0319108 
Glaucomul este o afectiune care dauneaza nervului optic si se agraveaza in timp. De obicei, este cauzat de o acumulare de presiune in interiorul ochiului, tinde sa apara in familii si afecteaza oamenii dupa o anumita varsta.
Cresterea presiunii din ochi, numita presiune intraoculara, poate afecta nervul optic care trimite imagini la creier. Limitele normale ale tensiunii intraoculare sunt intre 10 si 21 mmHg. Dimineata se inregistreaza un maximum al valorii, in timp ce seara, tensiunea scade catre minimum.
Daca se agraveaza, glaucomul poate provoca orbirea totala in cativa ani.
Majoritatea persoanelor cu glaucom nu au simptome precoce sau durere. De aceea, o importanta deosebita o are controlul regulat la medicul oftalmolog. Acesta iti poate diagnostica si trata glaucomul inainte de a-ti pierde vederea, in timp.
Vederea nu mai poate fi recuperata, dar scaderea presiunii oculare te poate ajuta sa iti mentii vazul la nivelul actual. Majoritatea persoanelor cu glaucom care isi urmeaza planul de tratament si merg regulat la control isi pot pastra vederea.
Simptome ale glaucomului
De obicei, la inceput, glaucomul nu are niciun simptom. De aceea, jumatate dintre persoanele cu glaucom nici nu stiu ca sufera de aceasta boala. De-a lungul timpului, iti pierzi incet, incet din vaz, incepand cu vederea laterala, periferica, in special partea vederii care este cea mai apropiata de nas. Deoarece se produce lent, multi oameni nu isi dau seama ca vederea lor incepe sa se schimbe, la inceput. Pe masura ce boala se agraveaza, este posibil sa incepi sa observi ca nu mai poti vedea lucrurile in lateral. Fara tratament, glaucomul poate duce, in cele din urma, la orbire.
Cauze
Lichidul din interiorul ochiului, numit umoare apoasa, este drenat de obicei din ochi printr-un canal. Daca acest canal este blocat sau daca ochiul produce prea mult lichid, acesta se acumuleaza. Uneori, specialistii nu identifica ce cauzeaza acest blocaj, care poate fi unul mostenit.
Cauzele mai putin frecvente ale glaucomului includ:
- leziune contondenta sau chimica a ochiului;
- infectie oculara severa;
- afectiuni inflamatorii.
In cazuri rare, o interventie chirurgicala la ochi pentru a corecta o alta afectiune poate provoca glaucom. De obicei, afecteaza ambii ochi, dar poate fi mai rau la unul decat la celalalt.
Nu se stie ce face ca presiunea din ochi sa creasca, dar medicii cred ca unul sau mai multi factori pot avea un rol. Printre acestia se numara:
- picaturi de ochi dilatatoare;
- drenaj blocat in ochi;
- medicamente, cum ar fi corticosteroizii;
- flux sanguin slab sau redus la nervul optic;
- tensiune arteriala crescuta.
Factori de risc
Oricine poate face glaucom, dar unii oameni sunt expusi unui risc mai mare. Printre acestia se numara:
- persoanele peste 60 de ani, daca sunt europeni;
- persoanele peste 40 de ani, daca sunt americani;
- cei care au antecedente de glaucom in familie;
- persoane cu presiune crescuta in ochi;
- hipermetropi sau miopi;
- persoane cu leziune oculara in antecedente;
- pacienti care utilizeaza medicamente cu steroizi pe termen lung;
- prezenta unei cornee subtire in centru;
- persoane care prezinta subtierea nervului optic;
- diabetici;
- persoane cu accese de migrena;
- hipertensiune arteriala;
- circulatie deficitara a sangelui;
- alte probleme de sanatate care afecteaza intregul organism.
Intreaba-ti medicul despre riscul de glaucom si cat de des trebuie sa vii la control. Daca ai un risc mai mare, trebuie sa faci un examen oftalmologic complet la fiecare 1 pana la 2 ani.
Tipuri de glaucom
Exista cinci tipuri majore de glaucom. Acestea sunt:
Glaucom cu unghi deschis sau glaucomul cronic
Glaucomul cu unghi deschis sau cronic nu are semne sau simptome, cu exceptia pierderii treptate a vederii. Aceasta pierdere poate fi atat de lenta incat vederea poate suferi daune ireparabile inainte ca orice alte semne sa devina evidente. Acesta este cel mai frecvent tip de glaucom.
Glaucom cu unghi inchis sau glaucomul acut
Daca evacuarea umorii apoase este blocata brusc, acumularea rapida de lichid poate provoca o crestere severa, rapida si dureroasa a presiunii intraoculare. Glaucomul cu unghi inchis este o situatie de urgenta. Ar trebui sa te adresezi imediat medicului daca incepi sa ai simptome, cum ar fi durere severa, greata si vedere incetosata.
Glaucom congenital
Copiii nascuti cu glaucom congenital au un defect la unghiul ochiului, care incetineste sau impiedica drenajul normal de lichide. Glaucomul congenital se prezinta de obicei cu simptome, cum ar fi ochi tulburi, lacrimare excesiva sau sensibilitate la lumina. Glaucomul congenital poate aparea in familii.
Glaucom secundar
De obicei, glaucomul secundar este un efect al unei leziuni sau al unei alte afectiuni oculare, cum ar fi cataracta sau tumorile oculare. Medicamentele, cum ar fi corticosteroizii, pot provoca, de asemenea, acest tip de glaucom. Rareori, operatia oculara poate provoca glaucom secundar.
Glaucom de tensiune normala
In unele cazuri, persoanele fara presiune oculara crescuta dezvolta leziuni ale nervului optic. Cauza acestui lucru nu este cunoscuta. Cu toate acestea, sensibilitatea extrema sau lipsa fluxului de sange catre nervul optic poate fi un factor in acest tip de glaucom.
Diagnosticare
Singura modalitate sigura de a diagnostica glaucomul este un examen oftalmologic complet. Un screening pentru glaucom care verifica doar presiunea oculara nu este suficient pentru a depista glaucomul.
Medicul te va intreba ce simptome prezinti si daca ai antecedente personale sau familiale de glaucom. De asemenea, iti va solicita o evaluare generala a starii de sanatate pentru a determina daca alte boli iti afecteaza sanatatea ochilor, cum ar fi diabetul sau hipertensiunea arteriala.
Pentru diagnosticare, medicul va apela la mai multe teste, astfel:
- test de tonometrie: aceasta clasa de teste masoara presiunea interna a ochiului.
- testul de pahimetrie:persoanele cu cornee subtire au un risc crescut de a dezvolta glaucom. Un test de pahimetrie arata medicului tau daca corneele sunt mai subtiri decat media.
- test de perimetrie: cunoscut si ca test de camp vizual, testul de perimetrie arata medicului daca glaucomul iti afecteaza vazul, masurandu-ti vederea periferica sau laterala si vederea centrala.
Daca medicul vrea sa monitorizeze modificarile treptate ale nervului optic, acesta iti poate face fotografii ale nervului optic, pentru a efectua o comparatie in timp, sau masoara pe computer nervul optiv. Daca se suspecteaza existenta glaucomului, medicul poate comanda teste imagistice speciale ale nervului optic.
Testele pentru glaucom sunt nedureroase si dureaza putin.
De asemenea, medicul oftalmolog iti va testa vederea, folosind picaturi pentru a dilata pupilele si pentru a-ti examina ochii.
Tratament
Afectarea vederii produsa de glaucom este permanenta, nu poate fi inversata. Medicina si chirurgia ajuta la stoparea daunelor ulterioare. Pentru a trata glaucomul, medicul oftalmolog poate utiliza unul sau mai multe dintre urmatoarele tratamente.
Medicamente
De obicei, glaucomul este controlat cu ajutorul picaturilor pentru ochi. Folosite in fiecare zi, aceste picaturi pentru ochi scad presiunea oculara. Alte picaturi reduc cantitatea de lichid apos produs de ochi, in timp ce altele reduc presiunea, ajutand fluidul sa curga mai bine prin unghiul de drenaj.
Tratamentul pentru glaucom te poate ajuta sa iti pastrezi vederea, dar poate produce si efecte secundare. Unele picaturi pentru ochi pot provoca:
- senzatie de usturime sau mancarime;
- ochi rosii sau inrosirea pleoapelor;
- modificari ale pulsului si ale batailor inimii;
- modificari ale nivelului tau de energie;
- modificari ale respiratiei (mai ales daca ai astm bronsic sau probleme de respiratie);
- gura uscata;
- vedere neclara;
- cresterea genelor;
- modificari ale culorii ochilor, ale pielii din jurul ochilor sau ale aspectului pleoapelor.
Toate medicamentele pot avea efecte secundare. Unele medicamente pot cauza probleme atunci cand sunt luate impreuna cu alte medicamente. Este important sa ii spui medicului ce medicamente iei in mod regulat. Nu schimba si nu inceta niciodata sa iei medicamentele pentru glaucom, fara a discuta cu oftalmologul.
Operatie cu laser
Exista doua tipuri principale de interventii chirurgicale cu laser pentru a trata glaucomul. Ele ajuta la drenarea umorii apoase din ochi. Aceste proceduri sunt, de obicei, efectuate in cabinetul oftalmologului sau intr-o clinică de chirurgie.
Trabeculoplastia
Aceasta interventie chirurgicala este pentru persoanele care au glaucom cu unghi deschis si poate fi utilizata in locul sau in plus fata de medicamente. Chirurgul oftalmolog foloseste un laser pentru a face ca unghiul de drenaj sa functioneze mai bine. In acest fel, fluidul curge in mod corespunzator si presiunea oculara este redusa.
Iridotomia
Acesta interventie este recomandata persoanelor care au glaucom cu unghi inchis. Oftalmologul foloseste un laser pentru a crea o mica incizie in iris. Acest orificiu ajuta la scurgerea fluidului catre unghiul de drenaj.
Trabeculectomie
Aici, chirurgul oftalmolog creeaza un mic lambou in sclera –partea alba a ochiului. Va crea, de asemenea, o bula, ca un buzunar, in conjunctiva numita bula de filtrare. De obicei, este ascuns sub pleoapa superioara si nu poate fi vazut. Umoarea apoasa va putea sa se scurga din ochi prin clapa.. Lichidul este absorbit de tesutul din jurul ochiului, scazand presiunea oculara.
Dispozitive de drenaj
Oftalmologul iti poate implanta un tub mic de drenaj in ochi. Implantul de drenaj pentru glaucom trimite lichidul intr-o zona de colectare, numita rezervor. Chirurgul oftalmolog creeaza acest rezervor sub conjunctiva. Lichidul este apoi absorbit in vasele de sange din apropiere.
Operatie chirurgicala
Pentru unele persoane cu unghiuri inguste, indepartarea cristalinului natural al ochiului poate reduce presiunea oculara. Cu unghiuri inguste, irisul si corneea sunt prea apropiate. Aceasta poate bloca canalul de drenaj al ochiului. Indepartarea cristalinului ochiului cu operatia de cataracta creeaza mai mult spatiu pentru ca lichidul sa paraseasca ochiul. Acest lucru poate reduce presiunea intraoculara.
Tratarea cu succes a glaucomului este un efort facut atat de medicul tau, cat si de tine. Oftalmologul iti va prescrie tratamentul pentru glaucom. Depinde de tine sa urmezi instructiunile medicului si sa utilizezi picaturile pentru ochi.
Odata ce iei medicamente pentru glaucom, oftalmologul va dori sa te vada in mod regulat, la fiecare 3-6 luni. Cu toate acestea, acest lucru poate varia in functie de nevoile tale de tratament.
Un diagnostic de glaucom poate fi infricosator. Multi oameni in varsta se confrunta cu mai multe probleme care vin odata cu varsta. Adesea isi fac griji ca vor deveni o povara pentru familie daca isi pierd vederea.
Prevenirea glaucomului
Nu poti preveni glaucomul, dar daca il depistezi din timp, iti poti reduce riscul de afectare a ochilor, prin:
- controale oftalmologice regulate;
- urmarea tratamentului si a recomandarilor medicului;
- miscare, activitati moderate, cum ar fi mersul pe jos sau joggingul de cel putin trei ori pe saptamana;
- protejarea ochilor si folosirea ochelarilor de protectie atunci cand faci sport sau lucrezi la proiecte de imbunatatire a locuintei.
Surse:
