stresanta. In timp, stresul cronic iti poate suprasolicita nervii si uza corpul.
Reproductiva
Stresul poate cauza probleme ale sistemului reproducator. Stresul cronic poate duce la diminuarea dorintei sexuale si poate lasa oamenii mai vulnerabili la cancere si alte boli care afecteaza sistemul reproducator. Fertilitatea poate fi afectata de stresul cronic.
Respirator
Situatiile stresante pot duce atat la dificultati de respiratie, cat si la respiratie rapida. Stresul acut poate declansa crize de astm si alte probleme pentru persoanele cu afectiuni respiratorii preexistente. In timp, stresul cronic poate duce la afectiuni respiratorii mai grave, cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica.
Somnul ajuta la combaterea stresului
Un somn suficient pe timpul noptii poate atenua stresul destul de eficient. Din pacate, atunci cand esti stresat nu te poti odihni bine pe timpul noptii. Si asta mai ales daca problemele de somn sunt o sursa majora a anxietatilor tale de zi cu zi.
Somnul adecvat este un factor crucial in gestionarea nivelului de stres, iar cercetarile arata ca adultii ar trebui sa doarma intre sapte si noua ore in fiecare noapte.
Gestionarea stresului este cheia pentru un somn bun , care te poate ajuta sa reduci nivelul de stres prin adoptarea obiceiurilor sanatoase de zi cu zi. Pe langa o dieta echilibrata si miscare pe tot parcursul saptamanii, poti atenua stresul prin respiratie controlata si alte tehnici de relaxare.
Igiena adecvata a somnului iti poate imbunatati, de asemenea, calitatea si durata somnului, trezindu-te mai odihnit dimineata.
Ce analize fac cand sunt stresat
Stresul iti poate afecta atat sanatatea fizica, cat si pe cea psihica. De aceea, este important ca atunci cand esti stresat sa te adresezi medicului. Acesta ti-ar putea recomanda mai multe analize pentru a vedea cum stai cu sanatatea si cum ti-a fost aceasta afectata de starea de stres pe care o resimti. Astfel, medicul ti-ar putea recomanda efectuarea:
Proteinei C reactiva de inalta sensibilitate (hsCRP)
Proteina C reactiva (CRP) este o substanta produsa de ficat. Creste in prezenta inflamatiei in organism, iar un nivel ridicat de CRP in sange este un marker al inflamatiei sistemice. Atunci cand esti stresat, proteina C reactiva ar putea avea un nivel crescut. Si asta deoarece stresul produce un efect inflamatoriu in organism. De asemenea, exista numeroase studii care au descoperit ca CRP crescuta este asociata semnificativ si cu depresia. Daca nivel de CRP este ridicat, va trebui sa iei masuri pentru a lupta impotriva inflamatiei si pentru a o reduce. Primul pas recomandat ar fi urmarea unei diete antiinflamatoare. Acizii grasi Omega-3 pot reduce, de asemenea, inflamatia. Alti pasi pentru a reduce inflamatiei includ reducerea stresului, imbunatatirea sanatatii intestinale, tratarea infectiilor, somnul suficient, etc.
Vitamina D – 25 (OH)
Vitamina D este o vitamina liposolubila pe care pielea ta o sintetizeaza atunci cand este expusa la soare. Fiecare tesut din corpul tau are receptori de vitamina D, inclusiv creierul, astfel incat o deficienta poate duce la consecinte fiziologice si psihologice costisitoare.
Cercetatorii au evaluat efectele vitaminei D asupra sanatatii mintale si au descoperit ca cei cu cele mai scazute niveluri de vitamina D au un risc de 11 ori mai mare de a fi depresivi decat persoanele cu niveluri optime.
De asemenea, exista studii care arata ca unii pacienti aveau si markeri inflamatori mai mari in sange, sugerand ca nivelurile scazute de vitamina D ar putea fi o cauza a inflamatiei.
Totodata, in cazul persoanelor stresate, nivelul de vitamina D este, adesea, scazut.
De aceea, este important sa iti verifici nivelurile vitaminei D, in mod regulat, cel putin o data pe an.
Daca nivelul tau de vitamina D este scazut, optimizarea lui poate reduce inflamatia si poate imbunatati starea psihica, respectiv ajuta la scaderea stresului.
Panelul tiroidian
Exista o corelatie foarte stransa intre hipotiroidism si starea psihica. Exista studii clinice bine concepute care arata ca hormonul tiroidian activ este esential pentru o stare de bine. Tiroida este una dintre cele mai importante glande ale tale, producatoare de hormoni tiroidieni – tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) – care influenteaza sanatatea si functionarea intregului tau corp.
O multime de cercetari arata ca disfunctia tiroidiana si nivelurile scazute de hormoni tiroidieni (hipotiroidismul) pot contribui la starea de stres si chiar depresie.
Un panel tiroidian complet ar trebui sa masoare hormonul de stimulare a tiroidei (TSH), triiodotiroina libera (FT3), tiroxina serica libera (FT4) si anticorpii tiroidieni.
Unii medici vor prescrie efectuarea doar pentru TSH, dar asta cu siguranta nu este suficient. Altii vor testa TSH, T3 si T4, dar nu vor evalua starea autoimuna a glandei tiroide.
Factorii de nutritie si stilul de viata sunt, de asemenea, pasi necesari in tratarea hipotiroidismului.
Vitamina B12
Verificarea nivelului de vitamina B12 este un alt pas foarte important pentru gestionarea si tinerea sub control a stresului.
Nivelurile suficiente de vitamina B12 sunt necesare pentru ca creierul tau sa functioneze corect. Deficienta este foarte frecventa, mai ales la persoanele in varsta, la vegetarieni si vegani.
Pe langa stress, alte simptome ale deficientei de vitamina B12 includ pierderi de memorie, oboseala, iritabilitatea, apatie, etc.
Estradiol
Estradiolul este un estrogen si principalul hormon sexual feminin, responsabil pentru dezvoltarea si reglarea sistemului reproducator feminin. El joaca insa si un rol important in sanatatea mintala a femeilor.
Exista o legatura puternica intre estradiol, starea de spirit si starea de bine. De fapt, stresul este corelat cu scaderi sau fluctuatii bruste ale estradiolului si perioade lungi de niveluri scazute sustinute de estrogen.
S-a demonstrat, de asemenea, ca estradiolul creste secretia creierului de oxitocina, care este un hormon puternic care actioneaza ca un neurotransmitator in creier.
Testosteron
Daca esti stresat si ai probleme cu somnul, medicul ti-ar putea recomanda si testarea nivelurile de testosteron. Si asta pentru ca exista cercetari care arata ca nivelul scazut de testosteron poate duce la simptome de stres la barbati.
Magneziu
Magneziul este un mineral vital care participa la peste 300 de reactii biochimice din corpul tau. Aceasta include neurotransmitatorii si activitatea hormonala, toate acestea putand avea un efect urias asupra starii de spirit. Cand esti stresat, te-ai putea confrunta cu un deficit de magneziu. Si asta pentru ca stresul epuizeaza magneziul. Ai putea apela la suplimente sau ti-ai putea regla nivelul de magneziu din alimente precum avocado, banane, migdale, ciocolata neagra, spanac, etc.
Cercetarile arata ca nivelurile scazute de magneziu contribuie si agraveaza multe probleme neuropsihiatrice, inclusiv depresia.
Zinc
Zincul este un mineral esential pentru sanatatea mintala, deoarece joaca un rol cheie in functionarea creierului, a sistemului nervos si in neurotransmisie. Deci, nu este surprinzator ca o deficienta de zinc poate contribui la simptomele stresului.
Cu toate acestea, nici prea mult zinc nu este sanatos pentru organism. De aceea, cel mai bine este sa testezi nivelul acestuia, cu ajutorul analizelor.
Printre alimente bogate in zinc se numara somonul, carnea de vita sau migdalele.
Glicemia si hemoglobina A1C
Daca te confrunti cu stres si probleme ale somnului, medicul ti-ar putea recomanda si efectuarea glicemiei. Este important sa iti verifici si sa tii sub control nivelul zaharului din sange.
Glicemia instabila poate contribui la o serie de probleme de sanatate mintala. De asemenea, stresul duce la cresterea glicemiei.
Testarea hemoglobinei A1C poate fi cel mai important test, deoarece ofera media nivelului de zahar din sange din ultimele trei luni.
La Poliana am inclus cele mai importante analize intr-un pachet la pret promotional: Pachet analize efectele stresului
Ce analize fac cand nu pot sa dorm
Cum calitatea somnului si stresul se afla intr-o relatie de dependenta, pe langa efectuarea analizelor enumerate mai sus, cand te confrunti cu insomnii, medicul ti-ar mai putea recomanda si efectuarea analizei pentru cortizol.
Cortizolul este hormonul cel mai asociat cu stresul, dar el joaca, de asemenea, un rol important in reglarea ciclului de somn/veghe.
In timp ce melatonina te ajuta sa te relaxezi si sa adormi noaptea, cortizolul te tine alert si treaz in timpul zilei. Echilibrul acestor doi hormoni are un impact semnificativ asupra ritmului circadian, asa ca ambii trebuie sa fie echilibrati pentru a obtine un somn odihnitor si zile active.
Stresul si anxietatea pot suprastimula productia de cortizol, iar nivelurile prea ridicate ale hormonului pot interfera cu somnul si pot duce la insomnie. Pe de alta parte, somnul insuficient poate creste nivelul de cortizol, ceea ce poate duce apoi la insomnie cronica.
Hormonii sexuali
Estrogenul, progesteronul si testosteronul au fiecare propria relatie cu somnul si fiecare persoana are toti acesti trei hormoni in concentratii diferite. In timp ce testosteronul este mai mult un produs al somnului, estrogenul si progesteronul iti pot afecta in mod activ calitatea si cantitatea somnului.
Estrogenul are un rol complex in ceea ce priveste somnul. Printre alte functii, ajuta la metabolismul neurotransmitatorilor care afecteaza somnul, creste timpul total de somn, te ajuta sa adormi mai repede, reduce cazurile de trezire pe timp de noapte si mentine temperatura corpului scazuta in timpul somnului. Progesteronul are atat efecte calmante, cat si sedative, care te pot ajuta sa te relaxezi si sa adormi. De aceea, persoanele care se confrunta cu perturbari ale acestor doi hormoni, in special persoanele aflate la menopauza, prezinta un risc mai mare de a dezvolta tulburari de somn, inclusiv insomnie.
Hormonii tiroidieni
Daca organismul tau produce prea multi sau nu destui hormoni tiroidieni, iti poate perturba ritmul circadian.
Prea multi hormoni tiroidieni (hipertiroidism) pot duce la transpiratii nocturne, trezire frecventa noaptea pentru a face pipi sau trezire cu senzatie de nervozitate sau anxietate.
Prea putin hormon tiroidian (hipotiroidismul) este mai frecvent intalnit si poate duce la dificultati de a adormi sau de a dormi, precum si la o incapacitate generala de a ramane adormit suficient de mult. Aceasta conditie poate provoca, de asemenea, somnolenta extrema in timpul zilei.
La Poliana am inclus cele mai importante analize într-un pachet la pret promotional: Pachet Analize Insomnii
Surse:
stanfordhealthcare.org;
medicalnewstoday.com;
sleepfoundation.org
