Tromboza: simptome, cauze, tratament

Tromboza este o afectiune grava in care se formeaza un cheag in interiorul unui vas de sange, respectiv o artera, vena, sau, uneori, chiar in interiorul inimii. Un astfel de cheag poate bloca fluxul de sange. De asemenea, el poate calatori in orice parte a corpului, iar daca se blocheaza intr-un punct critic, cum ar fi plamanii sau creierul, poate duce la complicatii severe, pana la deces.

Tipuri de tromboza

Exista doua tipuri principale de tromboza, respectiv arteriala si venoasa.

Tromboza arteriala

Tromboza arteriala implica dezvoltarea unui tromb intr-o artera. Arterele sunt vase  care transporta sangele oxigenat departe de inima, catre alte zone ale corpului.

Cazurile de tromboza arteriala pot fi minore sau severe, in functie de dimensiunea trombului si de artera in care se dezvolta. Un tromb intr-un vas de sange care furnizeaza sange la creier poate duce la un accident vascular cerebral, iar unul intr-un vas de sange al inimii poate provoca un atac de cord.

Tromboza venoasa

Aceasta implica dezvoltarea unui tromb intr-o vena. Venele sunt vase de sange care transporta sangele deoxigenat inapoi la inima. Un tromboembolism venos (TEV) este un termen care descrie formarea de cheaguri de sange in vene care au potentialul de a se desprinde si de a se opri in alte vase aflate la distanta, carora le blocheaza fluxul circulator. Exista doua subtipuri de  TEV, respectiv:

• tromboza venoasa profunda (TVP);
• embolie pulmonara (EP).

Tromboza venoasa profunda apare atunci cand se formeaza un tromb sau cheag intr-o vena profunda, de obicei in brat, picior sau pelvis. Pe de alta parte, embolia pulmonara apare atunci cand un fragment al unui tromb venos,  in TVP, se desprinde si calatoreste prin fluxul sanguin catre plamani, provocand blocarea unui vas de sange al plamanilor.

Simptome ale trombozei

Tromboza intrerupe fluxul de sange printr-un vas de sange. In cazul trombozei venoase, sangele impiedicat sa circule prin vena se acumuleaza inaintea barajului format de segmentul obstructionat, ducand la formarea de edeme si o culoare cianotica a pielii din cauza acumularii sangelui dezoxigenat.  In general, simptomele trombozei provin din lipsa de oxigen in partile afectate ale corpului.

Dupa cum ii spune si denumirea, tromboza venoasa profunda (TVP)  se dezvolta in venele profunde ale picioarelor, desi se poate dezvolta in pelvis sau brate. Simptomele tind sa apara in membrul sau zona afectata si pot include:

• tumefiere (edem);
• mancarime (prurit);
• durere pulsatila sau crampe;
• pielea calda la atingere;
• colorarea vinetie (cianoza) sau ingrosarea pielii
• aparitia in cazuri cronice a unor ulceratii la nivelul pielii.

Persoanele afectate de TVP pot dezvolta o afectiune numita sindrom post-trombotic in urmatoarele saptamani sau luni. Aceasta afectiune poate provoca simptome cronice in membrul sau zona afectata, care pot include:

• crampe;
• umflatura;
• durere;
• modificari de culoare ale pielii

Embolie pulmonara

Odata ce un cheag de sange migrat de la nivelul venelor profunde ale membrelor inferioare sau pelvisului, strabate partea dreapta a inimii si intra in una din arterele pulmonare, sansa de a bloca una din ramificatiile arteriale mai mici care ajung la plaman pentru a oxigena sangele, cresc semnificativ. Simptomele acestui tip de embolie includ:

• dureri in piept;
• un ritm cardiac neregulat sau rapid;
• scurtarea brusca a respiratiei sau dificultati de respiratie;
• tuse cu sange.

Fara tratament, embolia pulmonara poate provoca dificultati severe de respiratie si chiar decesul. Oricine prezinta simptome de embolie pulmonara ar trebui sa mearga de urgenta la medic.

Categorii de persoane afectate de tromboza

Tromboza se poate intampla la orice varsta, dar este mai frecventa pe masura ce oamenii imbatranesc. Afectiunea este, de asemenea, mult mai probabil sa se produca atunci cand exista si alte probleme medicale, precum:

• fibrilatie atriala;
• cancer;
• diabet;
• boala de inima
• imobilizate prelungit la pat sau pe scaun

De retinut este faptul ca tromboza este o problema extrem de frecventa si este cauza a 1 din 4 decese in intreaga lume. Si aceasta deoarece tromboza creeaza cheaguri care pot duce la conditii extrem de periculoase. Iata cateva exemple de afectiuni mortale care apar din cauza trombozei:

• infarct;
• accident vascular cerebral;
• embolie pulmonara (EP).

Cauze ale trombozei

Fluxul sanguin optim se bazeaza pe echilibrul sau homeostazia dintre aceste componente ale sangelui:

• celule de sange;
• proteinele plasmatice;
• factori de coagulare, care sunt proteine care ajuta la controlul sangerarii;
• citokinele inflamatorii, care sunt molecule care provoaca inflamatia.

Un tromb se poate dezvolta ca urmare a unui dezechilibru al acestor componente. De asemenea, el poate rezulta din probleme care afecteaza vasele de sange. Un tromb se poate dezvolta si atunci cand fluxul sanguin incetineste semnificativ din cauza unei perioade lungi de imobilitate.

Alte cauze posibile ale aparitiei cheagurilor de sange mai sunt:

• fractura;
• obezitate;
• anumite medicamente, cum ar fi cele care contin estrogen;
• boala sau leziuni ale venelor profunde ale bratelor, picioarelor sau pelvisului;
• tulburari autoimune care favorizeaza ingrosarea sangelui sau coagularea;
• anumite tulburari ereditare.

Factori de risc

Exista mai multi factori ce pot creste riscul de aparitie a trombozei. Acestia includ:

• interventie chirurgicala sau spitalizare, care reprezinta aproximativ 50% din sursele pentru care apar cheagurile de sange;
• repaus la pat sau perioade lungi de sedere;
• calatorii mai lungi de 4 ore fara miscare;
• fumat;
• sarcina;
• anumite medicamente, cum ar fi pilule contraceptive sau terapii de substitutie hormonala care contin estrogen;
• chimioterapie;
• antecedente familiale sau personale de cheaguri de sange;
• antecedente de accident vascular cerebral sau atac de cord.

De asemenea, unele afectiuni medicale pot creste riscul de cheaguri de sange. Printre acestea se numara:

• tensiune arteriala crescuta;
• colesterol ridicat;
• infectii;
• obezitatea;
• ateroscleroza ( formarea de ateroame in peretele arterial)
• intarirea arterelor, care se numeste arterioscleroza;
• tulburari genetice de coagulare;
• afectiuni cardiace si pulmonare;
• afectiuni autoimune sau inflamatorii;
• leziuni majore;
• paralizia picioarelor;

Afectiuni precum ateroscleroza, in care arterele se rigidizeaza si ingusteaza  din cauza acumularii de placa de aterom (cholesterol si calciu) in interiorul lor, provoaca adesea cheaguri. Acest lucru se intampla atunci cand se formeaza un cheag dupa o ruptura intr-o sectiune de placa. Acesta este adesea ceea ce provoaca atacuri de cord ( infarctul de miocard).

Alte probleme similare ce duc la formarea cheagurilor de sange includ:

Boala valvelor cardiace: problemele cu valvele inimii, cum ar fi stenoza valvei mitrale (ingustarea), pot face mai probabila formarea cheagurilor.

Fibrilatie atriala: aceasta este o afectiune in care camerele superioare ale inimii bat atat de repede, incat nu pot pompa sangele corect. Sangele care ramane in aceste camere poate forma cheaguri, care pot calatori apoi in alta parte a corpului. Fibrilatia atriala este o cauza frecventa a accidentului vascular cerebral.

Hipertensiune arteriala si colesterol ridicat. In timp, pot afecta inima si vasele de sange, pot limita circulatia si favoriza formarea cheagurilor.

Probleme de coagulare a sangelui

Mai multe afectiuni si probleme de sanatate pot face ca sangele sa se coaguleze mai usor. Aceste conditii se pot intampla din motive precum:

• Tulburari de coagulare ereditare sau genetice. Mai multe afectiuni genetice, mostenite de la parinti, pot face ca sangele sa se coaguleze usor. Aceste afectiuni nu sunt vindecabile.
• Alte afectiuni medicale. Anumite tipuri de cancer pot face mult mai probabila formarea cheagurilor de sange. Alte afectiuni precum HIV, sindromul inflamator al intestinului sau tulburarile imunitare pot provoca, de asemenea, probleme de coagulare.
• Medicamente. Anumite medicamente pot determina coagularea sangelui mai usor. In unele cazuri, tratamentul este intentionat. In altele, poate fi un efect secundar neasteptat si neintentionat sau o reactie la un medicament. Anumite tipuri de tratamente hormonale, inclusiv cele utilizate in controlul nasterii, pot provoca, de asemenea, probleme de coagulare a sangelui.
• Lipsa de miscare. Statul nemiscat sau intins pentru perioade lungi de timp poate face ca sangele sa circule prost in unele parti ale corpului, in special in picioare. Acest lucru faciliteaza formarea cheagurilor. De asemenea, acest lucru se intampla adesea persoanelor ce calatoresc mult cu avionul sau cu masina, persoanelor care au o anumita forma de paralizie sau care se afla in repaus la pat. Se poate intampla si persoanelor care nu sunt active din punct de vedere fizic.

Simptome

Cheagurile de sange care se blocheaza in anumite organe provoaca, de obicei,  simptome specifice. Simptomele depind foarte mult de organul afectat, astfel:

Creier

Un cheag arterial care se formeaza sau se blocheaza in creier provoaca un accident vascular cerebral. Blocarea fluxului de sange in creier face ca acele zone sa nu mai functioneze. Daca fluxul sanguin nu este restabilit rapid, se produce deteriorarea permanenta a acestor celule. De aceea, un accident vascular cerebral este o urgenta medicala, iar ingrijirile medicale imediate sunt vitale.

Simptomele unui accident vascular cerebral includ:

• slabiciune sau dificultati de control al muschilor de pe o parte a corpului;
• vorbire neclara sau confuza;
• scadere vizibila si lipsa de control muscular pe o parte a fetei;
• confuzie, agitatie sau alte schimbari neobisnuite de comportament.

Plamani

Cheagurile de sange venoase se pot bloca cu usurinta in plamani, deoarece vasele de sange din interiorul lor sunt foarte mici. Cheagurile care se blocheaza acolo provoaca embolie pulmonara, o afectiune care pune viata in pericol, care necesita ingrijiri medicale de urgenta.

Simptomele unei embolii pulmonare (EP) includ:

• Durere in piept. Aceasta este de obicei o durere ascutita care poate fi simtita ca un atac de cord, desi se intampla dintr-un motiv diferit. Se poate manifesta si in zonele din jurul pieptului, dar si in zona maxilarului, gatului, umarului, spatelui sau bratului. Durerea se poate simti la nivelul pleurei, ceea ce inseamna ca vei simti durere atunci cand inspiri adanc.
• Tulburari bruste de respiratie (dispnee). Acest lucru se poate intampla in timp ce esti activ sau cand te odihnesti.
• Mucusul pe care il expectorezi ar putea contine sange.
• Batai rapide ale inimii.
• Transpiratie si culoare palida a pielii, cu o nuanta albastra (in special buzele sau unghiile).
• Ameteli sau lesin.

Emboliile pulmonare pot, cel mai probabil, sa apara din cauza trombozei venoase profunde (cheag de sange intr-o vena profunda a membrului inferior).

Inima

Un atac de cord are loc atunci cand se formeaza sau se blocheaza un cheag in arterele coronare, care alimenteaza muschiul inimii cu sange. Exista multe simptome posibile ale unui atac de cord, iar cateva dintre cele comune includ:

• dureri in piept severe (de tip anginos), asemanate cu o gheara;
• dificultati de respiratie (dispnee);
• palpitatii
• transpiratii
• ameteli sau lesin;

Arterele mezenterice

Arterele mezenterice furnizeaza sange catre cea mai mare parte a tractului digestiv, in special intestinul subtire si gros. Cand exista un blocaj in acele artere, ele pot interfera cu modul in care functioneaza sistemul digestiv.

Daca un cheag este cauza blocajului, simptomele tind sa fie bruste si includ:

• dureri severe de stomac sau abdominale, mai ales dupa masa;
• greata si varsaturi;
• diaree si scaun cu sange;
• balonare sau senzatie de presiune in stomac si intestin.

Diagnosticarea trombozei

Diagnosticarea trombozei se face, de obicei, la spital. Cu toate acestea, medicul poate suspecta dinainte prezenta trombozei. Daca se intampla in afara unui spital, medicii te vor trata ca pe o urgenta medicala, din cauza riscului de atac de cord, accident vascular cerebral sau embolie pulmonara, toate acestea punand viata in pericol.

Medicul diagnosticheaza tromboza pe baza unei combinatii dintre istoricul tau medical, intrebarile pe care ti le pune, un examen fizic, analize de laborator, teste imagistice si alte metode de diagnosticare. Investigatiile pe care le folosesc pot varia foarte mult, in functie de conditiile pe care le suspecteaza sau sunt evidente.

Investigatii pentru diagnosticarea trombozei

In cazul in care suspecteaza ca suferi de tromboza, medicul va face urmatoarele tipuri de investigatii, respectiv:

Examen fizic

In timpul examenului fizic, medicul se uita la diferite zone ale corpului, pentru a identifica semne vizibile ale unei probleme. El ar putea depista semne de ingrijorare, precum umflarea, modificarile tesuturilor sau schimbarile de temperatura. De asemenea, in timpul examinarii, va asculta inima si respiratia.

In cazul in care presupune existenta trombozei in brate sau picioare, va lua pulsul in membrul afectat. Acest lucru il poate ajuta sa descopere zona aproximativa in care se afla cheagul.

Teste imagistice

Specialistii vor folosi o gama larga de teste imagistice pentru a le permite sa vada si in interiorul corpului tau. Aceste investigatii ajuta la diagnosticarea si localizarea cheagurilor de sange, precum si la prescrierea tratamentului.

Unele dintre posibilele investigatii includ:

• Scanari precum tomografie computerizata (CT), care utilizeaza un computer pentru a asambla imagini cu raze X intr-o imagine 3D a interiorului corpului. Aceste metode pot implica, de asemenea, substante pe care un furnizor de asistenta medicala le injecteaza in corpul tau. Aceste substante sunt foarte vizibile in functie de metoda imagistica, ceea ce poate ajuta la evidentierea oricaror zone in care sangele nu circula.
• Ecografia: testele cu ultrasunete implica unde sonore de inalta frecventa care ajuta la generarea unei imagini a interiorului corpului tau. In special ecografia Doppler analizeaza fluxurile de sange de la nivelul vaselor arteriale si venoase, identificand prezenta trombusilor.
• Venografia cu substanta de contrast. O substanta radio-opaca este injectata in sistemul venos. Prin radiografierea membrului inferior si a bazinului se pot vizualiza cu precizie trombii.
• Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN): aceasta metoda de imagistica foloseste un magnet foarte puternic si o procesare computerizata pentru a crea o imagine de inalta rezolutie a interiorului corpului.

Analize de laborator

Deoarece coagularea este ceva ce sangele o face in mod natural, analizele de laborator pot arata daca acesta se coaguleaza prea usor. Analizele pot identifica, de asemenea, cauza, ajutand in prescrierea tratamentului.

De obicei, testele de sange analizeaza urmatoarele:

Componentele sanguine: aceasta include mai multe analize care masoara anumite tipuri de celule sanguine, cum ar fi trombocitele ( hemoleucograma) si compusii chimici, in special cei care afecteaza coagularea.

Markeri de formare a cheagurilor: D-dimeri. Este o analiza de sange care masoara concentratia de D-dimeri care rezulta in urma degradarii cheagului de sange. Investigatia confirma prezenta unor cheaguri de sange prezente in acel moment si poate ajuta medicii sa confirme sau sa excluda un cheag activ ca sursa a blocajului..

Markeri de afectare a inimii: un exemplu in acest sens este troponina, o proteina gasita in celulele musculare. Celulele muschilor inimii contin un tip specific de troponina care nu apare in alta parte a corpului. Deteriorarea celulelor inimii in urma  unui atac de cord determina scurgerea troponinei din acele celule si in sange. Testele care detecteaza troponina pot ajuta la confirmarea sau excluderea atacurilor de cord, care se intampla adesea din cauza trombozei.

Tratament

Tratamentul trombozei depinde in mare masura de motivul pentru care se produce si ce parti ale corpului afecteaza. In unele cazuri, cum ar fi atunci cand se intampla din cauza unei afectiuni genetice sau mostenite, tromboza este potential tratabila, dar nu poate fi vindecata.

Tratamentul trombozei poate lua mai multe forme diferite. Poate implica medicamente, interventii chirurgicale sau proceduri de cateter minim invazive. In multe cazuri, tratamentul trombozei incepe cu prevenirea, impiedicand formarea cheagurilor si sa devina un pericol.

Medicamente

Tratamentul trombozei poate implica  un singur medicament sau o combinatie de medicamente, astfel:

Medicamente preventive

Tratamentele preventive pentru tromboza implica de obicei cateva clase diferite de medicamente. Acestea includ de obicei unul sau mai multe dintre urmatoarele:

• medicamente care dilueaza sangele: aceste medicamente previn coagularea sangelui. Includ medicamente antiplachetare, anticoagulante si fibrinolitice.
• medicamente pentru scaderea tensiunii arteriale: in timp, hipertensiunea arteriala uzeaza interiorul vaselor de sange. Acest tip de uzura poate facilita formarea si cresterea cheagurilor de sange pe peretii vaselor. Medicamentele pentru tensiune arteriala previn indirect formarea cheagurilor de sange.
• Medicamente care reduc colesterolul: nivelurile de colesterol influenteaza direct acumularea de placa in interiorul vaselor de sange. Scaderea colesterolului limiteaza aceasta acumulare.

Medicamente pentru tratarea cheagurilor de sange

Cheagurile de sange acute, adica dezvoltate foarte recent, pot fi tratate si cu medicamente. Aceste medicamente includ de obicei urmatoarele:

• medicamente care dilueaza sangele (antiagregante plachetare, anticoagulante);
• medicamente care dizolva cheagurile: aceste medicamente descompun cheagurile existente, ceea ce este deosebit de util atunci cand un cheag se afla intr-o zona critica. Astfel de medicamente sunt frecvente in tratamentul atacului de cord, accidentului vascular cerebral si a altor afectiuni legate de tromboza;

Medicii pot prescrie si alte medicamente, cum ar fi medicamente pentru durere sau pentru tensiunea arteriala, care va vor ameliora simptomele si va vor imbunatati fluxul sanguin.

Tratarea cheagurilor de sange poate avea loc si pe cale chirurgicala.

Interventii chirurgicale si cateter

In functie de locatia si dimensiunea cheagului, medicul poate interveni si elimina direct cheagul. Acest tip de indepartare a cheagurilor, cunoscut sub numele de trombectomie, se poate intampla in cateva moduri diferite:

• interventie chirurgicala: prin intermediul careia cheagul este indepartat direct. In unele cazuri, ei pot folosi, de asemenea, interventia chirurgicala pentru a efectua un bypass, adica o interventie prin care chirurgul ia un segment de vas din alta parte a corpului si o foloseste pentru a construi un pasaj de ocolire a blocajului vascular cauzat de cheagul de sange. Acest lucru restabileste fluxul sanguin in partile afectate ale corpului.
• proceduri cu cateter: aceste tipuri de proceduri folosesc un dispozitiv lung, subtire, asemanator unui tub, numit cateter. Un medic introduce acest dispozitiv intr-un vas de sange major undeva in corp si directioneaza cateterul prin vasele de sange catre zona blocata. Odata ajuns acolo, ei pot folosi dispozitive de pe varful cateterului pentru a rupe si a aspira fragmentele de cheag (trombectomie reolitica) si/sau umfla un mic balon pe varful cateterului pentru a largi sectiuni inguste ale unui vas de sange. De asemenea, uneori pot plasa un stent, un dispozitiv in forma de tub care actioneaza ca un suport pentru a mentine vasul de sange deschis.

Complicatii ale trombozei

Posibilele complicatii ale trombozei depind in mare masura de localizarea cheagurilor, de motivele care au dus la formarea lui, dar si de tratamentele utilizate.

Prevenirea

Nu este intotdeauna posibil ca tromboza sa fie prevenita. Cu toate acestea, o persoana care stie ca este expusa riscului de a dezvolta cheaguri de sange poate lua masuri pentru a reduce acest risc.

Orice persoana cu risc de tromboza primeste, de obicei, medicamente anticoagulante pentru a ajuta la prevenirea cheagurilor de sange. De asemenea, ar putea fi nevoie sa foloseasca dispozitive care imbunatatesc fluxul sanguin, cum ar fi ciorapi de compresie sau dispozitive de compresie pneumatica intermitenta, care sunt mansete care se umfla intermitent in jurul picioarelor.

Alte masuri pentru prevenirea cheagurilor de sange ar putea fi

• miscarea si exercitii ale picioarelor, in special:
• dupa operatie
• cand stai in spital;
• cand ai fost imobilizat la pat;
• evitarea statului pe scaun pentru perioade prelungite;
• efectuarea de exercitii usoare atunci cand stai pe loc pentru perioade lungi;
• purtarea de haine largi, confortabile, mai ales in timp ce stati pe perioade prelungite;
• imbracaminte de compresie;
• mentinerea unei greutati corporale moderate;
• tratarea afectiunilor cronice;
• administrarea de anticoagulante sau antiagregante, atunci cand este necesar.

Surse:

my.clevelandclinic.org;

hopkinsmedicine.org;

medicalnewstoday.com