Atunci cand anumite bacterii (Salmonella, Listeria, E.coli etc.) isi fac loc in meniul tau, anumite alimente, poate chiar cele preferate, vor fi dificil de digerat. Ce anume cauzeaza toxiinfectia alimentara (intoxicatia alimentara)? Cum o poti evita? Cum o poti deosebi de gastroenterita? Cum afecteaza o toxiinfectie copiii? Despre toate acestea si multe altele poti afla in continuare.
- Ce este toxiinfectia alimentara
- Care sunt cauzele toxiinfectiei alimentare
- Factori de risc in toxiinfectia alimentara
- Ce alimente pot cauza toxiinfectie alimentara
- Toxiinfectie alimentara vs. gastroenterita
- Indigestie vs. toxiinfectie alimentare
- Ce simptome are toxiinfectia alimentara
- Toxiinfectia alimentara la copii
- Toxiinfectia alimentara in sarcina
- Cum este diagnosticata toxiinfectia alimentara
- Tratament toxiinfectie alimentara
- Primul ajutor in caz de intoxicatie alimentara
- Cum se poate preveni toxiinfectia alimentara
Ce este toxiinfectia alimentara (intoxicatia alimentara)
Toxiinfectia alimentara este o afectarea organismului, manifestata mai ales prin simptome digestive, care apare ca urmare a consumului de alimente alterate, care contin anumite microorganisme patogene si toxine sau prin consumul de apa contaminata.
O toxiinfectie alimentara poate fi cauzata de aproape orice agent patogen. Indiferent de microorganismul responsabil, cauza poate fi o problema in lantul de aprovizionare a unor magazine, nerespectarea regulilor de igiena sau consumul de alimente dupa data de expirare.
Infectia poate afecta orice persoana, de orice varsta si in orice perioada a anului, desi putem spune ca exista un varf in lunile de vara. Este foarte posibil ca toxiinfectia alimentara sa afecteze mai multi oameni in acelasi timp, care au consumat mancare stricata (contaminata). Un astfel de caz poarta numele de toxiinfectie alimentara colectiva.
Indiferent ca vorbim de intoxicatie cu oua sau cu fructe de mare, cele mai multe cazuri sunt usoare. Totusi, exista si exceptii care pot duce la complicatii grave care necesita interventia medicului.
Care sunt cauzele toxiinfectiei alimentare
Multi agenti patogeni se pot afla in spatele unei toxiinfectii alimentare. Iata cateva dintre cauzele toxiinfectiei alimentare.
Salmoneloza
- Are o perioada de incubatie de 8-48 de ore;
- Simptome ale toxiinfectiei alimentare cu Salmonella: diaree, greata, varsaturi, durere de cap, crampe abdominale, febra;
- Cauza: alimente contaminate precum carne de pui, oua si produse pe baza de oua, produse lactate, peste si fructe de mare. Apare mai ales in cazul carnii negatite sau preparate termicinsuficient;
- Durata simptome: 6 ore – 6 zile.
Campylobacter
- Are o perioada de incubatie de 2-5 zile;
- Simptome ale toxiinfectiei alimentare cu Campylobacter jejuni: diaree, dureri abdominale, varsaturi, febra si complicatii in cazuri rare;
- Cauza: carne de pui sau porc contaminata, gatita insuficient, apa contaminata, lapte. Poate fi transmisa la contactul cu animale;
- Durata simptome: 2-5 zile.
Listerioza
- Perioada de incubatie variaza de la cateva zile la 2-3 saptamani sau chiar si 90 de zile;
- Simptome ale toxiinfectiei alimentare cu Listeria monocytogenes: diaree, oboseala, dezechilibru, convulsii, dureri de cap;
- Cauza: alimente contaminate precum branza din lapte crud, peste afumat, unele tipuri de pateu sau produse cu gelatina (de exemplu, piftie de porc);
- Durata simptome: 1-4 saptamani.
Botulism
- Are o perioada de incubatie de 12-36 de ore;
- Simptome ale toxiinfectiei alimentare cu bacteria Clostridium botulinum: probleme de vedere, gura uscata, paralizie, constipatie sau diaree, varsaturi;
- Cauza: carne sau peste gatit insuficient, conserve de casa contaminate cu pamant;
- Durata simptome: 18-36 ore.
Bruceloza
- Are o perioada de incubatie variabila, de la cateva zile la cateva luni;
- Simptome ale toxiinfectiei alimentare cu bacteria din familia Brucella: febra, dureri de cap, oboseala, transpiratie excesiva;
- Cauza: lactate contaminate precum branza proaspata, lapte de oaie sau capra, atingerea unor animale contaminate;
- Durata simptome: 2-3 saptamani – cateva luni.
Infectia cu Enterotoxina E.coli (ETEC)
- Perioada de incubatie este de 3 zile;
- Simptome ale toxiinfectiei alimentare cu bacteria E.coli: diaree, varsaturi, dureri abdominale, colita hemoragica care poate fi periculoasa pentru copii si varstnici;
- Cauza: alimente contaminate cu fecalele animalelor ( E coli traieste in intestinul animalelor) precum carne de vita, mai ales carne tocata dar si carne de caprioara, oaie, capra, cabalina, lapte nepasteurizat, suc de fructe sau legume crude;
- Durata simptome: 3-4 zile.
Infectia cu Stafilococ auriu
- Perioada de incubatie este de 2-4 ore;
- Simptome ale toxiinfectiei alimentare cu Staphylococcus aureus: greata, varsaturi, arsuri stomacale, diaree;
- Cauza: mancare contaminata de o persoana bolnava (de exemplu, care sufera de rinofaringita) prin atingere, tuse, stranut. Cu alte cuvinte, toxiinfectia alimentara se transmite in cazul infectiei cu stafilococ auriu. Mai mult, mancarea contaminata necesita cateva ore la temperatura camerei pentru multiplicarea toxinei. Acest lucru se aplica unor salate, sandvisuri, carne feliata, produse de patiserie etc. De asemenea, branza sau laptele proaspat pot fi contaminate cu stafilococ auriu;
- Durata simptome: 30 minute – 8 ore.
Paraziti
Adesea, parazitii constituie cauza unor manifestări digestive din spectrul toxiinfectiei alimentare.
Teniaza
- Are o perioada de incubare de 2-3 luni si paraziteaza tractul digestiv;
- Simptome ale toxiinfectiei alimentare cu tenie: deseori nu exista simptome. Uneori pot aparea simptome digestive (greata, diaree etc.). Unele persoane slabesc inexplicabil iar viermii rotunzi apar in scaun;
- Cauza: carne contaminata de vita, cruda sau gatita insuficient;
- Durata simptome: 2-3 ani dar pot trece si mai devreme.
Toxoplasmoza
- Are o perioada de incubatie de 4-23 de zile;
- Simptome ale toxiinfectiei alimentare cu protozoarul Toxoplasma gondii: durere de gat, iritatie a pielii, febra moderata. Poate cauza complicatii pentru gravide si persoane cu sistemul imunitar compromis;
- Cauza: ingestia de oua care au luat contact cu asternutul pasarilor, consumul de carne contaminata, mai ales de berbec;
- Durata simptome: 2-4 saptamani.
Factori de risc in toxiinfectia alimentara
Anumiti factori de risc pot creste probabilitatea de toxiinfectie alimentara:
- Ignorarea termenului de valabilitate a unor produse;
- Nerespectarea recomandarilor de temperatura de depozitare a unor alimente;
- Tinerea la cald a unor alimente care ar fi trebuit congelate;
- Consumul de alimente care au fost tinute prea mult timp la temperatura camerei;
- Gatirea insuficienta a unor alimente: carne, peste si fructe de mare;
- Omiterea de a spala fructele si legumele inainte de consum;
- O igiena defectuoasa, mai ales a mainilor, in special dupa toaleta si inainte de masa;
- Consumul de apa nepotabila;
- Petrecerea vacantelor in zone cu risc mai mare de toxiinfectii alimentare: Spania, Portugalia, Turcia, America de Sud, India, Vietnam, Africa.
Cine are un risc mai mare de infectie:
- Varstnicii;
- Persoane cu un sistem imunitar slabit;
- Gravidele;
Ce alimente pot cauza toxiinfectie alimentara
Pregatirea, gatirea si consumul anumitor alimente necesita un plus de atentie pentru a evita toxiinfectia alimentara. Este indicata prudenta daca mananci urmatoarele alimente:
- Carne tocata;
- Carne de curcan;
- Produse de pui congelate;
- Ficat si alte organe;
- Sushi, biftec tartar si alte preparate consumate crude;
- Stridii crude;
- Carne de vanat;
- Carne de strut;
- Ciuperci salbatice;
- Conservele pregatite in casa.
Toxiinfectie alimentara vs. gastroenterita
Multi oameni confunda toxiinfectia alimentara cu gastroenterita, ambele avand simptome asemanatoare. Deci, cum stim care este o toxiinfectie alimentara si care este o gastroenterita? Depinde foarte mult de momentul in care au aparut simptomele si ce durata au avut.
De regula, toxiinfectia alimentara are simptome care dureaza de la cateva ore, la 2-3 zile si apare ca urmare a consumului de mancare contaminata. Daca mai multe persoane au aceleasi simptome (in special, greata, varsaturi, diaree) la cateva ore dupa aceeasi masa, cel mai probabil vorbim despre o toxiinfectie alimentara.
Prin comparatie, simptomele asociate gastroenteritei, care este, de regula, atribuita anumitor virusuri, dureaza mai mult, iar boala apare ca urmare a unei infectii virale si nu a consumului unor alimente. Daca simptomele persista mai mult de 1-2 zile dupa consumul unor alimente banuite a fi contaminate, probabil ca discutam despre o gastroenterita (virala). In acest caz, apare si febra.
👉 Reteaua de laboratoare Poliana este alaturi de tine pentru a te ajuta sa depistezi cazurile de toxiinfectie alimentara si alte probleme ce tin de gastroenterologie. La Poliana ai parte de o oferta vasta de servicii medicale cu peste 800 de tipuri de teste si investigatii clinice si paraclinice.
Indigestie vs. toxiinfectie alimentara
Prin comparatie cu toxiinfectia alimentara, in cazul de indigestie alimentara apar simptome diferite: arsuri gastrice, senzatia de preaplin, balonare, ragait, flatulenta, reflux gastric. Indigestia apare mai ales ca urmare a consumului excesiv de lichide sau alimente.
Toxiinfectia alimentara se manifesta prin crampe stomacale sau abdominale, varsaturi si diaree. Daca ai un usor disconfort stomacal, balonare si gaze, dar fara varsaturi sau diaree, probabil ca este vorba despre indigestie si nu de o intoxicatie alimentara.
Ce simptome are toxiinfectia alimentara
Iata care sunt simptomele asociate toxiinfectiei alimentare:
- Greata si/sau varsaturi;
- Crampe abdominale;
- Diaree;
- Deshidratare;
- Oboseala profunda;
- Uneori, febra.
Aceste simptome apar la cateva minute, ore sau chiar zile (1-3 zile) de la ingerarea alimentelor contaminate. Mai mult, in unele cazuri, simptome intoxicatie alimentara pot fi absente in primele ore sau zile insa acest lucru depinde de agentul patogen care a provocat infectia. Unii patogeni nu cauzeaza probleme digestive insa pot avea simptome grave. De exemplu, Listeria poate cauza meningita, iar Brucella sau toxoplasmoza pot duce la febra, durere generala si deteriorarea starii de sanatate.
Toxiinfectia alimentara se remarca insa, in principal, prin varsaturi si diaree. Primul simptom, de cele mai multe ori, varsaturile, se manifesta pentru ca organismul incearca sa elimine agentul patogen. Acest simptom trece dupa cateva ore.
Al doilea simptom major, diareea, dureaza intre cateva ore si 2-3 zile. In caz de infectie cu Salmonella poate fi nevoie de o saptamana pentru recuperare iar cazurile severe pot necesita spitalizare. Este important de mentionat ca toxiinfectia alimentara nu cauzeaza bube, pete rosii pe corp sau alte eruptii pe piele. Daca te confrunti cu aceste simptome, cel mai probabil este vorba despre o alergie alimentara.
👉 Vrei sa afli mai multe despre alergia alimentara? Citeste si articolul despre ce este si cum se trateaza aceasta, pentru a descoperi tot ce trebuie sa stii.
Ce complicatii poate avea toxiinfectia alimentara
De cele mai multe ori, toxiinfectia alimentara este trecatoare. Totusi, in unele cazuri pot aparea complicatii care sa necesite interventia medicului. Iata cele mai intalnite complicatii asociate toxiinfectiei alimentare:
- Deshidratare;
- Sepsis;
- Sindromul ocluziv;
- Simptome neurologice (mai ales, probleme de vorbire, dar si convulsii).
Este recomandata o atentie deosebita pentru urmatoarele categorii de persoane:
- Copii sub 3 luni;
- Persoane cu boli cronice;
- Persoane cu varsaturi constante care impiedica rehidratarea orala;
- Persoane care au diaree dupa ce s-au intors din zone cu malarie.
Toxiinfectia alimentara la copii
Toxiinfectia alimentara la copii apare atunci cand cei mici au mancat alimente sau au baut apa contaminata. Deoarece au un sistem imunitar slabit, copiii sub 5 ani au un risc mai mare de toxiinfectie alimentara fata de alte categorii de persoane.
Daca este vorba despre toxiinfectie alimentara, simptomele vor aparea, cel mai probabil in 2-48 de ore de la ingerarea alimentului contaminat. De regula, simptomele dureaza 1-2 zile insa in cazuri severe pot dura chiar si o saptamana.
La copii toxiinfectia alimentara are urmatoarele simptome:
- Varsaturi;
- Diaree;
- Crampe abdominale;
- Febra;
- Frisoane;
- Durere generala a corpului.
Intoxicatia alimentara severa la copii se manifesta prin:
- Varsaturi mai mult de 3 zile;
- Dureri de cap severe;
- Sange in varsaturi sau in scaun;
- Umflarea abdomenului;
- Deshidratare;
In caz de simptome grave, medicul poate recomanda spitalizarea si administrare intravenoasa de lichide. Odata ce varsaturile si diareea se amelioreaza, se poate reveni la alimentatia obisnuita. In prima faza sunt indicate alimente precum cerealele integrale, painea si orezul.
Toxiinfectie alimentara la bebelusi
Bebelusii au un risc ridicat de toxiinfectie alimentara. Daca un bebelus are intoxicatie alimentara sunt sanse mari sa dezvolte o forma severa a bolii, cu risc de complicatii. La aceasta varsta sistemul imunitar este inca insuficient dezvoltat pentru a lupta cu agentii patogeni. Pe masura ce cresc, bebelusii vor intra in contact cu germeni, iar alimentatia sanatoasa si echilibrata va contribui si ea la dezvoltarea imunitatii.
In general, la bebelusi cele mai comune forme de toxiinfectie alimentara includ Salmonella, E. coli si Campylobacter.
Cum apare intoxicatia alimentara la bebelusi? Ei bine, infectia apare daca cel mic a mancat un aliment contaminat, a baut apa infectata, a atins un obiect (de exemplu, o jucarie) atinsa de un alt bebelus bolnav sau a intrat in contact cu fecale de la un animal infectat.
In general, hidratarea copilului si odihna ajuta cel mai mult la recuperare. Da-i bebelusului medicamente doar daca medicul iti recomanda acest lucru. Odata ce simptomele se amelioreaza, ii poti reintroduce laptele si alte alimente moi.
Toxiinfectie alimentara in sarcina
Toxiinfectia alimentara poate pune probleme gravidelor, mai ales Listerioza si Salmoneloza. In sarcina mama poate transmite fatului Listeria, iar acest lucru poate cauza probleme grave precum:
- Pierderea sarcinii inainte de 20 de saptamani;
- Decesul fetal;
- Nastere prematura – un copil nascut inainte de saptamana a 37-a poate avea probleme de sanatate in copilarie sau mai tarziu, la maturitate;
- O greutate mica la nastere;
- Infectii care pun viata in pericol – atunci cand bacteria ajunge in sange sau cauzeaza meningita. Copiii cu o astfel de infectie se pot confrunta dupa nastere cu orbire, convulsii, anomalii ale inimii, rinichilor sau creierului.
Listeria se gaseste in sol, apa si in fecalele unor animale. Cel mai adesea insa este prezenta in unele alimente. Iata cateva dintre sursele alimentare la care sa fie atente gravidele:
- Consumul de lapte nepasteurizat si alimente care contin lapte de acest fel. Daca laptele este pasteurizat se omoara germenii;
- Consumul de branza feta, camembert, brie si branza in stil mexican (queso fresco, queso blanco);
- Consumul de hamburger sau carne gatite insuficient, sosuri, alte produse stradale;
- Consumul de carnati sau carne tinuta mult timp la temperatura camerei. Carnea trebuie consumata la cateva minute dupa ce a fost scoasa de la frigider sau pregatita termic;
- Consumul de fructe si legume nespalate;
- Tinerea fructelor de mare la frigider mai multe zile, inainte de consum. Astfel de alimente rezista bine 1-2 zile insa dupa aceea exista riscul de contaminare.
Salmoneloza este o alta forma de toxiinfectie alimentara care poate pune probleme in sarcina. Boala poate cauza urmatoarele simptome in sarcina:
- Deshidratare profunda – se manifesta prin ameteli, palpitatii, urina inchisa la culoare, buze si gura uscate;
- Meningita;
- Un risc mai mare de a transmite bacteria la fat (bacteriemie).
Ca gravida poti transmite Salmonella fatului. Daca se naste cu Salmoneloza, poate avea diaree, febra sau poate dezvolta meningita.
Salmoneloza poate fi luata in doua moduri:
- Prin consumul de alimente contaminate;
- Prin atingerea unui animal infectat – Salmonella poate fi prezenta in fecale, sol, apa (chiar si apa de la pesti), mancare pentru animale, asternut (de exemplu, pentru pisici). Cel mai adesea, Salmonella este purtata de serpi, broaste testoase, soparle, dar si pui, rate sau gaste.
Tratamentul pentru toxiinfectie alimentara la gravide depinde de starea de sanatate. Uneori nu este nevoie de tratament iar alteori medicul poate recomanda antibiotice pentru a proteja mama si fatul. Daca ai toxiinfectie alimentara bea multa apa pentru a evita deshidratarea, iar daca suferi de o forma grava de deshidratare mergi la spital pentru tratament.
Cum este diagnosticata toxiinfectia alimentara
De multe ori medicul poate pune diagnosticul pe baza examenului clinic. Uneori, pot fi necesare investigatii suplimentare precum:
- Coprocultura – daca se suspecteaza o infectie bacteriana precum Salmonella, Campylobacter sau altele. Necesita 2-3 zile pentru analiza si nu sunt indicate antibiotice inainte de acest test;
- Examinarea parazitologica a scaunului;
- Examinari pentru a evalua impactul asupra sanatatii in general: testarea sangelui, nivelul creatininei, functiile ficatului;
- Examinare endoscopica (recto-sigmoidoscopie, mai rar colonoscopie) – nu se realizeaza de regula, ci doar daca nu se poate determina cauza diareei si in cazul persoanelor cu sistemul imunitar slabit.
👉 Analizele medicale ajuta la diagnosticarea toxiinfectiei alimentare si a altor afectiuni gastroenterologice. Apeleaza cu incredere la laboratoarele Poliana pentru cele mai noi metode de investigatie pentru un diagnostic corect.
Tratament toxiinfectie alimentara
Desi nu exista un remediu rapid pentru toxiinfectia alimentara, ai la indemana cateva modalitati pentru a reduce din disconfort. Mai jos, poti citi despre tratamentul naturist si medicamentos pentru toxiinfectia alimentara (intoxicatia alimentara).
Tratament naturist pentru toxiinfectie alimentara
Daca suferi de toxiinfectie alimentara este esential sa ai grija ce lichide si ce alimente consumi. Iata cateva indicatii in acest sens:
Alimentatie si hidratare
Varsaturile si diareea duc la deshidratare, motiv pentru care este indicat sa bei multe lichide cu guri mici: apa, supa limpede, ceai neindulcit. Imediat ce poti manca alimente solide, este indicat sa o faci deoarece nutrientii contribuie la vindecare.
Alimente de consumat in caz de toxiinfectie alimentara
In functie de toleranta si de preferinte este indicat sa consumi urmatoarele categorii de alimente:
- Carne slaba;
- Peste bine gatit;
- Orez alb simplu;
- Supa de legume sau pui;
- Compot;
- Banane;
- Cartofi;
Pe masura ce incepi sa te simti mai bine poti diversifica mai mult alimentatia si poti creste portiile. Adauga treptat legume gatite, apoi crude si ulterior fructe acide. Este indicat sa iei un supliment naturist cu probiotice pentru a echilibra efectele antibioticelor (daca medicul ti le-a recomandat).
Alimente de evitat in caz de toxiinfectie alimentara
Pana nu iti revii complet este indicat sa eviti urmatoarele:
- Dulciurile;
- Bauturile dulci (ciocolata calda, sucuri carbogazoase, energizante etc.);
- Alimente grase (carne, unt);
- Alimente picante;
- Cafeina (cafea, ceai negru etc.);
- Lactatele;
Medicamente pentru toxiinfectie alimentara
In functie de simptome si de cauza toxiinfectiei alimentare medicul poate recomanda:
- Medicatie anti-vomitiva;
- Medicamente care echilibreaza digestia pe baza de diosmectita (ajuta la calmarea diareei);
- Antispasmodice pentru crampe abdominale;
- Medicament pentru rehidratare pe baza de saruri si minerale;
- Antibiotice – atunci cand cauza este de natura bacteriana.
Primul ajutor in caz de intoxicatie alimentara
Daca ti se pare ca o persoana apropiata are intoxicatie alimentara recomanda-i sa se intinda in pat si sa se odihneasca. In cazul in care prezinta varsaturi, ofera-i putina apa pentru a preveni deshidratarea. Dupa trecerea starilor de greata ii poti oferi mancare usoara pentru stomac precum paine prajita, banane sau orez. Daca greata revine este indicata incetarea alimentarii.
Cum se poate preveni toxiinfectia alimentara
Poti lua cateva masuri pentru a preveni toxiinfectia alimentara:
- Citeste cu atentie etichetele pentru a te asigura ca produsele alese nu sunt expirate;
- Evita sa consumi alimente expirate;
- Pune produsele cu o data de expirare apropiata cat mai aproape de marginea frigiderului;
- Evita sa decongelezi, apoi sa recongelezi mancarea;
- Nu lasa alimentele de la frigider prea mult timp la temperatura camerei;
- Foloseste o geanta frigorifica atunci cand mergi la picnic;
- Citeste temperaturile recomandate pe anumite alimente si respecta-le;
- Pune carnea cruda sau gatita in caserole, separat de fructe, legume sau alte alimente;
- Resturile de carne, branza si alte alimente pune-le intr-o caserola la frigider, imediat dupa masa;
- Taie legumele, carnea si fructele de mare pe tocatoare separate;
- Spala-te pe maini cu apa si sapun dupa toaleta;
- Spala-te pe maini inainte de a gati si inainte de a servi masa;
- Spala-te pe maini dupa ce ai schimbat scutecul copilului;
- Spala-te pe maini dupa ce ai curatat dupa animalul de companie;
- Incearca sa consumi carne gatita in loc de cruda sau afumata;
- Spala bine fructele si legumele crude;
- Arunca acele conserve umflate sau care au un miros neobisnuit;
- Evita sa consumi apa nepotabila si evita sa bei apa de la robinet in vacanta, daca in zonele respective exista un risc ridicat de toxiinfectie alimentara;
- Acopera zonele ranite ale mainii sau poarta manusi de unica folosinta daca pregatesti mancarea, mai ales carne;
- Pregateste preparatele rapide (de exemplu, salatele) inainte de alimente crude (precum carnea).
- Nu manca alimente care si-au schimbat culoarea sau au un miros diferit;
- Evita laptele nepasteurizat, ouale crude si carnea gatita insuficient;
- Evita ca sucurile de la carne sa vina in contact cu alte alimente;
- Tine animalele de companie departe de zona de gatit.
Toxiinfectia alimentara este o problema de sanatate, de multe ori trecatoare, specifica mai ales perioadelor caniculare sau in situatiile in care mancarea este gatita insuficient. Deseori, simptomele trec de la sine cu odihna si hidratare. Daca simptomele persista mai mult de 2-3 zile este recomandat sa mergi la medic pentru investigatii suplimentare si tratament. Acest lucru este cu atat mai important pentru persoanele cu risc ridicat de complicatii: copii, varstnici si persoane cu sistemul imunitar slabit.
Surse:
nhs.uk
healthdirect.gov.au
cdc.gov
Niddk.nih.gov