Vertijul: simptome, cauze, tratament

Vertijul este un simptom caracterizat de senzatia de ameteala, , de rotire a obiectelor din jur, atat la miscarecat si in repaus. Acest lucru poate afecta echilibrul unei persoane, buna coordonare si calitatea vietii.

Desi multe persoane sunt alarmate de vertij, in general, acesta nu reprezinta o problema de sanatate grava. Cauzele sunt dintre cele mai variate, de la probleme ale urechii interne la anomalii neurologice, iar tratamentul depinde de cauza. In continuare, poti afla mai multe despre ce este vertijul, ce simptome are, cum este diagnosticat, precum si multe alte informatii utile.

Despre vertij. Ce este vertijul

Vertijul (numit si sindromul vertiginos) este o senzatie de ameteala asociata cu lipsa echilibrului pe picioare. Tipica pentru vertij este iluzia rotatorie, adica perceptia individului ca obiectele se invart in jurul sau, chiar si atunci cand se afla in repaus. Se insoteste frecvent de pierderea echilibrului, ameteala si alte simptome neplacute. Poate afecta persoanele de toate varstele, desi majoritatea cazurilor apar la persoanele in varsta. Cele mai multe cazuri de vertij, desi tulburatoare pentru bolnav, nu sunt periculoase. De ce apare, totusi, vertijul?

Corpul uman sta in echilibru datorita unui mic organ din urechea interna, numit aparat vestibular (sau sistem vestibular). Acest organ este format din mai multi tubi si saci umpluti cu lichid. In timpul miscarii, lichidul se misca prin tubi si transmite creierului informatii despre pozitia in spatiu; creierul integreaza aceste informatii alaturi de cele primite de la ochi, muschi si articulatii, pentru a crea o imagine coerenta asupra pozitionarii corpului uman.

Atunci cand apare o anomalie la nivelul urechii interne, indiferent de motiv, aceste semnale nu mai ajung in mod corect la sistemul nervos; simplificat, creierul nu mai „stie” unde se afla corpul si de aici apare disconfortul.

Tipuri de vertij

In functie de cauza vertijului, putem imparti aceasta afectiune in doua mari categorii: vertij periferic si vertij central.

Vertij periferic

Vertijul periferic apare ca urmare a unei cauze ce tine de o problema a urechii interne, responsabila pentru mentinerea echilibrului si orientarea in spatiu.

Vertijul pozitional paroxistic benign (VPPB)

Vertijul paroxistic pozitional benign (numit si vertij pozitional sau vertij paroxistic benign) este unul dintre cele mai raspandite tipuri de vertij. Apare ca urmare a schimbarii pozitiei capului. Dureaza mai putin de 60 de secunde, insa poate fi intens, asociat cu simptome precum greata si varsaturile si poate fi un factor de risc pentru anxietate.

Acest tip de vertij poate reaparea de mai multe ori pe zi, in timpul miscarilor obisnuite (coborarea si ridicarea capului, miscarea corpului pe o parte, in pat etc). Desi este o forma benigna de vertij, VPPB afecteaza viata de zi cu zi si poate cauza probleme de echilibru, uneori, chiar si caderi.

Apare ca urmare a unei probleme la urechea interna. Otolitii, mici cristale de calciu, se asaza anormal in unul dintre canalele urechii interne si ii pot afecta functionarea.

Labirintita

Labirintita este o infectie a urechii interne, ce apare ca urmare a inflamatiei labirintului. Acesta este responsabil cu auzul si senzatia de echilibru.

Atunci cand labirintul sau unul dintre nervii de aici sunt inflamati sau iritati, pot aparea probleme de auz si dificultati in mentinerea echilibrului corpului. Simptomele apar mai ales deoarece creierul incearca sa interpreteze informatiile contradictorii primite de la cele doua urechi, una sanatoasa si una bolnava.

Adesea, labirintita este interpretata ca fiind nevrita vestibulara, o inflamatie a nervului vestibular de la nivelul a urechii interne. Totusi, diferenta majora dintre ele este ca in cazul labirintitei, ssunt afectate ambele ramuri ale nervului vestibulocohlear, atat cohlear ( care se ocupa de auz) cat si vestibular ( implicat in echilibru), in timp ce, la nevrita vestibulara, doar una dintre ramurile nervului vestibulocohlear seinflameaza, cea vestibulara responsabila de echilibru. Deci, in timp ce labirintita prezinta atat simptome de deficit de echilibru cat si dificultati de auz, nevrita vestibulara are doar manifestari legate de pierderea senzatiei de echilibru.

Boala Ménière

Boala Ménière reprezinta o forma de vertij intens, insotit de pierderea auzului doar intr-o ureche sau de aparitia tinitusului (tiuitul urechilor), un zgomot prelung, care este auzit, dar nu are o origine externa. Aceste episoade acute de vertij poarta numele de atacuri si pot dura cateva ore, cu scurte pauze intre ele. Intre atacuri, nu exista simptome, insa, pe masura ce episoadele progreseaza, auzul se deterioreaza si poate duce la surzenie in urechea respectiva.

Apare ca urmare a unui dezechilibru la nivelul urechii interne. Presiunea lichidului din canale creste, insa nu se stie exact de ce apare acest fenomen.

Nevrita vestibulara

Nevrita vestibulara este o forma de vertij care apare ca urmare a inflamatiei nervului vestibular din urechea interna. Se manifesta prin ameteli severe, greata, uneori, si varsaturi. Cel mai adesea, apare ca urmare a unei infectii virale, care se vindeca de la sine. In cazuri rare, cauza nevritei vestibulare este de natura vasculara.

Poate aparea la persoane de toate varstele, insa foarte rar la copii.
In general, persoanele cu nevrita vestibulara trec printr-o faza acuta si una cronica a bolii. De cele mai multe ori, apar simptome severe, ce dureaza aproximativ o saptamana, fiind urmate de simptome moderate, ce pot dura de la cateva saptamani la cateva luni. Unele forme cronice apar foarte rar si pot dura chiar si cativa ani.

Vertij vestibular (sindromul vestibular periferic)

Vertijul vestibular incepe sa apara tot mai mult si la noi. In primul rand, boala apare mai ales la varstnici, iar Romania este afectata de imbatranirea demografica a populatiei. De asemenea, virusul SARS-COV-2 este asociat unui risc mai mare de neuropatii vestibulare. Pe langa ameteala, pot aparea raul de miscare, senzatia de greata, uneori, varsaturi, probleme la mers.

Vertij central

Vertijul central apare ca urmare a unei probleme neurologice, ce afecteaza structura creierului. Adesea, starile de ameteala sunt insotite si de alte simptome:

• Dificultati la mers si la mentinerea echilibrului;
• Vedere dubla;
• Miscari anormale a ochilor;
• Afectarea limbajului;
• Slabiciune a muschilor faciali;
• Migrene severe;
• Dificultati la inghitire.

Alte forme de vertij

Pe langa vertijul periferic si vertijul central, mai exista si alte forme de vertij. Afla mai multe, in continuare.

Vertij cervical

Vertijul cervical (numit si ameteala cervicogenica sau sindromul vertiginos cervical) cauzeaza atat ameteala, cat si durere de gat. Poate fi asociat unor boli ale gatului si exista o probabilitate mai mare de aparitie la persoanele care au avut leziuni ale zonei cervicale ale coloanei. Simptomele pot aparea la cateva luni sau chiar ani dupa trauma fizica. Simptomele vertijului cervical pot include:

• Ameteala – poti resimti senzatia de cap greu, ameteala si instabilitate, chiar si pe teren drept. Poate cauza caderi sau senzatia ca plutesti;
• Lipsa coordonarii miscarilor;
• Dificultati in mentinerea unei posturi;
• Probleme de vedere – pot aparea miscarea rapida a ochilor, dificultatea in a mentine privirea intr-un anumit punct sau senzatia ca imaginea se misca (desi nu este asa si nici tu nu te misti). Pot aparea dificultati la citirea literelor pe o pagina;
• Probleme la mers;
• Durere de spate in partea de sus;
• Dureri de gat sau cap – poate aparea o durere cu senzatia unui inel care se strange in jurul capului. Migrenele pot duce la sensibilitate ridicata la sunete si lumini.

Vertij la copii (vertij infantil)

Copiii se pot confrunta si ei cu vertij. Apare senzatia ca incaperea se invarte in jurul lor si ca isi pierd echilibrul. Cauzele vertijului infantil sunt variate si pot include:

• Migrene vestibulare;
• Infectii ale urechii interne;
• Meningita;
• Administrarea unor medicamente toxice pentru ureche (de exemplu, unele antibiotice sau unele medicamente de chimioterapie);
• O trauma a capului;
• O malformatie a urechii interne;
• O anomalie a creierului.

Vertijul infantil este foarte rar, insa poate fi sever, motiv pentru care necesita interventia doctorului specialist.

Vertij spontan recurent

Vertijul spontan recurent este una dintre cele mai recent identificate forme de vertij. Nu se stie de ce apare, insa raspunde la tratamentul standard. Pe langa ameteala, mai apar dureri de cap si greata, uneori, si varsaturi. Bolnavii au un risc mai mare de rau de miscare decat persoanele cu alte forme de vertij.

Simptome ale vertijului

Vertijul este un motiv intemeiat pentru a merge la medic. Cu toate acestea, este important sa faci diferenta intre vertij si raspunsul corpului la stimularea nervului vag (care apare pe fond de stres, caldura, durere, scaun fortat sau prea mult timp in picioare).

Vertijul da senzatia ca mediul din jur sau propriul corp se misca. Uneori, persoana are senzatia ca este pe cale sa cada sau are tendinta de a se misca usor intr-o parte si in alta, ca si cum s-ar afla intr-un leagan.

Alte simptome ale sindromului vertiginos includ durerile de cap, greata (chiar si varsaturile), tiuitul in urechi, pierderea temporara a auzului, la urechea cu probleme. Aceste simptome apar mai ales cand te ridici de pe scaun, la mers sau imediat dupa trezire. Pot dura intre cateva secunde si cateva ore.

Este important sa nu exista o confuzie intre vertij si sincopa. In cazul sincopei, apare pierderea temporara a cunostintei si a posturii, ca urmare a scaderii bruste a nivelului de sange la creier.

Este indicat sa mergi de urgenta la medic, daca apar si simptome precum:

• Dureri puternice de cap;
• Dificultati in a sta in picioare;
• Miscarea rapida a ochilor;
• Probleme cognitive.

Ametelile repetate la persoanele varstnice reprezinta, de asemenea, un motiv de ingrijorare si necesita interventia medicului.

Cauze ale vertijului

Cauzele vertijului depind de tipul simptomului (vertij periferic sau vertij central). Iata care sunt principalele cauze ale sindromului vertiginos periferic:

• O infectie a labirintului urechii interne (otita cronica);
• Boala Ménière;
• Inflamatia nervilor urechii;
• Boli ale vaselor de sange care iriga urechea;
• Trauma a urechii interne;
• Cauze ce tin de administrarea unor medicamente (analgezice, antibiotice, anticonvulsive, medicatie pentru Parkinson, medicamente cardiace, antiinflamatoare, antivirale, sedative etc.);
• Consumul de droguri (in special canabis, cocaina si LSD).

Cauzele starii de ameteala de tip vertij central includ:

• Unele migrene – pot cauza vertij ce dureaza de la cateva minute la cateva ore;
• Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) – apare atunci cand fluxul sanguin la creier este intrerupt pentru scurt timp. Factorii de risc includ diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala si hiperlipidemia (un nivel crescut al grasimilor din sange). In acest caz, vertijul este insotit si de amorteala, vedere dubla, probleme de coordonare, senzatia de durere in zona fetei;
• Prezenta unei tumori – poate cauza ameteala si vertij, precum si pierderea auzului in zona urechii afectate;
• Scleroza multipla – este o cauza importanta mai ales pentru tineri. Pe langa vertij, mai apar probleme de vedere si stari de greata.
• O vascularizare diminuata in zonele din creier implicate in mentinerea posturii;
• Infectii ale creierului;
• Boli neurodegenerative;
• Trauma fizica a capului;
• Boli care afecteaza mielina nervilor;
• Malformatii ale vaselor de sange din creier;
• Alte probleme neurologice.

👉 Vrei sa afli mai multe despre scleroza multipla? Citeste si articolul Scleroza multipla: simptome, diagnostic, tratament.

Diagnosticarea vertijului

Diagnosticul de vertij este pus de medicul otorinolaringolog (ORL), pe baza istoricului medical, a examenului fizic si a realizarii unor teste si investigatii. Sa descoperim mai multe despre fiecare.

Istoricul medical

Medicul se foloseste de istoricul medical, precum si de informatiile oferite de pacient in ceea ce priveste simptomele. Medicul va pune intrebari legate de senzatia de ameteala sau cum se resimte miscarea capului, cat de des apare, daca apare mai des atunci cand faci anumite miscari (de exemplu, ridicarea din pat sau rotirea capului), daca apare tinitus sau pierderea (temporara) a auzului.

De asemenea, medicul otorinolaringolog va intreba si daca ai rude apropiate cu vertij, daca ai o infectie, ai suferit un accident sau o interventie la ureche ori la creier.

Examenul fizic

Otorinolaringologul realizeaza examenul fizic pentru a vedea cum se manifesta vertijul. Va folosi instrumente pentru a examina canalul urechii si timpanul. De asemenea, va fi examinata miscarea ochilor, iar pacientul este rugat sa urmareasca un obiect cu privirea.

Teste si analize pentru vertij

Un otorinolaringolog sau un audiolog va realiza teste de auz pentru a strange cat mai multe informatii despre urechea bolnava. Testele de auz permit evaluarea urechii si stabilirea unei legaturi intre nervii urechii si creier si daca exista o disfunctie in aceasta zona.

Pe langa analize pentru ameteli, mai sunt necesare si alte investigatii ce pot fi utile in diagnostic. Electrocohleografia, de exemplu, stabileste daca s-a acumulat lichid in exces in urechea interna, ceea ce ar putea duce la simptomele vertijului. Medicul poate recomanda si un RMN, in special daca apar probleme de auz, pentru a avea o imagine clara asupra urechii interne si a structurilor din apropiere. In cazul in care testele indica un vertij central, medicul ORL va recomanda un specialist neurolog.

👉 Sanatatea ta este o prioritate, pentru Poliana. Descopera ofertele noastre la analize medicale si cere o programare!

Tratament pentru vertij

Tratamentul pentru sindromul vertiginos depinde foarte mult de cauza. Uneori, se prescriu medicamente antivertiginoase, pana la descoperirea cauzei. Alteori, tratamentul implica miscarea intr-un anumit mod a capului. In alte cazuri, este nevoie de o interventie chirurgicala, pentru a reduce din presiunea din urechea interna. Iata care sunt principalele categorii de medicamente pentru vertij:

• Medicamente antivertiginoase (medicamente pentru ameteli si pierderi de echilibru) – acetileucina, betahistina. Acetileucina este indicata pentru tratarea atacurilor de vertij, iar betahistina este recomandata pentru vertij recurent, insa este contraindicat pacientilor cu ulcer peptic sau
• feocromocitom (o tumora neuroendocrina);
• Psihostimulante – piracetam. Ajuta la calmarea ametelii, insa are efecte secundare precum stare de agitatie, probleme de somn si probleme digestive (greata, varsaturi, diaree). De asemenea, poate fi problematic pentru persoanele care au un risc crescut de sangerare;
• Antihistamine – meclozin. Ajuta la reducerea vertijului, insa este contraindicat persoanelor cu boli de ficat. Are drept efecte secundare letargia si uscarea gurii;
• Medicamente pentru raul de miscare.

Tratamentul pentru ameteli pe fondul problemelor la urechea interna mai includ si sedinte de reabilitare cu un fizioterapeut, care pot ajuta pacientul sa isi mentina echilibrul. In general, aceste sedinte pot fi dureroase si neplacute, insa multe persoane au avut o reducere a frecventei atacurilor de vertij. La acestea se adauga exercitiile pentru urechea interna, care se realizeaza mai intai la medic sau la fizioterapeut si apoi acasa.

Exercitii pentru vertij

Exercitiile pentru vertij te pot ajuta, alaturi de medicamente, sa scapi de aceasta senzatie neplacuta. Reeducarea vestibulara este o forma eficienta de terapie, ce se bazeaza pe miscari specifice, care te pot ajuta sa iti recapeti echilibrul si sa iti imbunatatesti calitatea vietii. Nu uita ca exercitiile de mai jos trebuie realizate mai intai sub supravegherea medicului sau a fizioterapeutului si apoi la domiciliu. Iata care sunt cele mai eficiente exercitii pentru vertij.

Manevra Epley

Manevra Epley este, probabil, cea mai cunoscuta modalitate de a reduce din simptomele asociate vertijului. Daca vertijul afecteaza urechea stanga, urmeaza pasii de mai jos:

• Stai pe marginea patului, pe o parte. Roteste capul la un unghi de 45 de grade spre stanga, mai devreme de directia umarului;
• Asaza o perna langa tine, pentru ca, atunci cand te intinzi, umerii (si nu capul) sa cada pe perna;
• Asaza-te pe spate repede, avand capul in continuare la un unghi de 45 de grade. Asteapta 30 de secunde, pentru ca senzatia de ameteala sa treaca;
• Roteste capul pana la mijloc (90 de grade) spre dreapta, fara a-l ridica. Asteapta 30 de secunde;
  Intoarce corpul si capul pe partea dreapta. Asteapta 30 de secunde;
• Ridica-te usor, insa mai stai pe pat 2-3 minute.
• Daca vertijul vine de la urechea dreapta, repeta pasii de mai sus in sens invers. Stai pe o parte in pat, insa pe partea dreapta, avand capul rotit la 45 de grade spre dreapta si tot asa. Repeta acest exercitiu de trei ori, inainte de culcare, pana cand trec minimum 24 de ore fara vertij.

Manevra Semont

Manevra Semont se aseamana usor cu manevra Epley. Iata care sunt pasii:

• Stai aproape de marginea patului, pe partea stanga;
• Roteste usor capul la un unghi de 45 de grade, spre dreapta;
• Revino rapid in pozitia initiala si mentine timp de 30 de secunde;
• Misca-te repede in cealalta parte a patului. Mentine in continuare unghiul de 45 de grade si stai timp de 20 de secunde;
• Revino in pozitia initiala si asteapta 2-3 minute.
• Repeta exercitiul invers, daca vertijul vine de la urechea dreapta. Continua sa faci exercitiul de trei ori pe zi, pana cand au trecut minimum 24 de ore fara vertij.

Manevra Half-Somersault/Foster

Manevra Half-Somersault/Foster implica mai multe miscari, insa este la fel de eficienta in calmarea simptomelor. Vezi cum se realizeaza:

• Stai in genunchi si uita-te cateva secunde la tavan;
• Atinge podeaua cu fruntea, avand capul cat mai aproape de genunchi. Asteapta 30 de secunde, pentru ca vertijul sa inceteze;
• Intoarce capul spre directia urechii cu probleme (daca este vorba despre urechea stanga, roteste usor capul spre umarul stang). Asteapta 30 de secunde;
• Ridica rapid capul pana ajunge in pozitia dreapta, in timp ce esti in patru labe. Mentine capul rotit spre umar si asteapta 30 de secunde;
• Ridica repede capul pana la o pozitie naturala, dreapta, insa tot intors spre umar.
• Este necesar sa repeti acest exercitiu de mai multe ori, pentru a calma vertijul. Dupa fiecare incercare asteapta 15 minute, inainte de o noua repetitie.

Manevra Dix Hallpike

Manevra Dix Hallpike este un alt exercitiu pentru vertij, care ar trebui inceput in cabinetul medicului. Iata cum se realizeaza:

• Stai pe masa de examinare cu picioarele intinse;
• Medicul roteste capul la un unghi de 45 de grade;
• Asaza-te rapid pe spate, astfel incat capul va atarna usor pe marginea mesei, cu mentinerea unghiului de 45 de grade;
• Medicul observa miscarile ochilor (daca exista) si va evalua simptomele vertijului.

Exercitiul Brandt-Daroff

Exercitiul Brandt-Daroff are urmatorii pasi:

• Stai pe marginea patului, cu picioarele asezate pe podea, pentru mai multa stabilitate;
• Intoarce capul la un unghi de 45 de grade fata de urechea bolnava. Mentine pozitia 30 de secunde;
• Revino in pozitia initiala si asteapta 30 de secunde.
• Repeta pentru ambele urechi, de cinci ori pentru fiecare, de doua ori pe zi, timp de minimum doua saptamani sau pana cand nu mai ai vertij minimum 48 de ore.

Intrebari frecvente despre vertij

Vertijul poate afecta in mod deosebit calitatea vietii, iar multe persoane au nelamuriri legate de aceste senzatii neplacute. In continuare, poti afla raspunsurile la cateva dintre intrebarile frecvente despre vertij si ameteli.

Care este tratamentul pentru ameteli daca ai spondiloza cervicala?

Tratamentul ametelilor daca ai spondiloza cervicala este multifactorial si poate include administrarea de medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, miorelaxante etc.) si fizioterapie.

Ce sa faci cand ai vertij?

Vertijul este o senzatie neplacuta, care face ca mediul sa para ca se invarte in jurul persoanei. Iata cateva lucruri pe care le poti face:

• Pastreaza-ti calmul – stresul si agitatia pot agrava simptomele;
• Asaza-te pe un loc stabil, pentru a evita caderea;
• Evita miscarile bruste ale capului, deoarece pot intensifica vertijul;
• Concentreaza-ti atentia asupra unui punct fix, pentru a reduce din senzatia de miscare.
• Daca vertijul persista sau este insotit de simptome precum dureri de cap intense, probleme de vorbire, tulburari de vedere sau slabiciune musculara, este recomandat sa consulti medicul.
• Care sunt cele mai bune pastile pentru ameteli?
• Nu exista un raspuns universal valabil la intrebarea „Care sunt cele mai bune pastile pentru ameteli?”. Alegerea medicamentului potrivit depinde de cauza ametelilor si este stabilita de catre medicul specialist.

In general, se recomanda medicamente care actioneaza asupra sistemului vestibular si ajuta la restabilirea echilibrului, medicamente pentru greata si alte medicamente (de exemplu, antiinflamatoare pentru migrene, medicatie pentru hipertensiune etc.).

Ce vitamine sunt indicate pentru vertij?

Inainte de a lua orice fel de supliment cu vitamine, este foarte important sa vorbesti cu medicul specialist. Vertijul poate avea cauze diverse, iar suplimentarea neadecvata poate agrava simptomele. Iata ce vitamine sunt benefice in caz de vertij:

• Vitamina B12 – contribuie la sanatatea sistemului nervos, iar deficientele pot duce la probleme de echilibru. Se poate lua din carne de pui, peste, oua si lactate;
• Vitamina D – influenteaza absorbtia calciului si este implicata in functionarea nervilor si a muschilor. Deficienta poate fi implicata in problemele de echilibru. Este secretata de corp prin expunerea la soare. De asemenea, se gaseste in oua, peste gras si produse alimentare fortificate cu vitamina D;
• Vitamina C – contribuie la sanatatea vaselor de sange si sustine imunitatea. Se afla in capsune, fructe de padure, citrice, kiwi, ardei gras.

Ce simptome resimti cand ai probleme cu urechea interna?

Principalul simptom al unei afectiuni a urechii interne este vertijul, senzatia de rotire a corpului sau a mediului din jur. Vertijul poate fi insotit si de alte simptome precum:

• Ameteala si senzatia de dezechilibru;
• Pierderea auzului;
• Tiuit in urechi;
• Senzatia de presiune in urechi;
• Greata, uneori, insotita de varsaturi;
• Miscari involuntare ale ochilor;
• Probleme de concentrare.

Care este tratamentul pentru ameteli si pierderi de echilibru?

Tratamentul pentru ameteli si pierderi de echilibru depinde foarte mult de cauza care sta la baza simptomelor. De aceea, este foarte important sa consulti un medic specialist ORL, pentru un diagnostic corect si un plan de tratament. Tratamentul poate include:

• Administrarea de medicamente;
• Fizioterapie vestibulara;
• Exercitii si manevre vestibulare, pe care le poti face acasa;
• Tratament chirurgical – mai ales daca exista tumori sau malformatii.
• Ce tratament este indicat pentru ameteli la batrani?
• Tratamentul ametelilor la batrani depinde de cauza simptomelor. Este vital ca persoana sa consulte medicul specialist, pentru diagnostic si tratament personalizat. Iata cateva posibile forme de tratament pentru ameteli la batrani:
• Adaptarea mediului inconjurator – de exemplu, iluminarea adecvata si eliminarea obstacolelor, pentru a preveni cazaturile;
• Manevre vestibulare;
• Medicamente pentru a reduce vertijul, greata si varsaturile, precum si pentru a trata afectiunea de baza;
• Rar, tratament chirurgical.

De ce apare pierderea echilibrului in picioare?

Pierderea echilibrului in picioare poate avea o mare varietate de cauze, de la cele foarte simple, precum oboseala sau deshidratarea, pana la afectiuni ale urechii (neuronita vestibulara, labirintita etc.) sau boli neurologice (accident vascular cerebral, scleroza multipla, tumori cerebrale), unele tulburari metabolice, infectii, probleme ortopedice, probleme de vedere.

De ce apar ameteli cand pui capul pe perna?

Poate ca ti-ai pus si tu intrebarea „de ce ametesc cand stau in pat?”. Astfel de ameteli pot avea cauze variate:

• Vertijul paroxistic pozitional benign;
• Migrenele;
• Anumite probleme circulatorii;
• Deshidratarea;
• Anemia;
• Unele medicamente;
• Unele tulburari de somn, in special apnee in somn.

Daca ametelile sunt frecvente sau sunt insotite de alte simptome, este recomandat sa consulti medicul.

Ce pastile sunt indicate pentru greata si ameteli?

Inainte de a lua orice medicament, este foarte important sa vorbesti cu medicul de familie sau cu farmacistul. Automedicatia poate avea efecte grave si poate masca o problema severa de sanatate. Alegerea unor pastile pentru greata si ameteli depinde de cauza simptomelor. Iata cateva categorii de medicamente ce pot fi recomandate pentru aceste simptome:

• Antihistaminice – pot fi utile in cazul in care ametelile sunt cauzate de alergii sau de afectiuni ale urechii interne;
• Anticolinergice – ajuta la calmarea starii de greata si a varsaturilor;
• Antiemetice – sunt special create pentru a reduce din greata si varsaturi. Medicul va alege medicamentul cel mai potrivit, in functie de cauza simptomelor.

In general, cauzele pentru greata si ameteli pot include:

• Afectiuni ale urechii interne (mai ales vertijul pozitional paroxistic benign, boala Ménière sau labirintita);
• Probleme circulatorii (hipotensiune ortostatica, anemie, ateroscleroza);
• Afectiuni neurologice (migrene, tumori, accident vascular cerebral);
• Infectii;
• Sarcina;
• Anxietate.

De ce apare ameteala brusca?

Ameteala brusca poate fi un simptom alarmant, ce poate avea cauze diverse:

• Vertijul pozitional benign paroxistic;
• Hipotensiune ortostatica – scaderea brusca a tensiunii arteriale, atunci cand te ridici din pozitia culcat;
• Migrena vestibulara;
• Aritmii cardiace;
• Atacuri de panica;
• Hipoglicemie;
• Deshidratare;
• Anemie;
• Unele medicamente (anticonvulsive, analgezice, antibiotice, medicatie pentru Parkinson, medicamente cardiace, sedative).

Sindromul vertiginos se vindeca?

Vindecarea depinde in mare masura de cauza. Unele forme de vertij sunt mai usor de tratat decat altele. De exemplu, vertijul pozitional benign paroxistic, cea mai intalnita forma de vertij, se trateaza cu manevre specifice, iar recuperarea este completa. Daca exista o cauza grava, precum o tumora sau un atac vascular cerebral, este dificil de facut estimari.

De ce apare senzatia de cap greu si tulbure?

Senzatia de cap greu si tulbure poate fi cauzata de o varietate de factori, printre care:

• Oboseala si stres;
• Deshidratare;
• Migrene;
• Probleme de vedere;
• Anxietate si/sau depresie;
• Afectiuni ale urechii interne;
• Boli cardiovasculare;
• Afectiuni neurologice.

Ce cauze are dezechilibrul la mers?

Dezechilibrul la mers poate avea cauze diverse:

• Probleme musculo-scheletice (artrita, leziuni ale articulatiilor, probleme de coloana, anomalii ale structurii piciorului);
• Afectiuni neurologice (accident vascular cerebral, scleroza multipla, boala Parkinson, leziuni cerebrale);
• Afectiuni vestibulare (vertij pozitional benign paroxistic, nevrita vestibulara, etc.);
• Unele medicamente (antihipertensive, anxiolitice, antihistaminice, anticonvulsive etc.);
• Probleme de vedere;
• Anxietate si stres;
• Deshidratare.

De ce apare pierderea echilibrului?

Cel mai adesea, pierderea echilibrului este cauzata de o afectiune a urechii interne. De asemenea, pierderea echilibrului poate fi pusa si pe seama:

• Afectiunilor neurologice;
• Bolilor musculo-scheletice;
• Afectiunilor cardiace;
• Unor medicamente;
• Problemelor de vedere;
• Anemiei;
• Infectiilor;
• Stresului si a anxietatii.

De ce am ameteli dimineata?

Exista cateva cauze comune, ce pot duce la ametelile matinale:

• Vertijul pozitional benign paroxistic;
• Boli ale somnului;
• Hipoglicemie;
• Hipotensiune ortostatica;
• Deshidratare.

Cat dureaza un vertij?

Durata vertijului depinde de cauza care il provoaca. Iata care sunt duratele vertijului, in functie de cele mai frecvente forme ale bolii:

• Vertijul pozitional benign paroxistic – dureaza de la cateva secunde la cateva minute;
• Nevrita vestibulara – poate dura de la cateva zile la cateva saptamani;
• Boala Ménière – prezinta episoade de la cateva ore la cateva zile;
• Vertijul central – in lipsa medicului specialist, se cronicizeaza si poate dura chiar si cateva luni sau ani.

De ce mi se infunda urechile si ametesc?

Senzatia de ureche infundata si ameteala pot avea cauze diverse:

• Afectiuni ale urechii – inclusiv infectii ale urechii medii, infundarea Trompei lui Eustachio sau vertijul pozitional benign paroxistic;
• Unele alergii – anumite reactii alergice pot duce la inflamatii in pasajele nazale si in urechi si creeaza senzatia de infundare;
• Sinuzita – infectiile sinusurilor pot duce la acumularea de presiune in ureche si la ameteala;
• Schimbari de presiune – de exemplu, apar daca faci scufundari sau urci la inaltime. Schimbarea de presiune poate afecta urechile si echilibrul;
• Unele medicamente – mai ales antibioticele, antihipertensivele, diureticele, antipsihoticele, antihistaminele.

Am ameteala si transpiratie. Ce cauze au?

Ameteala si transpiratia reprezinta o combinatie neobisnuita de simptome, ce poate fi cauzata de:

• Hipoglicemie;
• Deshidratare;
• Anemie;
• Anxietate;
• Stres sever;
• Hipotensiune ortostatica;
• Boli cardiace;
• Afectiuni neurologice.

Care este pretul pentru probe vestibulare?

Probele vestibulare sunt o serie de teste care se realizeaza pentru a stabili diferenta dintre vertijul periferic si vertijul central. Investigatiile nu sunt invazive si nu cauzeaza un vertij mai puternic decat cel resimtit. Pretul unei probe vestibulare este de aproximativ 100-150 de lei.

De ce apare vajaiala in cap si urechi?

Senzatia de vajaiala in cap si urechi poate avea mai multe cauze:

• Expunerea la zgomote puternice – concertele, petrecerile sau castile la volum mare pot afecta auzul;
• Afectiuni ale urechii – in special infectii, ocluzia Trompei lui Eustachio, cerumen excesiv sau tinitus (tiuit in ureche);
• Boli cardiovasculare;
• Afectiuni neurologice;
• Unele medicamente – antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice, diuretice, antidepresive, medicatie pentru malarie.

Care sunt cauzele deplasarii otolitilor?

Otolitii din urechea interna sunt mici cristale de carbonat de calciu, care sunt implicate in mentinerea echilibrului. Cauzele deplasarii otolitilor variaza de la cele mai simple la cele grave. Desi cauza exacta a deplasarii otolitilor nu este pe deplin cunoscuta, se crede ca este asociata cu:

• O trauma a capului;
• Imbatranirea – odata cu inaintarea in varsta, diferite componente ale urechii interne sufera modificari si contribuie la deplasarea otolitilor;
• Unele infectii ale urechii;
• Unele interventii medicale la gat, cap sau ureche.

Pot aparea ameteli de la ochi?

Uneori, ametelile pot aparea ca urmare a unor boli oculare. Ochiul si urechea lucreaza impreuna, pentru a mentine echilibrul. Atunci cand exista probleme oculare, creierul primeste informatii incorecte, ceea ce poate duce la ameteala. Iata care sunt principalele cauze oculare ale ametelilor:

• Strabism – atunci cand ochii nu sunt aliniati, creierul poate avea dificultati in a procesa informatiile vizuale, fapt care poate duce la ameteli;
• Nistagmus – se refera la miscarile involuntare ale ochilor. Poate provoca senzatia de instabilitate si ameteala;
• Probleme de vedere necorectate – vederea distorsionata sau incetosata poate afecta perceptia spatiala si echilibrul;
• Ocluzia vaselor de sange din zona ochilor – poate reduce fluxul sanguin la creier si poate cauza ameteala;
• Glaucom – presiunea crescuta in ochi poate afecta nervul optic, contribuind la probleme de vedere si la ameteala.

Cum tratezi senzatia de cap greu?

• Senzatia de cap greu poate fi cauzata de o varietate de factori. Iata cateva masuri ce pot ajuta:
• Hidratarea adecvata;
• Odihna;
• Relaxarea – tehnicile de relaxare precum yoga, meditatia si exercitiile de respiratie pot ajuta;
• O postura corecta;
• Aplicarea unei comprese calde pe gat, pentru a relaxa muschii;
• Analgezice fara prescriptie medicala – paracetamolul sau ibuprofenul ar putea calma durerea asociata senzatiei de cap greu.

Daca senzatia de cap greu persista sau apar alte simptome (dureri intense de cap, ameteala, vedere incetosata, probleme de concentrare), este recomandat sa te adresezi medicului, pentru analize si investigatii.

👉 Vrei sa mergi la clinica pentru recoltarea de probe? Vezi cum sa te pregatesti inainte de recoltare.

De ce am ameteala cand ma ridic?

Cel mai adesea, ameteala cand te ridici apare ca urmare a hipotensiunii ortostatice. Apare atunci cand tensiunea arteriala scade brusc, la trecerea din pozitia culcat in cea in picioare (de exemplu, poti avea ameteli cand te ridici din pat). Alte posibile cauze includ:

• Deshidratarea;
• Anemia;
• Unele medicamente (betablocante, diuretice, nitriti, antidepresive, antihistaminice, sedative etc.);
• Unele boli cardiace.

Daca ameteala persista sau apar si alte simptome, precum dureri de cap, palpitatii sau dificultati respiratorii, este indicat sa consulti medicul.

Cum reduci din ameteli si din pierderea echilibrului?

Ameteala si pierderea echilibrului sunt asociate, adesea, cu probleme ale urechii interne. Iata cateva recomandari generale, pentru a reduce din tulburarile de echilibru:

• Bea suficienta apa, pentru a preveni deshidratarea;
• Adopta o alimentatie sanatoasa, echilibrata si variata, bogata in nutrienti;
• Odihneste-te suficient;
• Evita schimbarile bruste de pozitie – ridica-te incet din pat sau de pe scaun, pentru a preveni scaderea brusca a tensiunii arteriale;
• Redu consumul de alcool si cafeina;
• Mentine o greutate sanatoasa;
• Ia masuri pentru a gestiona stresul – yoga, meditatia si exercitiile de respiratie pot ajuta la reducerea anxietatii, care poate exacerba ametelile;
• Ai grija de sanatatea urechilor si a ochilor – mergi periodic la oftalmolog si la ORL, pentru consultul de rutina. Astfel, vei depista din timp bolile care afecteaza echilibrul. De asemenea, poarta ochelari de soare si dopuri, pentru a proteja ochii si urechile de factorii nocivi.

Daca ameteala si problemele de echilibru sunt severe sau persistente, apar alte simptome (durere de cap intensa, vedere dubla, dificultati de vorbire) sau daca afecteaza semnificativ activitatile de zi cu zi, este indicat sa mergi la medic.

Vertijul este o problema de sanatate care se manifesta caracteristic prin senzatia ca mediul pare ca se invarte in jurul tausi, consecutiv, prin probleme de echilibru. Trebuie diferentiat de alte senzatii de ameteala si pierdere a echilibrului, care au multiple cauze, nelegate de urechea interna sau nervul vestibular. Desi poate fi cauzat de mai multi factori, inclusiv boli ale urechii interne, intelegerea cauzei este vitala pentru a primi tratamentul potrivit. Este foarte important sa mergi la medic pentru un diagnostic corect si pentru stabilirea unui plan de tratament personalizat.