0319108 
Ce este mielomul multiplu
Mielomul multiplu, cunoscut si sub numele de boala Kahler, este un tip de cancer de sange. Maladia nu se vindeca, dar tratamentele pot incetini raspandirea si pot face ca, uneori, simptomele sa dispara.
Un tip de globule albe, numite celule plasmatice, produce anticorpi care lupta impotriva infectiilor din corpul tau. Atunci cand ai mielom multiplu, aceste celule se inmultesc in mod gresit, lasand prea multe proteine, numite imunoglobulina, sa intre in oase si sange. Imunoglobulina produsa in exces, numita proteina M este un tip de anticorp care se acumuleaza in tot corpul si dauneaza organelor. Spre deosebire de anticorpii normali, aceasta imunoglobulina din mielom nu lupta impotriva infectiilor.
Celulele plasmatice maligne care cresc excesiv indeparteaza celulele sanguine obisnuite din oase. De asemenea, trimit substante chimice care determina alte celule sa distruga oasele. Zonele slabe pe care aceasta le creeaza in oase se numesc leziuni litice. Pe masura ce mielomul multiplu se agraveaza, celulele plasmatice se revarsa din maduva osoasa si se raspandesc, provocand mai multe leziuni ale organelor.
Alte probleme ale celulelor plasmatice
Mielomul multiplu este una dintre multele afectiuni care pot cauza probleme cu celulele plasmatice. Printre acestea, se intalnesc si:
Gamapatie monoclonala: cand celulele plasmatice fac prea multe copii ale unui singur anticorp. Mielomul multiplu este o forma avansata a acestei tulburari. O alta forma, gamapatia monoclonala de semnificatie nedeterminata, ar putea creste, de asemenea, riscul de mielom multiplu.
Plasmocitom solitar: este asemanator mielomului multiplu, dar provoaca o singura crestere neobisnuita a celulelor plasmatice. Poate avea loc in interiorul sau in afara unui os. De asemenea, ar putea creste riscul de mielom multiplu.
Amiloidoza cu lant usor: este o afectiune inrudita cu mielomul multiplu, in care prolifereaza celule plasmatice neobisnuite in maduva osoasa, dar sunt mai putine decat in cazul mielomului multiplu. Boala se asociaza cu depunerea proteinelor anormale in organe si tesuturi si disfunctii consecutive ale acestora ( inima, rinichii, ficatul, dar si nervii pot fi afectati).
Macroglobulinemie Waldenstrom: este un tip atat de gammapatie monoclonala, cat si de limfom non-Hodgkin, un cancer al sistemului limfatic. Celulele acestui cancer au caracteristici ale celulelor plasmatice, precum si ale tesutului limfoid.
Mielom multiplu: simptome
In stadiile incipiente, mielomul multiplu poate sa nu provoace niciun simptom, dar pe masura ce avanseaza, duce la o gama larga de probleme. De obicei, este depistat dupa o analiza de sange de rutina sau un examen de urina. Consulta medicul de familie daca te confrunti cu oricare dintre simptomele mielomului multiplu, precum:
Dureri osoase
Mielomul multiplu poate provoca dureri in oasele afectate, de obicei spate, coaste sau solduri. In general, durerea este surda, persistenta si se poate intensifica atunci cand faci miscare.
Fracturi osoase si compresie a maduvei spinarii
Mielomul multiplu poate slabi oasele si poate face ca acestea sa se fractureze adesea spontan, fara un istoric de traumatism. Coloana vertebrala si oasele lungi (bratele si picioarele) sunt cel mai adesea afectate.
Fracturile coloanei vertebrale pot provoca colapsul sectiunilor coloanei vertebrale, ducand la durere si, ocazional, la compresia maduvei spinarii, cu simptome precum:
- intepaturi;
- amorteala si slabiciune la nivelul picioarelor;
- probleme cu controlul vezicii urinare si intestinelor.
In cazul in care ai astfel de simptome, solicita ajutor medical imediat.
Anemie
Mielomul multiplu poate afecta inmultirea celulelor sanguine in maduva osoasa, ceea ce poate duce la o lipsa de globule rosii, respectiv anemie. Acest lucru poate aparea si ca efect secundar al tratamentului mielomului. In caz de anemie, te poti simti foarte obosit si slabit.
Infectii repetate
Persoanele cu mielom multiplu sunt deosebit de vulnerabile la infectii, deoarece afectiunea interfereaza cu sistemul imunitar, cu apararea naturala a organismului impotriva infectiilor si a bolilor. Este posibil sa te confrunti cu infectii frecvente care dureaza mult timp.
Niveluri crescute de calciu in sange
Un nivel ridicat de calciu in sange (hipercalcemie) se poate dezvolta la persoanele cu mielom multiplu deoarece oasele afectate pot elibera prea mult calciu in fluxul sanguin.
Simptomele hipercalcemiei pot include:
- sete extrema;
- stare de rau;
- dureri de stomac;
- nevoia de a urina frecvent;
- constipatie;
- confuzie si somnolenta.
Sangerare neobisnuita
Unele persoane cu mielom multiplu au vanatai si sangerari neobisnuite (hemoragie), cum ar fi sangerari nazale frecvente, sangerari ale gingiilor si menstruatii abundente. Acest lucru este cauzat de faptul ca celulele canceroase din maduva osoasa pot opri formarea celulelor de coagulare a sangelui numite trombocite.
Sange ingrosat
In unele cazuri, mielomul multiplu poate face ca sangele sa devina mai gros decat in mod normal. Acest lucru este cauzat de excesul de proteine pe care celulele mielomului le produc. Aceasta este cunoscuta sub numele de hipervascozitate si poate provoca probleme precum:
- vedere neclara;
- dureri de cap;
- ameteala;
- sangerare de la gingii sau nas;
- dificultati de respiratie.
Probleme cu rinichii
La persoanele cu mielom multiplu, pot aparea leziuni renale. In cele din urma, rinichii pot inceta sa functioneze normal. Afectiunea este cunoscuta sub numele de insuficienta renala.
Semnele insuficientei renale pot include:
- pierderea in greutate si pofta de mancare scazuta;
- gleznele, picioarele sau mainile umflate;
- oboseala si lipsa de energie;
- dificultati de respiratie;
- piele iritata;
- sughituri persistente.
Cauze mielom multiplu
Specialistii si cercetatorii nu stiu exact care sunt cauzele mielomului multiplu. Printre posibilele cauze care pot produce mielom multiplu se intalnesc:
Mutatii genetice
Cercetatorii investigheaza legaturile dintre oncogenele mutante sau modificate si mielomul multiplu. De asemenea, s-a descoperit ca majoritatea persoanelor care au mielom multiplu nu au toate partile unui anumit cromozom.
Factori de mediu
Unele studii arata potentiale conexiuni intre mielomul multiplu si expunerea la radiatii sau substante chimice din pesticide sau ingrasaminte.
Existenta unei boli sau a unei afectiune inflamatorii
Exemple de boli inflamatorii includ boli de inima, diabet de tip 2 si artrita reumatoida.
Obezitatea
Grasimea corporala, kilogramele in plus si obezitatea poti fi o cauza a mielomului multiplu.
Factori de risc ai mielomului multiplu
Factorii care pot creste riscul de mielom multiplu sunt:
- Varsta: majoritatea oamenilor sunt diagnosticati cu mielom multiplu atunci cand se apropie de 70 de ani.
- Sex masculin: barbatii sunt mai predispusi la a dezvolta boala decat femeile.
- Antecedente familiale de mielom multiplu. A avea un frate sau un parinte cu mielom multiplu creste riscul de aparitie a bolii.
- Avand gamapatie monoclonala de semnificatie nedeterminata, numita si MGUS. Mielomul multiplu incepe ca MGUS, astfel incat aceasta afectiune creste riscul.
Diagnosticare
Mielomul multiplu poate fi dificil de diagnosticat, deoarece este un tip neobisnuit de cancer, care in stadiile incipiente nu are simptome sau are unele usoare. Medicul de familie este cel care ar putea suspecta existenta mielomului multiplu. Acesta te va examina si te va intreba despre simptome, istoricul medical si starea generala de sanatate.
In timpul examinarii, medicul va cauta semne precum sangerare, semne de infectie si zone specifice de sensibilitate osoasa.
Mielom multiplu analize
Medicul iti va prescrie efectuarea de analize de sange si de urina, pentru a verifica anumite tipuri de anticorpi si proteine, respectiv imunoglobuline. Testele imagistice sunt cele care pot confirma daca ai mielom multiplu si care este stadiul acestuia.
Analizele de sange pentru mielom multiplu sunt:
Hemoleucograma completa (CBC): masoara numarul de celule rosii si albe din sange, cantitatea de hemoglobina din celulele rosii din sange si nivelul concentratiei de celule rosii din sange.
Analize de biochimie a sangelui: aceste teste arata nivelul de creatinina (cat de bine functioneaza rinichii), nivelul de albumina (aceasta este o proteina), nivelul de calciu si nivelul de dehidrogenaza lactica (LDH). LDH este un marker tumoral. Un marker tumoral este o substanta din celulele canceroase sau celulele sanatoase care este prezent in cantitati excesive in cancer.
Test cantitativ al imunoglobulinei: masoara nivelul anumitor anticorpi din sangele tau.
Electroforeza: este o analiza care cauta proteinele M anormale secretate de plasmocitele maligne in sangele tau.
Teste de urina: cu ajutorul acestora, se poate testa proteina Bence Jones, un alt semn al mielomului multiplu.
Daca se suspecteaza existenta mielomului multiplu, vei fi indrumat catre un hematolog, medic specializat in afectiuni ale sangelui, pentru investigatii si scanari suplimentare.
Scanari RMN si CT
Este posibil sa faci scanari CT si RMN ale bratelor, picioarelor, craniului, coloanei vertebrale si pelvisului, pentru a cauta semne de leziuni.
Biopsie de maduva osoasa
O biopsie a maduvei osoase este de obicei necesara pentru a confirma mielomul multiplu. Probele de maduva osoasa si os vor fi apoi verificate pentru prezenta celulelor plasmatice canceroase.
Stadiile mielomului multiplu
Specialistii studiază mielomul multiplu si alte tipuri de cancer pentru a afla despre dimensiunea si localizarea cancerului. Stadializarea cancerului pune bazele tratamentului. Procesul de stadializare a mielomului multiplu incepe cu incadrareaafectiunii intr-una din cele patru clasificari:
MGUS: testele de sange arata cantitati mici de proteina M. Aproximativ 1% pana la 2% dintre persoanele cu MGUS dezvolta mielom multiplu.
Plasmocitoame solitare sau izolate: acestea sunt grupuri unice de celule plasmatice anormale.
SMM (mielom multiplu asimptomatic): aceasta este o forma precanceroasa de mielom multiplu. Persoanele care au SMM pot avea simptome usoare, impreuna cu teste care arata cantitati mici de proteina M in sange si un numar crescut de celule plasmatice in maduva osoasa.
Mielom multiplu: aceasta clasificare inseamna ca testele arata mai multe grupuri de celule plasmatice anormale, niveluri ridicate de proteine M in sange sau urina si un procent mare de celule plasmatice anormale in maduva osoasa. Persoanele cu aceasta afectiune au adesea anemie, hipercalcemie, insuficienta renala si leziuni osteolitice.
Mielom multiplu tratament
Tratamentul mielomului multiplu poate ajuta la tinerea sub control a simptomelor si la imbunatatirea calitatii vietii. Mielomul nu poate fi vindecat, ceea ce inseamna ca este nevoie de un tratament suplimentar atunci cand cancerul reapare.
Nu toti cei diagnosticati cu mielom au nevoie de tratament imediat. De exemplu, afectiunea poate sa nu cauzeze probleme. Acesta este uneori denumit mielom asimptomatic.
Daca nu ai nevoie de tratament, vei fi monitorizat pentru semne si simptome. Daca ai nevoie de tratament, cele mai frecvent utilizate optiuni sunt:
- Medicamente pentru durere: pacientii cu mielom multiplu se confrunta adesea cu dureri osoase semnificative.
- Antibiotice: un sistem imunitar slabit poate provoca multe infectii care pot avea nevoie de administrarea de antibiotic.
- Steroizi: doze mari de steroizi pot distruge celulele canceroase si pot reduce inflamatia.
- Chimioterapia: medicii folosesc chimioterapia pentru a reduce numarul de celule plasmatice anormale.
- Imunoterapie: acest tratament stimuleaza sistemul imunitar, astfel incat sa dezvolte mai multe celule care lupta impotriva cancerului.
- Radioterapia: acest tratament distruge celulele canceroase si reduce tumorile osoase.
- Transplant de celule stem: celulele stem sunt celule specializate din maduva osoasa sau din sange care pot ajuta la producerea de noi celule plasmatice sanatoase. Specialistii recomanda de obicei transplanturile de celule stem autologe. Acest tratament inlocuieste celulele stem deteriorate sau nesanatoase cu celule stem sanatoase.
Alimentatia permisa in mielom multiplu
Te-ar putea ajuta consumul de cantitati mici de alimente, de mai multe ori pe zi, in loc de doua-trei mese principale. Consumul des de alimente iti poate mentine energia si te poate ajuta sa reduci greata. Poate exista, de asemenea, un anumit moment al zilei in care iti este mai usor sa mananci, cum ar fi dimineata sau la pranz.
Alimente recomandate
Tipurile potrivite de alimente din dieta ta iti pot oferi cel mai bun echilibru de nutrienti si te pot ajuta cu gestionarea simptomelor sau a efectelor secundare ale tratamentului. Intreba dieteticianul despre consumul acestor alimente in dieta zilnica:
- Verdeata: fructele si legumele sunt pline de antioxidanti care iti ajuta organismul. De asemenea, lupta impotriva constipatiei, care poate fi un efect secundar al medicamentelor pentru durere si al unor tratamente impotriva cancerului.
- daca esti constipat din cauza chimioterapiei, te ajuta cresterea cantitatii de fibre din dieta. Sursele bune de fibre includ: fructe precum mere si pere, fructe uscate precum smochinele si prunele uscate, cereale integrale, fulgi de ovaz si alte cereale, nuci si fasole, legume precum broccoli, morcovi, telina si anghinare
- Alimente fade: daca te confrunti cu diaree, medicul iti va recomanda o dieta saraca in fibre, cu banane, orez, paine prajita.
Daca ai rani bucale, incearca alimente care sunt usor de inghitit, cum ar fi budinca sau piureul de cartofi. Evita alimentele picante care iti pot irita limba si gura.
Alimente care contin fier: celulele canceroase care se acumuleaza in maduva osoasa iti pot distruge celulele sanguine sanatoase. Acest lucru poate provoca o lipsa de celule rosii din sange, numita anemie. Daca se intampla acest lucru, poate fi necesar sa consumi mai multe alimente bogate in fier, cum ar fi carne slaba si fasole.
Medicul sau dieteticianul iti poate recomanda administrarea unui supliment zilnic de minerale si vitamine, pentru a te asigura ca obtii suficienti nutrienti. Acestea pot include:
- fier;
- vitamina D;
- ulei de peste.
Speranta de viata pentru pacientii cu mielom multiplu
Unii pacienti cu mielom multiplul traiesc o perioada de 10 ani sau mai mult. Ca in cazul majoritatii tipurilor de cancer, diagnosticul si tratamentul precoce ajuta ca oamenii sa traiasca mai mult. In acest caz, 78% dintre persoanele care au un singur plasmacitom sunt in viata la cinci ani de la diagnostic. Rata generala de supravietuire la cinci ani pentru persoanele cu mielom multiplu variaza de la 40% la 82%. Aceste numere se bazeaza pe Sistemul international de stadializare a mielomului multiplu revizuit. Este important sa retii ca statistici ca acestea sunt medii care nu iau in considerare factori precum varsta sau sanatatea generala. Daca ai mielom multiplu, medicul tau este singurul care iti poate da astfel de informatii despre situatia ta specifica. De retinut este faptul ca mielomul multiplu nu se vindeca.
Surse:
